1,092 matches
-
în Transilvania. Cu prilejul acestor lupte din 1770, se evidențiază fratele lui Ion, Șerban Măgheriu, ofițer în armata țaristă, ridicat la rangul de "porojnic" (locotenent) datorită faptelor sale de arme, încredințându-i-se comanda unui corp militar format din voluntari olteni. Chiar în cursul aceluiași an, în bătălia de la Preajba, Șerban Magheriu moare eroic în urma exploziei unei ghiulele de tun. În amintirea faptelor sale de vitejie, nepotul de frate omonim, tatăl generalului Magheru, construiește la 1800 biserica "din deal" a satului
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
tranșantă, stilul reliefului dintre Olt și Topolog fiind în multe privințe asemănător celui de la est de Topolog, dar cuprinde slabe reflexe ale tectonicii proprii Subcarpaților de la vest de Olt. ■ La vest de Valea Bistriței, de la care începe larga depresiune subcarpatică olteană Horezu - Tismana, relieful este mai ordonat. La est de Bistrița Vâlcii, dealurile și depresiunile subcarpatice se așază într-o rețea mai puțin ordonată, în care se regăsesc cele două șiruri de dealuri și depresiuni. Geologia Subcarpaților Vâlcii trebuie abordată în
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Săcelu) • (Târgu Jiu) • (Baltă Verde) • (Crăguești) • (Drobeta-Turnu Severin) (Izimșa) • (Izvoarele) • (Izvoru Frumos) • (Ostrovu Mare) • (Rocșoreni) • (Vrancea) • (Brâncoveni) • (Chilia) • (Colonești) • (Dobrun) • (Drăgănești-Olt) • (Gârcov) • (Mihăești) • (Orlea) • (Reșca) • (Slatina) • (Slăveni) • (Sprâncenata) • (Stoenești) (Fișcălia) • (Frâncești) • (Greblești) • (Greci) • (Gură Suhașului) • (Gurișoara) • (Horezu) • (Lunca) • (Măgura) • (Ocnița) • (Olteni) • (Pădurețu) • (Părăușani) • (Rădăcinești) • (Râmnicu Vâlcea) • (Robești) • (Roșia) (Sânbotin) • (Stănești-Lunca) • (Șirineasa) • (Teiușu) • (Titireci) • Brucla (Aiud) • Apulum (Albă Iulia) • (Băcăinți) • (Blandiana) • (Bucium) • (Cenade) • (Cicău) • (Ciugud) • (Ciumbrud) • (Daia Română) • (Dumbrava) • (Ghirbom) • (Ocna Mureș) • (Micoșlaca) • (Noșlac) • (Obreja) • (Pătrângeni) • (Rădești) • (Răhău) • (Roșia Montană) • (Sebeș) • (Șpălnaca
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Pețea) • (Petreștii de Jos) • (Pintic) • (Pruniș) • (Rădaia) • (Recea-Cristur) • (Rediu) • (Sava) • (Sânnicoară) • (Sic) • (Soporu de Câmpie) • (Suatu) • (Șardu) • (Suceagu) • (Tritenii de Jos) • (Turda) • (Tureni) • (Urișor) • (Vâlcele) • (Viișoara) • (Viștea) • (Angheluș) • (Ariușd) • (Baraolt) • (Boroșneu Mare) • (Brateș) • (Căpeni) • (Cernatu) • (Reci/Comolau) • (Ilieni) • (Măgheruș) • (Moacșa) • (Olteni) • (Poian) • (Reci) • (Sânzieni) • (Sfântu Gheorghe) • (Târgu Secuiesc) • (Valea Mare) • (Crăciunel) • (Cristuru Secuiesc) • (Dârjiu) • (Dejuțiu) • (Eliseni) • (Filiaș) • (Inlăceni) • (Lutița) • (Mărtiniș) • (Medișoru Mare) • (Merești) • (Mugeni) • (Ocland) • (Odorheiu Secuiesc) • (Porumbenii Mici) • (Sâncrăieni) • (Sânsimion) (Bățălar) • (Breazova) • (Călan) • (Chitid) • (Cinciș) • (Deva) • (Grădiștea de Munte) • (Hunedoara
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
de Kotzebue, iar societatea germană teatrală prezintă aici Puritanii - mare dramă în trei acte de Romani, muzica de Vincenzo Bellini. Fondarea teatrului craiovean în 1850 (după alți cercetători în 1848), materializată de Costache Caragiale și Costache Mihăileanu (sprijiniți de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chițu și Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei și operetei. În repertoriul primei stagiuni apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă țigănească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
CIMEC - Institutul de Memorie Culturală, 18 ian 2011 - - "Slatina: George Păunescu, doctorul în arte vizuale pasionat de lumea satului", Adevărul, 23 septembrie 2010, Dana Mihăilă - - "Expoziția: Peisaje cordiale", CJ Timiș, 26 august 2010 - - "Slatina: Gheorghe Smarandache promovează artiștii și meșterii olteni în Spania", Adevărul, 17 iulie 2010, Crina Jilavu - - "Tradiție și modernitate în pictură românească", Editura Eurogama, 2010, albumul - catalog al dnei. Georgetei Djordjevici. - Site oficial al pictorului -
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
facem cărămidă, confecționarea chirpicilor este mai simplă, mai economicoasă, pot fi realizați prin folosirea căldurii solare"". Din păcate, la Cutremurul din 4 martie 1977 multe din casele de chirpici din județul Iași nu au rezistat și s-au dărâmat. Artistul oltean Cătălin Mihalache, din comuna Milcov a executat bustul din chirpici al Elenei Udrea, dar acesta a fost furat de necunoscuți din curtea artistului. Cea mai mare structură din chirpici din lume este cetatea antică Arg-e Bam din Iran, aflată pe
Chirpici () [Corola-website/Science/313446_a_314775]
-
astăzi Gorj și Mehedinți. Și-a luat numele de la râul Jaleș, hidronim considerat de origine traco-getică. Județul a avut o lungă perioadă de timp reședința la "Dăbăcești", iar mai târziu la Tismana, unde între anii 1454-1456 a fost reședința banilor olteni retrași aici din Banatul de Severin. Timp de câteva decenii localitatea a ajuns să fie un târg, un orășel, aici fiind probabil reședința celor care conduceau lupta împotriva Regatului Ungariei. Județul Jaleș cuprindea, în secolele XIV-XV, valea râului cu același
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
Tg.Mures. Astăzi clădirile fostei fabrici de bere aparțin firmei SC Maviprod SRL care le-au cumpărat de la firma austriacă care a luat cu ei toate utilajele și a lăsat în urmă un grup de clădiri dezafectate. Noroc că familia Oltean proprietarii firmei SC Maviprod SĂ, sunt patrioți locali și nu au demolat clădirile cum a făcut o altă familie cu o altă mare întreprindere pe care a vândut-o la fier vechi pentru a-și rotunjii conturile bancare. În incinta
Brau Union Romania () [Corola-website/Science/319943_a_321272]
-
Tipografia Asociații Români. Între 16 noiembrie și 30 decembrie editează ziarul „Amicul libertății”, editând în total 8 numere. Majoritatea articolelor sunt semnate de Traian Demetrescu, ziarul având o orientare vizibil democratică. În martie 1888, împreună cu G. D. Penicioiu, tipărește „Revista Olteană”, publicație „literară-științifică” (modernistă, democratică, în linia „Literatorului”). Aici poetul publică peste 20 de poezii originale, studii critice, trei traduceri de poezie, patru nuvele, portrete literare, cronici teatrale etc. În același an i se tipărește și cel de-al treilea volum
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]
-
aflate la mare distanță dar și cu lumea romană. În perioada romană pe cuprinsul întregului județ a pulsat o viață intensă, dovadă fiind numeroasele descoperiri făcute, printre care se înscriu castrele romane de la Brețcu (Augustia), Boroșneu Mare, Comolău / Reci și Olteni, ce intrau în sistemul defensiv al Daciei Romane. Pentru perioada postromană este atestată "cultura Sântana de Mureș-Cerneahov" (secolul al IV-lea). Pentru secolul al V-lea și secolul al VII-lea sunt atestate urme ale "gepizilor" iar perioada dintre secolul
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată. Așezat la 18 km spre sud de lanțul Munților Carpați, în cuprinsul Podișului Getic, în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană (una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare) la nord de confluența Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte și
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
pe vremea năvălirilor barbare, a oftat adânc, privind pustiirea țării și a scornit doina "(Jupanul);" în chilia unei mănăstiri, a scris psalmi românești și pentru asta a fost târât prin judecăți și zdrobit apoi pe roată "(Călugărul);" la curțile boierilor olteni, a cântat sub cerdacuri, dar, fiindcă a făcut să plângă o doamnă, ascultându-l, soțul ei a pus să fie tras în țeapă "(Guzlarul)". Radu Gyr are mereu la îndemână metafora și posedă un talent de a versifica remarcabil. (...) ...putem
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
altarului, în interior, relevă destinația atribuită de Ilie dascălul moșiei cumpărate de el în București: împroprietărirea țăranilor lipsiți de pământ care veniseră într-un număr apreciabil din Oltenia și se stabiliseră în acest loc, proveniență confirmată, de altfel, prin oiconimul „Olteni” din titulatura așezării Drăganu-Olteni. În patrimoniul bisericii, se află icoane împărătești pictate pe lemn de către renumitul zugrav Voicu din Pitești: „Maica Domnului cu Pruncul” (1845), „Iisus Hristos Atotțiitorul” (1845), „Sfântul Mihail și Sfântul Nicolae” (1848) ș.a. Mărturie elocventă a artei
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
scaunul de domnie al Țării Românești. În acest caz datarea corectă a bisericii ar fi 1797. Discordanțele în datele istorice relevă dificultăți de comunicare între centru și periferie în epocă. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, o bună cunoscătoare a monumentelor de lemn oltene, atrage atenția asupra vechimii mai mari a bisericii, sprijinindu-se pe elemnte formale care împing momentul inițial al construcției cu un secol mai devreme. Elementele formale vechi evocate sunt proporțiile, tehnica de îmbinare a bârnelor, ferestrele cu rame monoxile păstrate
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
în ultimul minut al întâlnirii care s-a încheiat, grație reușitei de excepție a fotbalistului ardelean, cu scorul de 2-2. Mai tarziu, pe 5 octombrie, Coroian a suferit o gravă accidentare în meciul cu Universitatea Craiova. În partida cu formația olteana, portarul Mircea Bornescu l-a lovit cu crampoanele în coaste pe Coroian, care și-a rupt patru coaste în urma impactului. Cei doi fuseseră colegi la FC Național, iar Bornescu a declarat după meci că nu a intenționat să îl lovească
Cristian Coroian () [Corola-website/Science/316705_a_318034]
-
de demiterea antrenorului Alexandru Gheorghe. În ultimele etape ale sezonului, Sporting a fost preluată de antrenorul juniorilor Eugen Crăciunescu, iar la finalul sezonului roșiorenii s-au clasat pe poziția a 4-a, după Turris Tr. Magurele, Metalul Peretu și VN Olteni. Sezonul 2010-2011 În stagiunea precedentă de campionat, Sporting Roșiori își propusese să atace promovarea în liga 3, însă acest obiectiv a fost schimbat după numai câteva etape, asta din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare. În tur, echipa a fost condusă de pe bancă de
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
8 egaluri și 8 înfrângeri. Sezonul 2012-2013 Este primul sezon în care au o echipă sudată,cu Florin Șoavă din retur pe bancă,echipa a terminat pe primul loc(63 de puncte) la 12 de locul 2,Cs Viața Nouă Olteni.La baraj echipa a jucat contra echipei Fc Balș,dar a pierdut cu 1-0. Echipa clasică de-a lungul sezonului: 1. Bușcă - 3. Vișan, 18. Găiceanu, 17. Sitaru, 4. Dicu - 19. Bujorescu, 5. Lecoviște, 11. Popescu, 16. Urâtu - 14. Stavarache
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
a avut un buget de de euro și a fost filmat în întregime în luna iulie 2008, în Chișinău, în special în curtea Academiei de Medicină din oraș. Scenariul este inspirat din propria experiență a lui Nap Toader, el însuși oltean căsătorit cu o basarabeancă. Înainte de premieră, filmul a rulat la mai multe festivale de film, printre care Montreal World Film Festival, la festivalul "Timishort" de la Timișoara și la festivalul de filme "indie" Kinoshock din Rusia. La Tallinn Black Nights Film
Nuntă în Basarabia () [Corola-website/Science/320738_a_322067]
-
Bufeni (sau țăreni, bribeți) e denumirea dată de bănățeni, oltenilor ce au emigrat în Banat, primele date despre aceste migrații fac referire la anii 1641-1646, în perioada în care Banatul se află sub ocupația turcească. Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
scrierea altor scenarii: "Urmărirea" (1971), "Un august în flăcări" (1974), cele șase filme din seria Mărgelatu (1980-1987), "Martori dispăruți" (1989) și "Lacrima cerului" (1991). Nicolae Paul Mihail a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România (1967), membru al Societății scriitorilor olteni din Craiova (1995), membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România (1990), membru al Asociației Cineaștilor din România (1996), precum și membru al numeroase alte societăți și asociații culturale din București, Sinaia, Galați și Craiova. A fost avansat la 9 mai 1988
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
tineri și pot ajunge la rândul lor la un bun rezultat." Spre sfârșitul anului 1915 "Oltenia Craiova" a fuzionat cu "Excelsior Craiova" și astfel s-a nascut Excelsior-Oltenia Craiova. Cu ocazia Divizia A 1914-1915, desfășurată în perioada septembrie-noiembrie 1915, echipa olteana încheie competiția pe ultimul loc dintre cele șase echipe participante. Ziarul Rampă - 2 Oct. 1920 Football Membrii comisiunei de Foot ball Asociație al U.C.F.A întruniți în ziua de marți 28 Sept. a.c oră 9 seară la localul
Oltenia Craiova () [Corola-website/Science/326995_a_328324]
-
Carpaților Meridionali în defileul Jiului, în centrul „Parcului Național Defileul Jiului”, între munții Parâng la est și Vâlcan la vest, la o altitudine de 450 m. Trecătoarea face legătura dintre Depresiunea Petroșani și depresiunea subcarpatică "Târgu Jiu - Câmpu Mare" (Depresiunea Olteană), de-a lungul Drumului național 66, suprapus peste un segment al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Oltenia," în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul XXV, 1932, pp. 48-49. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...,"p. 577. ] Pr. Dr. Ioan Popescu Cilieni, "Biserica Sfântul Dumitru...," p. 578-579. ] Diac. Ioniță Apostolache, "Oameni și locuri din Istoria Bisericii Oltene: colecție de texte jurnalistice-interviuri, reportaje, documentare publicate în cotidianul creștin „Lumina”," Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2011, p. 173.
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
hotarul Cermegeștilor.[ Documenta Romaniae Historica- Țara Românească vol.III, doc.nr.26. Satul nu mai apare,în documente,până în anul 1893, când îl găsim , menționat, ca mahala a satului Măldărești. Ca etimologie a numelui,Iorgu Iordan îl pune în legătură cu adjectivul « olteni», care înseamnă„locuitor de pe Valea Oltului”dar revine apoi, derivându-l de la numele ficei sau soției unui proprietar numit Olteanu.[I.Iordan- Dicționar al numelor de familii românești. Buc. 1893 p. 272] Satul CERMEGEȘTI - Voievodul Mihnea Turcitul da în stăpânire
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]