4,587 matches
-
amiaza au organizat serbări, hore și baluri. În primul război mondial, care izbucnise în anul 1914, după doi ani de neutralitate, în luna august a anului 1916, conducerea țării a hotărât intrarea României în război, alături de puterile Antantei. După ofensiva de peste Carpați, armata noastră, care numeric și tehnic era inferioară armatei germane, a fost silită, în luna octombrie, să se retragă în Moldova, astfel încât inamicul a ocupat Bucureștiul în luna decembrie. După o perioadă de refacere cu sprijin francez, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de un eroism legendar. Lupte crâncene s-au dat la Oituz, Mărășești și Mărăști. Multe episoade eroice, cum ar fi „atacul cămășilor albe” sau cel al mitraliorilor din zona pădurii Răzoare ori asalturi la baionetă au năruit planurile dușmanului, prăbușind ofensiva inamică și au rămas vii în amintirea neamului. Numai că aceste victorii au fost plătite cu un important tribut de sânge. În focul luptelor din vara anului 1917 au căzut eroic pentru apărarea patriei și fii ai comunei noastre, după cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
încondeiate - de Ilie Murărașu, Iertarea o îndatorire prioritară a creștinului, de Marin C onstantin, ABC‐ul micului creștin, de Ioana Săucă; dar și: Când a apărut și Ce urmăriți domnilor așa ziși evangheliști creștin i? Adventismul - o sectă neoprotestantă în ofensivă pentru destabilizarea spiritualității românești; Destabilizarea României sub toate aspectele prin pătrunderea nestingherită a sectelor creștine și neocreștine, ori Ora de religie la ceasul evaluării; Unirea unei părți a românilor cu biserica catolică etc. Prin diversitate și stil, revista, mai ales
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ucidă, când această energie se află În mișcare În interiorul corpului omenesc, rupând toate zăvoarele puse În mod normal sub control. Ea poate provoca Într-o clipă o stare de șoc, de adâncă depresie. Sau poate declanșa În om furia provocând ofensiva Împotriva dușmanului. Gândul poate declanșa În om orice emoție și o poate stinge. Emoția Însăși devine Împreună cu gândul o energie deosebită creând o forță spirituală și fizică majoră În acțiunea pe care o provoacă. Pentru gând nu există bariere și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Nistru și Prut din această interogație s-a făcut politică de stat. În orice caz, dilema respectivă încă mai continuă să-i împartă pe basarabeni în două categorii: prima, în descreștere, a adepților „limbii moldovenești” și a doua, în continuă ofensivă, de oameni care se declară vorbitori de română și români etnici. Dramatismul acestei situații derivă din articolul 13 din Constituție (pe drept cuvânt un număr cu ghinion, marele ghinion postbelic al Basarabiei!), care stipulează un fals de sorginte comunisto-sovietică. Or
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
alimentat noua cercetare a trecutului: studiile etnologice și preocupările pentru așa-numitele "mentalități colective". Fără a intra în preistoria studiilor despre memorie, notăm, pe urmelor celor avizați 8, câteva dintre momentele-cheie ale fenomenului. Termenul însuși a fost impus categoric prin ofensiva istoricului Pierre Nora care lansa, din 1984, seria volumelor Les Lieux de Mémoire 9. A fost un demers amplu, la care au colaborat peste 40 dintre cei mai cunoscuți istorici francezi Maurice Agulhon, Christian Amalvi, George Duby, Marcel Gauchet, Jacques
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aducerea lui într-un registru foarte omenesc, chiar trivial, este, în definitiv, o tentație la fel de normală ca și aceea de glorificare perpetuă. Dincolo de scenariile mai mult sau mai puțin reușite ale comemorării, imaginea domnitorului și-a dovedit clar anduranța la ofensiva politică, mediatică sau pedagogică, printr-un alt eveniment. În 2006, un concurs național de televiziune a provocat serioase discuții pe tema identificării celor mai "Mari români" din toate timpurile. Mai multe emisiuni-dezbatere au mobilizat personalitățile culturale ale momentului, îndemnând telespectatorii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a ceea ce i s-a cerut să afle sau să uite, răspunde, fără îndoială, unor resorturi identitare mult mai complexe decât și-au închipuit atât susținătorii, cât și acuzatorii demitizării sau demistificării istoriei românești. La câțiva ani după această polemică, ofensiva asupra istoriei românilor a atins și clasa terminală de liceu. S-au auzit, din nou, proteste 145, dar "scandalul manualelor" nu s-a repetat. Noua programă 146 a propus o viziune europeană asupra istoriei ultimului mileniu, acordând românilor doar spațiul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
adăugat, în plus, calitatea de sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Portretul a devenit, la propriu, icoană. Unicitatea mănăstirii Voroneț a fost încă o dată supralicitată, prin calitatea sa de "ctitorie a sfântului"162. Manualele nu fac decât să confirme obișnuințele epocii. Ofensiva comemorativă dedicată celor cinci secole de la moartea sa nu a motivat doar actorii seculari, cu interesele lor lumești, ci și slujitorii bisericii. La Borzești, de exemplu, pictarea ctitoriei sale din 1494, a prilejuit consacrarea unui adevărat ciclu hagiografic ștefanian 163
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de redefinire a reprezentărilor temporale. Ar putea fi înlesnit prin reflecția sistematică asupra noțiunilor de "gândire"280, "înțelegere"281 sau "conștiință" istorică 282, care rămân însă dificil de administrat chiar și pentru adulții profesionalizați, cu atât mai mult pentru școlari. Ofensiva contra istoriei evenimențiale ajunsă, parțial, și în manualele românești post-comuniste a însemnat nu doar reorganizarea cunoștințelor istorice pe coordonatele "duratei lungi", a structurilor social-economice și a mentalităților, ci și o diminuare a istoriei-narațiune. Clasica povestire populată de lideri politici, războaie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
revenit mai serios pe piață abia după 2000. Prețurile s-au dovedit însă destul de prohibitive, în contrast cu situația din școala socialistă, unde majoritatea materialelor didactice erau distribuite gratis sau la prețuri modice, prin inspectoratele școlare județene sau prin Casele Corpului Didactic. Ofensiva materialelor didactice a impus un repertoriu clasic de referințe istorice figurative. Între ele găsim, deopotrivă, obiecte dacice, castelul Huniazilor, scena bătăliei de la Posada din "Cronica pictată la Viena", biserica de la Voroneț, fotografiile cu țărani români adunați în decembrie 1918 la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
43. Dar nici în această variantă redusă, războiul nu a fost clar delimitat. După luptele din vara anului 1917, firul militar al povestirii se pierdea în complicatele relații politice cu țările combatante, revenind neconvingător, odată cu noua și aparent foarte scurta ofensivă împotriva Puterilor Centrale. În manuale răzbătea încă ecoul neliniștilor și al speranțelor trăite atunci când, în ciuda declarației oficiale de reintrare în război, se aștepta, de la o zi la alta, încheierea ostilităților prin intervenția salvatoare a Antantei în Estul Europei. Relatarea Unirii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
tratatele de pace, se consemna, într-o ultimă frază, refuzul autorităților maghiare de a se conforma noilor realități. Amenințările și atacurile armate pe care le-au patronat "au impus participarea armatei române la campania din 1919". S-a ajuns la ofensiva din Transilvania spre Tisa și, în final, la înfrângerea maghiarilor, confirmată prin "intrarea" armatei române în Budapesta 57. Dar nici aici povestirea nu propunea, de fapt, o încheiere, lecția revenind asupra "importanței istorice a Marii Uniri din 1918". Încă o dată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
glorioase"; trupele române înaintau oricum "la știrea armistițiului, spre Brăila, Focșani, Bicaz, Dobrogea, Cernăuți"110, grăbindu-se să recupereze teritoriul pierdut în 1916 și să se extindă în zonele limitrofe, intens disputate cu vecinii. Coincidența retragerii trupelor inamice cu noua ofensivă românească a fost de la început speculată politic, în dublul sens al acțiunii naționale și al loialității față de Antantă. Aruncând o ultimă privire în paginile de însemnări din anii 1918-1919111, regăsim un personaj familiar manualelor românești, pe generalul Henri Mathias Berthelot
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o pace separată cu Puterile Centrale 118. Atitudinea sa a fost cu totul diferită în cea de-a doua misiune militară din România, care a început după demisia lui Marghiloman, cel care autorizase intervenția armată în Bucovina. De această dată, ofensiva românească a fost chiar încurajată. Berthelot plecase din Paris cu mandatul imperativ de a ridica din nou România la luptă și pentru aceasta trebuia să ocupe Bulgaria. La fața locului, și-a dat seama că teritoriul putea fi luat sub
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aproape exclusivă cu marile bătălii din 1917, de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Erou adoptiv al românilor, Berthelot a pierdut calitatea de posibil erou al Franței, probabil și pentru că țara sa își revizuise încă de la începutul anului 1919 politica orientală, neglijând ofensiva antibolșevică, pentru care el fusese trimis a doua oară în Balcani 121. Iată, pe scurt, cât de diferite și de fluctuante pot fi perspectivele asupra celor petrecute în anii 1918-1919. Totuși, povestitorii au favorizat o singură narațiune, cu adnotările de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
patriei creată de ei? (s.n. C.M.)"322. Doar un cititor mai abil s-ar fi putut întreba dacă era vorba de patrie sau de istoria pe care comuniștii o inventaseră pe seama ei. La sfârșitul anilor '50, manualele înregistrau o adevărată ofensivă de imagine a tovarășilor Gh. Gheorghiu Dej și Chivu Stoica, concomitent cu diluarea generală a prezenței slavilor și cu apariția bruscă a lecțiilor despre " Formarea poporului român" sau despre voievodatele din Transilvania 323. În deceniul următor, se consacra un nou
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
există un consens calendaristic nici măcar în manualele recente de istorie, deoarece se apelează când la criteriul diplomatic, când la cel militar. Se optează uneori pentru 14 august, ziua când România a declarat război Austro-Ungariei, alteori pentru 15 august, data declanșării ofensivei pe linia Carpaților. S-a mai vorbit și de 27 august, data inițială, dar transpusă conform noului stil calendaristic, care atunci nu era încă oficial adoptat în România. 17 Ziarul "Opinia" din Iași nota, în numărul său de luni, 12
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
război din Primul Război Mondial". 85 Vezi General Radu Rosetti, Muzeul militar național, în "Boabe de grâu" (București), an I, nr. 5, iulie 1930, p. 289. Aceste etape erau marcate, în 1930, prin săli expoziționale distincte, intitulate: "intrarea în război", "ofensiva în Ardeal" (din 1916), "iarna 1916-1917", "Mărăști, Mărășești", "1917-1918" (unde se făceau referiri la "activitatea marinei, bolșevizarea și dezarmarea rușilor [...], acțiunea armatelor germane în teritoriul ocupat") și "1918-1920". În această din urmă secțiune care, într-o imagine anterioară, este însă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
6 mai 1928, o astfel de adunare ar fi trebuit să se transforme într-o deplasare protestatară spre capitală, pentru a-i înlătura de la putere pe liberali (ceea ce amintea de marșul prin care fasciștii luaseră puterea în Italia). Pe moment, ofensiva țărăniștilor a fost blocată. Totuși, spre sfârșitul anului (noiembrie), Iuliu Maniu a ajuns prim-ministru. O lună mai târziu, țărăniștii câștigau clar alegerile parlamentare; vezi Constantin C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, pp. 338-339
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
centru-stânga italiană a avut enorma vină de a oscila în pozițiile lor. Cu excepția unor cazuri singulare, virtuoase spun autorii cărții au întârziat să-și găsească busola. În general, de frică să nu piardă voturi stânga a suferit și a acceptat ofensiva ideologică a demersului politic, fără să identifice în propriile sale rădăcini, în propria sa istorie de solidaritate și de apărare a celor mai slabi, în propria cultură, motivația unei poziții diferite.6 Atitudinea autorităților române apare și mai responsabilă în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
acestor campanii. Centru-stânga (și dacă vrem stânga în general), a avut enorma vină de a oscila în pozițiile sale. Cu excepția unor cazuri singulare, virtuoase, a întârziat să-și găsească busola. În general de frică să nu piardă voturi a suferit ofensiva ideologică a adversarului politic, fără să găsească (și asta este vina ei cea mare) în propriile rădăcini, în propria istorie de solidaritate și de apărare a celor mai slabi, în propria cultură, motivația unei poziții diferite. Acestă atitudine s-a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
participant la ceea ce el numește în Discursul Harvard: "lupta pentru planeta noastră, o luptă fizică și spirituală, o luptă de proporții cosmice", care "nu se află undeva într-un viitor îndepărtat, care "a început deja", căci "Forțele Răului au declanșat ofensiva lor decisivă". În acest spirit se așteaptă și cere el să i se citească opera, dar e suficient să parcurgem Procesul verbal de la întâlnirea din 22 septembrie 1967 a autorului povestirii O zi din viața lui Ivan Denisovici cu Secretariatul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să participe. Steagurile militare erau văzute de creștini ca sacra pagani, iar venerația lor ca idolatrie; idolatrice le apăreau și decorațiile militare (coroane etc.); atitudinea soldaților în vreme de pace (extorcări, dezmăț etc.), glumele rudimentare din armată (mimările etc.) erau ofensive și chiar jignitoare prin însăși tendința lor, iar în parte acestea erau legate de idolatrie și de sărbătorile zeilor. Până către anul 170, creștinismul a adoptat efectiv față de meseria soldatului o poziție perceptibilă doar deductibil. Se poate vorbi despre o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în zona estică europeană sub aspect economic, politic și militar. Acest lucru provoca mari temeri, încât liderul cehoslovac Eduard Beneș atenționa România, comunicându-i lui Constantin Hiott, ministrului român la Praga, că prin Tratatul de la Rapallo s-a comis „prima ofensivă contra păcii și că va trebui organizată apărarea” în fața acestor „factori de primejdie” de către statele din zona centrală și răsăriteană a continentului. Toate statele din această zonă, între care și România, își puseseră mari speranțe de securitate și de garantare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]