2,453 matches
-
zvon: Măgaru' a ucis-o pe mămica (!) Așa că, n-a trecut de miezul zilei Și-atâta lume-n jurul casei lor S-a adunat, dar, la aflarea știrei Acestui accident îngrozitor, Însă Ion avea nedumerire Văzând puhoiul ce intra-n ogradă, Că soacră-sa, a dracului din fire, Avea prieteni mulți și-nc-o grămadă (!?) “Ioane, înțelegem ce-ai pierdut” Zise un ins oftând cu tot amarul, “Uită de soacră, ce-a fost a trecut ... Noi am venit s-aflăm ... de vinzi măgarul
ACCIDENT DE ... MǍGAR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346994_a_348323]
-
socoteală (nu vă gândiți la prostii!) și litruța de trăscău pe care o luase cu prietenul și colegul său de afaceri Arvinte.Adevărul este că aveau și motive! Fiind toamnă, afacerile lor mergeau din plin. Erau distribuitori. Adică luau din ogrăzile oamenilor, și acum se găsea, ba un purcel, ba un cârlan ori ceva pui de găină, cereale, lemne de foc și, în general, tot ce le pica în mână. Apoi, cu ajutorul unei motorete la care inventivul Costel adăugase un cărucior
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
mă duc la vot, în cea de a treia Duminică a Orbului (sic!). De astă dată, îl voi anula cu trei ștampile. Să nu mai aud de astfel de încrengături mafiote. Tot le-am spus să-și facă curățenie prin ogradă. Degeaba ! Îl voi anula votul pentru că vreau: 1. Să se vadă că exist. 2. Să se vadă că nu mai votez găști, numite, cât mai sonor, partide, pline cu neamuri proste, țoape fudule și pretini mafioți! 3. Să se vadă
CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR ! (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347000_a_348329]
-
Să pască iarba de pe șanț Alături, cei mai mari, jucau barbut Fugeam după amiaza să mă scald Adeseori mă înțepam pe grund Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om adult Dar dintre toate, cel mai mult Îmi plăcea să țopăi prin livadă Băteam mingea, încingeam o țurcă Alergam cu zmeele de sfori, De-a v-ați ascunselea... De câte ori, Nu dădeam părinților de furcă! Un cicirâde
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
de nepoți și o zbughesc cu nasu-n vânt deși-s aproape de mormânt s-amiroase-un puf de fustă cu o poftă de lăcustă și-atâtea ploi și ploicele (nu mai spun de floricele) și nouri care stă să cadă la iubită în ogradă și-apoi iese curcubeul daaa, are și timp, plebeul, că pensia e bunicică nu e mare, dar nici mică, una o s-o dea pe carte, undeva prin luna marte, când va face și-o lansare la o sfântă adunare. dar
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
mai ales sufletească. De aceea, romașcanul care devenise, cu gazdă la o familie înstărită pe care mamă-sa o slujea, vene adesea pe jos la Țibucani, parcurgând cei cincizeci de kilometri, plecând dimineața din Roman și ajungând tocmai seara la ograda copilăriei. Trecea Moldova prin vad și își uimea tatăl și surorile când se trezeau cu el în ogradă. La Roman, copilul femeii din Verșenii Ursăcheștilor (bunicii de pe mamă ai marelui prozator) și al țăranului din Țibucani a început să muncească
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
o slujea, vene adesea pe jos la Țibucani, parcurgând cei cincizeci de kilometri, plecând dimineața din Roman și ajungând tocmai seara la ograda copilăriei. Trecea Moldova prin vad și își uimea tatăl și surorile când se trezeau cu el în ogradă. La Roman, copilul femeii din Verșenii Ursăcheștilor (bunicii de pe mamă ai marelui prozator) și al țăranului din Țibucani a început să muncească de timpuriu. Făcea treburi specifice mediului din care venea la un neamț bogat, cu moșie. Deși era doar
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
degeaba. Oricât ar striga unii sau ații, "jos Băsescu" sau "jos Ponta și Antonescu", oamenii își văd de treaba și își repară astăzi un gard, mâine îl vopsesc, schimbă acoperișul casei și-i văruiesc pereții ca să apară primeneala și în ograda lui și astfel satele prind viață, se schimbă peisajul comunei, chiar dacă se mai zăresc și unele case lăsate în paragină vorbindu-ți de neputințele anilor împovărați de acele greutăți și boli care nu știu și nu pot să fugă singure
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
de dragă, chiar dacă m-a uitat îi amintesc, că fără ea viața nu-i întreagă și greu mi-ar fi acum s-o părăsesc. Plecați sunt Doamne Bieți români plecați departe, slugi pe la străini tocmiți, ați lăsat casa, copiii și ogrăzile pustii. Nici o lege nu ajută, să muncești ogorul tău nimeni păsul nu-ți ascultă, poate numai Dumnezeu. Biet român, sărmana-ți mamă, se usucă de-al tău dor, tot fac semne-n calendare, doar aceia ce nu mor. Ar mai
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
la început de drum - apariție muzical folclorica - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit: ,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT". Prezentare: Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumina în prag de răsărit". Dragi iubitori ai cântecului popular, într-o interpretare de excepție, din LIBOTIN - ȚARA LĂPUȘULUI, CRISTINA PETRIMAN aduce în sufletul și-n inima dumneavoastră cântecul popular. Absolventa a școlii Populare de Arte ,,Liviu Borlan
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
la început de drum -apariție muzical folclorica - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit:,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT".Prezentare:,,Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumina în prag de răsărit".Dragi iubitori ai cântecului popular, într-o interpretare de excepție, din LIBOTIN - ȚARA LĂPUȘULUI,CRISTINA PETRIMANaduce în sufletulși-n inima dumneavoastră cântecul popular.Absolventă a școlii Populare de Arte ,,Liviu Borlan", din Baia Mare, clasa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
un prilej bun de a ne-o aduce aproape, și de cunoaștere profundă, așa cum numai visul și marile prietenii apropie și fac să empatizeze. Ea ne permite să-i privim direct în “cavitatea umorală a sufletului” ca în fântâna din ogradă și să luăm aminte că ne-a considerat demni de această cinste, de a-i descifra fiecare freamăt și fiecare geamăt al acelei plămade de inefabil care nu poate fi atinsă decât cu razele altei inimi aidoma. Poeta își socotește
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Nea Jerdea, cum i se spunea prin sat, poreclă la care nu prea răspundea, nici el nu știa de unde vine, după ce hărăni, cum obișnuia să spună, animalele din ogradă a intrat în casă și a început să-și pregătească cina. A turnat o mămăligă în ciaunul cumpărat de la oraș, pe când trăia răposata nevastă, învârtind cu răbdare mestecăul cu o mână și cu cealaltă presărând mălaiul peste apa clocotită. Apoi
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ARMISTIȚIU GENERAL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului E-atâta pace în ogradă Că dulăul s-a lungit la umbră Un glob de jar cărările-mi adumbră, Nici pic de vânt căldura să mai scadă! În jurul meu un dans de buburuze, Dorm întins sub două pălării Furnici și melci răsar din bălării M-
ARMISTIŢIU GENERAL de ION UNTARU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345291_a_346620]
-
rază îi intră în ochi : nenorocita , tocmai aici și-a găsit locul!Lumina lunii mătura odaia mai ceva decât a lămpii stinse! Ieși furișându-se afară. Înconjură casă și ieși în iarba întunecată din față. Apoi intră din nou în ogradă . O siluetă fantomatică ținea cerdacul să nu se clatine. Dându-și seama că-i gol , dădu să iasă iar. O șoaptă îl opri: -Dio! Era Liza, doar în cămașa nopții! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (11) / Costel Zăgan
DEŞERTUL DE CATIFEA (11) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345477_a_346806]
-
perpelești la umbră și nu te doare deloc de niște oropsiți ...canicularzi! -Și ce mai oropsiți ! Mestecă fata cuvintele , când Dio o îmbrățișă , atingându-i cu buzele fierbinți un colț al gurii. Un fulger răcoros trecu pe sub umbra nucului din ogradă. Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (10) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 818, Anul III, 28 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DEŞERTUL DE CATIFEA (10) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345462_a_346791]
-
din 31 martie 2013 Toate Articolele Autorului am ieșit cam trist afară, cu fular și tot în ghete; jalnic mai arăți, tu, țară, încă ai omăt în plete! ce mizerie pe stradă, câte mucuri de țigară! câinii latră ca-n ogradă, nici nu zici că-i primăvară! prin asfalt atâtea găuri ne rânjesc cu nonșalanță! caii duc în spate euri, nechezând în ambulanță. parcă a trecut războiul; cimitirile sunt pline. morții strâng în palme țoiul, sare prețul din vitrine... jalnic mai
JALNIC MAI ARĂŢI, TU, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345498_a_346827]
-
și așa au rămas! În schimb, Niculae.... nu știu cum se sucise și se-nvârtise, dar avea un rol important . Era etalon, termen de comparație în multe situații. Dacă într-o gospodărie, capul familiei, om strângător din fire, îngrămădise în toate colțurile ogrăzii fiare peste fiare, care de care mai fără trebuință, era pomenit firește , Niculae Călău. De ce? Pentru că el, om sărac, fără casă și masă, umblând brambura prin sat de dimineața până seara, aduna , precum coțofana pentru a-și face cuib, orice
NICULAE...O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376858_a_378187]
-
tipar ,era tare mândru de mine bunicul și cînd mergeam în vizită la nașul lui un bătrânel tare simpatic mă punea să -i citesc spunând - -Nașule știe să șitească vezi?iar eu mă înfoiam în pene ca și curcanul din ogradă pe care-l speriam să-i văd mărgelele roșii spunând: -Sâc,că n-ai mărgele,roșii c-a a mele! Viața la țară nu e una grea , nici ușoară,dar devii responsabil mult prea devreme.Eu aveam noroc de bunicul
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
târziu pentru un copil,mi-am adus aminte de sora-mea și dă-i fugă spre casă .Norocul meu că era bine surioara mea ,singurul inconvenient era doar durerea de burtică de la măduva de răsărită.Când nu puteam ieși din ogradă aveam un butoi cu apă de ploaie pentru fiert fasole,iar eu făceam baie în apa caldă.Apa nu mai putea fi folosită la fiert fasole,dar eu consideram că era o Mare Neagră la scară mai mică la mine
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
cu seară și uneori o mai amestecam cu ceva tărâțe pentru a le da un gust mai bun, ne grăbeam ca să deschidem ușile de la cotețe pentru a le da liber orătăniilor care astfel, conduse de cocoși dădeau imediat buzna în ogradă tăbărând asupra deliciilor pregătite de noi în locurile știute de ele timp în care noi, profitând de ocazie, ne strecuram iute dând o raită pe la cuibare ca să luăm ouăle proaspete dintre care multe încă erau calde fiind de-abia făcute
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
rațe sălbatice, fazani și alte viețuitoare cu excepția miilor de iepuri prinși în plase pe care îi cumpără pentru a-și popula propriile terenuri și unde-i căsăpesc de îndată. Păi, când mai vine câte unul dintre acești vajnici „vânători de ogradă” care foarte mândru de vitejia lui relatează reporterei că în ziua respectivă a împușcat nu mai știu câte zeci de mistreți ori sute de gâște ori rațe momite cu chemători electronice super sofisticate astfel că respectivele zburătoare nu mai au
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului IARNA Ninge de vreo două zile, Peste tot numai zăpadă, Ies băieți, dar și copile, În peisajul de baladă. Vrăbiile, cam rebele, Îi pândesc de pe fântână, Doi curcani plini de mărgele În ogradă se îngână. Fug copiii prin ninsoare, Neaua-i albă și-i destulă, Omul de zăpadă are Nasul ca o barabulă. Croncăne pe cer o cioară Fâlfâind din aripi grele, Fulgii cad până spre seară, Punând caselor dantele. Referință Bibliografică: IARNA
IARNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377056_a_378385]
-
întreg conacul se trezi din somn. Însuși conul Ciocoiu veni la fața locului. Slugile se înspăimântară, văzându-l pe argat într-o baltă de sânge. Când boierul văzu cadavrul, își dădu seama că un musafir nepoftit și ciudat îi călcase ograda. Scârbit de scenă, porunci să-l ia de acolo și să-l înmormânteze a doua zi după legea creștinească, apoi se retrase într-un colț al curții. Era îngrijorat că, dacă a fost mușcat, la rândul său sluga se va
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
de lângă zid, se auzi un foșnet și tresări de spaimă. O matahală într-o mantie neagră se dezlipi de lângă perete și-i șopti: - Nu te speria, boierule! Sunt eu, Ursuz! - Ce cauți aici? Cine ți-a permis să pătrunzi în ograda mea? - se supără conul. - Odată ce m-ați acceptat ca rege al nopții, pot pătrunde unde doresc! Am vrut să-ți fac puțină agitație prin curte! - Spune ce dorești și dispari! Să nu te vadă careva! - Am trecut pe la morminte... Îmi
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]