1,402 matches
-
a textului literar. Scriitorul nu are o putere mai mare asupra lui decât asupra propriei inspirații. El Își deconspiră sensurile pe un interval, relativ cuprinzător, Între ceea ce-și propune să fie și ceea ce este cu adevărat: adică Între o oglindire a eului și o scriitură aparent ne-literară, existând paroxistic și anarhic În paginile segmentate ale jurnalului. Ieșind din sfera purei reflectări, autoportretul trage după sine și textul jurnalului În Întregul său. Depășind limitele ambițiilor contabilicești exercitate asupra vieții cotidiene
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
94, fără sfârșit, producându-se În chiar clipa scrierii sale. Ca literatură, abia ca literatură, jurnalul intim acceptă orice definiție 95. Acceptă și oricâte interpretări, pentru că oferă nesfârșite posibilități de explorare a părții sale nevăzute. Ca mitologie a autenticității, ca oglindire a eului, ca depozitar al inexprimabilului, ca text potențial, ca écriture livrée au hazard, ca modalitate de exprimare paralelă, ca alternativă existențială, ca gen al incertitudinii, ca memorial al absenței, ca falsificare (prin Înfrumusețare, prin adecvare la adevăr), ca lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Înconjoară. Spectatorul nostru regăsește În piesele de teatru vizionate ceea ce de obicei viața nu-i oferă. El se Îndreaptă spre text ca spre niște grădini fermecate unde imaginația și speranța dansează fabulos. În acest fel textele confirmă puterea lor de oglindire a sufletului, oferă locul și timpul În care totul intră Într-o existență enigmatică, vrăjită, parcă totul se desfășoară frumos și real.” Pentru a putea participa la cercul de teatru copiii trebui să cunoască sau să Învețe tehnica lecturării expresive
ROLUL LECTURII ŞI TEATRULUI ŞCOLAR ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
epoci și înapoi te întorci spre astăzi. Muzeul și ,,Dăinuirile...“ sînt un tot de nedespărțit. în multe locuri ,,Dăinuirile...“ sînt împlinite cu mărturisirile nenumăratelor lucruri din zestrea muzeului, iar muzeul dă temeinicie adeveritoare că tot ce au prins ,,Dăinuirile...“ sînt oglindiri ale unor fapte petrecute pe viu. Greșește cine desparte muzeul de cartea noastră “. (în carte sunt multe pagini de mare erudiție, precum sînt multe care vădesc real talent literar. Plină de farmec este polemica, necontenită, neobosită, mereu proaspătă, purtată cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Prefață Resursele umane reprezintă elementul cheie în dezvoltarea și supraviețuirea oricărei organizații. Auzim deseori fraze de tipul celei enunțate mai sus, formulate într-un mod explicit sau metaforic - și nu putem fi decât de acord cu aceste enunțuri. Oglindirea în practică a sintagmei însă îmbracă forme diverse, forme care adesea vin în contradicție cu direcția imprimată prin unanimitatea acceptării importanței resursei umane în cadrul organizației. Unul dintre domeniile în care contradicția dintre acceptarea rolului important pe care îl joacă
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
narativă, tehnici narative, registre stilistice, limbajul personajelor, formule specifice etc.); - evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult studiat; - susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul ales. INTRODUCERE: Basmul. Definirea conceptului „Oglindire [...] a vieții în moduri fabuloase“ (G. Călinescu), basmul favorizează intrarea întro lume miraculoasă, unde se consumă aventura eroică a protagonistului care luptă pentru apărarea și impunerea unor valori morale: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul. Ca specie a genului epic, basmul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lear putea în nici un caz exprima“ (Camil Petrescu, Teze și antiteze). Lirismul reflexiv este focalizat asupra unor idei filozofice, surse ale tensiunii semantice și ale emoției artistice. O fațetă modernă a reflexivității este poezia autorefențială, care își află substanța în oglindirea propriului conținut. 3.4.5. Lirism subiectiv, lirism obiectiv, lirism narativ. Tipuri de discurs liric Modalitatea de exprimare a ideilor poetice, a stărilor afective - asumate sau nu de eul liric - generează tipurile de lirism: Lirismul subiectiv (confesiv) este expresia cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
identifica fire care ne-au legat de ghemul civilizației europene, trebuie să acceptăm că o cortină grea și veche s-a lăsat în acest ungher de lume. Sub acoperirea ei, întunericul solitudinii a sporit din cauza particularităților geografice ale plaiului mioritic. Oglindirea în istorie a acestui spațiu a însemnat, într-o măsură importantă, imaginea izolării noastre în raport cu lumea din afară și chiar în înăuntrul propriilor ținuturi. În interiorul spațiului românesc, relieful a ridicat multiple bariere naturale. Cădeau la fiecare pas în fața străinului care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
3); copilărie (3); glod (3); mică (3); mîl (3); oglindă (3); Silviana (3); știoalnă (3); apă murdară (2); barză (2); Bălți (2); indiferență (2); lasă (2); loc cu apă (2); mocirlă (2); neagră (2); nufăr (2); ochi de apă (2); oglindire (2); păsări (2); de pește (2); țară (2); umezeală (2); ac; acasă; adînc; adîncime; adunătură; ani; apă cu pești; apă multă; de apă; ape; apoi; armă; arsă; barcă; băț; bîtă; bobocit; bogăție; colegă; copac; curată; Delta Dunării; drum; ecosistem; emoție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apă pură; ape; argint; ascultătoare; așteptare; atenție; basm; bănuț; botez; cadou; casă; cascadă; cărămizi; ceai; cimitir; coleg; deșert; dulce; eternitate; fericire; fermecată; fir; frumusețe; grădină; Harap-Alb; iară; indiferență; infinit; intens; Italia; liniștit; magică; moldovean; munte; necesitate; necunoscut; nedefinit; noroc; oază; oglindire; ogradă; păcat; pămînt; părăsită; piscină; ploaie; poate; potolire; poveste; prosperitate; prospețime; pur; pură; răcoritor; responsabilitate; roată; salvare; sănătate; săpat; sursă; teamă; telefon; tradiție; tristețe; umed; val; zid; 10 m (1); 787/110/34/76/0 floare: trandafir (65); miros (64
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
orb (4); cap (3); culori (3); dinte (3); lacrimi (3); machiaj (3); negru (3); privi (3); retină (3); viață (3); (2); a privi (2); apă (2); blîndețe (2); chior (2); fereastră (2); frunte (2); iubit (2); limpezi (2); observație (2); oglindire (2); om (2); orizont (2); peisaj (2); personalitate (2); pierduți (2); roșii (2); țintă (2); ținti (2); urechi (2); văd (2); văzător (2); văzut (2); verzui (2); viitor (2); ager; ageri; ajutor; alb; albăstrii; albăstrui; altfel; apetit; aragaz; ardere; arhivă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tiparului, scrisorile ar putea să fie acel document existențial situabil dincolo de orice fel de îndoială asupra adevărului propriului sine. Și am putea crede că destinatarul nu minte. Dar nu presupun ele, scrisorile, mai mult decât orice carte, în fond, pe lângă oglindirea de sine, cumva obiectivată, deopotrivă un cititor, unul concret, care duce la trunchierea sinelui propriu? Acest altul care te citește nu devine treptat tu însuți, cenzurându-te? Scriindu-i celuilalt, nu faci decât să răspunzi sau să replici așteptărilor și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
generează liantul existențial: construirea omului și a casei ca ființă/inițierea omului în cunoașterea și construirea universului/coparticipare cosmos-microcosm. Casa, ca primul spațiu sacru, devenită "Centrul Lumii" 65, este prezentă sub dublu aspect, de "imagon mundi" 66, dar și de oglindire a omenescului. Cele patru elemente originare (apa, pământul, focul, aerul) se regăsesc și la nivel microcosmic, reprezentat de om și casă: "omologarea tradițională dintre microcosm și macrocosm raporta cele cinci elemente cosmologice (apă, foc, lemn, aer, pământ) la organele corpului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poet stenic "îngăduiți-mi să mai încerc,/ am destul sânge și destul vis,/ mi-e capul inflamarea unui cerc." Nu rareori, muzicalitatea versului vine de la Tudor Arghezi: "sunt singur, doamne, și simt pe față/ luciul oglinzii în care, uite,/ sunt oglindire care îngheață,/ și-aștept să plece cel ce se uită." Umilința, îngenuncherea omului sunt combătute: "Să nu cumva mergând așa/ cu capetele jos/ să vă loviți cu frunțile/ de spânzuratele picioare-ale lui Isus/ și să le ocoliți/ nemaiavând nici curiozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
narativă, tehnici narative, registre stilistice, limbajul personajelor, formule specifice etc.); - evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult studiat; - susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema în basmul ales. INTRODUCERE: Basmul. Definirea conceptului „Oglindire [...] a vieții în moduri fabuloase“ (G. Călinescu), basmul favorizează intrarea întro lume miraculoasă, unde se consumă aventura eroică a protagonistului care luptă pentru apărarea și impunerea unor valori morale: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul. Ca specie a genului epic, basmul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lear putea în nici un caz exprima“ (Camil Petrescu, Teze și antiteze). Lirismul reflexiv este focalizat asupra unor idei filozofice, surse ale tensiunii semantice și ale emoției artistice. O fațetă modernă a reflexivității este poezia autorefențială, care își află substanța în oglindirea propriului conținut. 3.4.5. Lirism subiectiv, lirism obiectiv, lirism narativ. Tipuri de discurs liric Modalitatea de exprimare a ideilor poetice, a stărilor afective - asumate sau nu de eul liric - generează tipurile de lirism: Lirismul subiectiv (confesiv) este expresia cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Marga, "marchează o cotitură în evoluția filozofiei istoriei: trecerea de la preocupări privind esența și legile dezvoltării istorice la preocupări de epistemologie și metodologie a științelor, o dată cu eroziunea viziunii mecanicist-metafizice asupra istoriei și, legat de aceasta, a conceperii textului istoric drept <<oglindire pasivă>> a istoriei reale" (ibid., p. 54). Asupra aplicării "mecaniciste" a unui model metafizic de către Hegel, ca și asupra "pasivității" pozitiviste vom reveni. În sensul reconcilierii despre care vorbeam, se pronunță și René Wellek. După opinia cercetătorului american, Dilthey a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
asta, nu poți pretinde că faci filozofie". Acest citat este comentat de Mircea Flonta în sensul creativității de care trebuie să dea dovadă până la urmă metafizica: ea "ilustrează la fel de bine ca și arta ceea ce opune creația conformității, ca redare sau oglindire, invenția descoperirii, subiectivitatea, ca afirmare a individualității, obiectivității, ca impersonalitate" (Metafizică a cunoașterii..., p. 519). Credem că aprecierile lui Noica pot fi puse în legătură și cu faptul că orice construcție filozofică trebuie s-o ia de la capăt, "să se
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
degaje visul poetic și estetica formei. Eul romantic, asfixiat prin supralicitare, se deplasează spre structurile alterității, ale mundanizării în lume și în timp. Eul psihologic respinge reificarea imaginarului primitiv, magic, atitudinea naturală, mimetica cedează locul atitudinii transcendentale, compatibilă cu figurile oglindirii constitutive de sens și a căror semnificație se adresează unei conștiințe comunitare. Ființarea omului prin conștiință, concept preluat de Eminescu de la confluența "Upanișadelor" cu filosofia lui Kant, este lamura vieții sau Tat twam asi (Tu ești această ființă), dătătoare de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
călătorii în India. Descrierea metropolei Bombay (fără vreo legătură aparentă cu restul eseului) este de tot farmecul și atestă harul de prozator al criticului (pagina 90). Avertizându-și cititorii împotriva receptării unilaterale a operei manniene, Lucian Raicu descifrează voința de oglindire lăuntrică a autorului în personajul său Iosif, cel ales și încununat de glorie, divină și deopotrivă terestră. "Calea de acces" a mesajului spiritual nu poate fi decât frumusețea întrupată a narațiunii, o magie a formei, ademenitoare și fascinantă, dar neapărat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
geometrie înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență". Modernismul barbian se aseamănă cu cel al lui Paul Valéry, fiind străbătut de idei platoniciene. În Joc secund, I. Barbu și-a exprimat concepția estetică: prin actul oglindirii, contingentul intră în azur și devine "joc secund", apropiat de idee: mai pur. Prin ermetism trebuie să înțelegem instruirea în semne, cu care să cunoaștem "frumosul" și "adevărurile esențiale". Unii termeni matematici devin metafore (Grup), eul liric fiind interesat de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și materia se suprapun, lumile se identifică, "cimpoiul" și "fluierul" cântă însingurarea, separarea materiei de suflet, până la "Durerea divizată". Poetul insuflă spiritul său poetic lucrurilor din natură, constatând că trăirile firești pot fi exprimate prin instrumente obișnuite ("cimpoi", "fluier"), dar "oglindirea de sine" o poate face numai poezia ("un cântec încăpător"). În context, Eva poate fi asociată cu poezia, iar Adam cu poetul; ea are "trunchi de fum", fiind spirit făcut din materie, din "coastă". Poetul interiorizează această materie, prin contemplație
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
portretului Otiliei, autorul insistă asupra detaliului fizionomic și vestimentar (amestecul de delicatețe aproape copilărească și "stăpânirea desăvârșită de femeie"). E un portret balzacian. G. Călinescu recurge în caracterizarea personajului și la modalități narative proprii romanului modern: comportamentismul și pluriperspectivismul, adică oglindirea poliedrică a individualității Otiliei în conștiința celorlalte personaje (Gabriela Dinu). Prin modalitatea comportamentistă se remarcă o viziune "din afară", naratorul consemnând fapte, gesturi, comportament, replici, fără să pătrundă în conștiința eroinei. Personalitatea în formare a Otiliei se răsfrânge în conștiința
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a sărit în față", "a înfipt", "a mușcat". "Mușcătura" însă nu provoacă durere, ci doar schimbarea de stare, metamorfoza, accentuată prin reluarea ritmică "în față", "în față", "de față". Unul dintre simbolurile nichitastănesciene este cercul, în care deslușim transparență și oglindire: Și deodată-n jurul meu, natura/ se făcu un cerc, de-a-dura,/ când mai larg, când mai aproape,/ ca o strângere de ape". Vizualul culminează prin încercarea privirii de a se vedea pe sine, o încercare eșuată. Versul " Și privirea-n
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rar și mai ales la țăranii înstăriți. Cearșafuri, fețe de pernă, fețe de masă, cergi, scoarțe sau covoare se țes în casă din in, bumbac, borangic sau lână. Nu lipsesc nici șervetele, ștergarele sau peșchirele de „obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși valoarea banilor se schimbă, monede simple, curente, de argint sau de aramă, găurite și înșirate pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]