2,493 matches
-
Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare ..................... 117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate .............................................................. 119 Binele și răul; bunătatea - răutatea ........................................................................... 127 Arta de a trăi, de a reuși În viață ............................................................................... 136 Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și mai urîțit. * „GÎndurile care vin cu pași de porumbiță conduc lumea.” (Fr. Nietzsche) În schimb, „reaua-voință” (sau „reaua-credință”) dă naștere invidiei și dușmăniei, care așteaptă prilej de răzbunare. Din păcate, tot mai multe aspecte ale vieții sociale prezente zguduie onestitatea noastră: „Azi nu mai sînt mijloace oneste. Obligațiile nu se mai respectă. Lăudabila bună conduită reciprocă se găsește tot mai rar. Cele mai bune servicii primesc cea mai proastă răsplătire. Acestea sînt azi obiceiurile lumii Întregi. Națiuni Întregi sînt Înclinate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de șarlatenie” (B. Gracian). * „Nu poate o cetate aflată pe vîrf de munte să se ascundă.” (Fv. Matei, 5, 14) „Nedreptatea”, Întocmai ca și ulciorul care nu merge de multe ori la apă, nu poate să sfideze la nesfîrșit adevărul, onestitatea. * „A fi mai decît cel mai rău nu este bunătate.” (P. Syrus) Situația este asemănătoare cu a celui care critică argumentat, Însă nu-și validează sugestiile prin Însuși comportamentul său, sau nu o face decît Într-o mică măsură. * „Răutatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Desigur, nu doar pentru faptul că „interogația” ne lărgește și aprofundează „cunoașterea”, ci și pentru că ne creează posibilitatea de a ne descoperi Eul autentic. Mai mult chiar, ne ajută să diferențiem tot mai bine adevărul de minciună, binele de rău, onestitatea de ipocrizie etc. și pe această bază a cunoașterii reale a valorilor și a nonvalorilor să ne edificăm o personalitate morală. * „Făurește-ți vise nobile, căci vei ajunge ceea ce visezi.” (James Allen) Se pare că, Într-adevăr, configurarea repetată a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să-l compromită pe celălalt” (A. Schopenhauer). Trebuie evitată, prin urmare, tendința unora de a se dedica exclusiv unor planuri de viitor, neglijînd prezentul, sau a altora de a se abandona regretului pentru trecut. Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie „Adevărul vă va face liberi.” („Biblia”) Doar „adevărul” ne eliberează de prejudecăți și ne ajută să ne configurăm un sens al dezvoltării sufletești, Înțeles ca o dorință de obținere a unei interiorități tot mai spiritualizate: „Omul s-a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
spus: „Marile adevăruri se spun În pragul ușii”. * „Nimeni nu poate purta mult timp masca prefăcătoriei. Ceea ce-i prefăcut, repede revine la natura sa.” (L.A. Seneca) „Ipocrizia” are, spune La Rochefoucauld, un singur merit, acela de a pune În valoare onestitatea: „Ipocrizia este un omagiu pe care viciul Îl aduce virtuții”. * „Adevărul e ochiul rațiunii.” (J.J. Rousseau) Alți gînditori susțin contrariul: ex. „Adevărul este realitatea simțurilor” (Lucian Blaga) sau: Dară nimeni nu m-a face Să mă ieu dup-a lui
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
jertfa de sine spre binele tuturor, aceasta este, după mine, semnul celei mai Înalte dezvoltări a personalității”. Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate „Să ierți multe celorlalți, dar nimic ție Însuți.” (Ausonius) Cum altfel am ajunge la obținerea unei onestități În raport cu noi Înșine? Mulți sînt dușmani declarați ai proceselor de conștiință, deoarece acestea te obligă la cel puțin un efort de interiorizare, care să ducă la clarificări morale și, apoi, la formarea unui sentiment al răspunderii proprii. * „Noi am rîs
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sau ar trebui să fie) intrinsecă - satisfacția de a fi contribuit la bunul mers al societății prin propriile decizii și acțiuni, participarea la o transformare în bine ce depășește propria persoană. Desigur, o astfel de satisfacție depinde de percepția asupra onestității și eficienței propriei organizații, deoarece un angajat nu poate face o diferență semnificativă la nivelul societății fără suportul administrației din care face parte. Astfel, crearea unei reprezentări conform căreia corupția și incompetența sunt frecvente și tolerate în organizație duce la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lor social (Granovetter, 1985; 1992; Barber, 1995) sugerează că deciziile și comportamentele economice apar în interiorul unor rețele concrete de relații sociale. Deciziile economice sunt rareori bazate exclusiv pe informația conținută în sistemul de prețuri sau prezumții generale cu privire la moralitatea și onestitatea potențialilor parteneri. Dimpotrivă, informația explicită sau implicită, obținută prin intermediul relațiilor sociale existente, este adesea considerată drept baza cea mai sigură pentru fundamentarea deciziilor (Granovetter, 1985, pp. 487-493). Stark (1990; 1992) și Stark și Bruszt (1998) au arătat că actorii economici
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pentru putere din cadrul organizațiilor. Acceptarea informației ca fiind adevărată este o condiție a comunicării organizaționale eficiente, deci neacceptarea ei poate fi considerată o barieră. Acceptarea este influențată de un set de factori care sporesc credibilitatea persoanei care comunică (experiența profesională, onestitatea, charisma) și de caracterul defensiv al mesajului (Bogathy, 1999). Marguis și Huston (1999) enumeră următoarele bariere ale comunicării organizaționale: Distanța fizică / spațială a locurilor de muncă din cadrul organizației - duce la scăderea numărului de contacte directe, personale. Datorită culturii diferite a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru cei care consideră religia foarte importantă în viața lor, variind între 58% și 73% în funcție de educația școlară. Din ce cauză are religiozitatea candidatului o astfel de importanță pentru electorat? Este posibil să fie vorba despre nevoia unei confirmări a onestității politicienilor, dată fiind capacitatea scăzută a alegătorilor de a monitoriza efectiv performanțele aleșilor lor. În cazul profesorilor și colegilor performanțele lor profesionale și etice sunt mai ușor vizibile, fără să fie nevoie de indicatori indirecți ai caracterului precum religiozitatea. Concluzii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fi. La fel, un bun rezultat se Întrezărește Încă din importanța pentru noi a obiectivelor pe care ni le fixăm.) Cine cade singur nu plânge. (De unde rezultă că procedeul conștientizării, al explicării propriilor greșeli este o condiție necesară a obținerii onestității În raporturile cu noi Înșine.) „Înțelegerea răului este o parte a Îndreptării.” (T. Maiorescu) Dacă nu bați la ușă, nu ți se deschide. (Un adevăr, de exemplu, nu-l vom putea afla decât În măsura În care-l vom dori.) „Acțiunea consolează. E
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
repede piere. (Pentru că ura născută În focul bătăliei se transformă tot mai mult În sălbăticie.) Puterea banului, manipularea În afaceritc "Puterea banului, manipularea În afaceri" Când banul cutează, cuvântul Încetează. (Din păcate, de prea multe ori viața ne arată că onestitatea sau onoarea cuvântului dat reprezintă un argument mai slab pentru perfectarea și Întreținerea unei afaceri decât „vocea” banului: „Banul și pe prieteni Îi face vrăjmași”; „Pentru bani Își vinde sufletul”; „Banul e ochiul dracului”; „Banii Învie și morții”.) Mita Îi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
demnitatea lui: se cuvine, prin urmare, să nu-l facem să țină prea mult mâna Întinsă. Μ Ce succes mai poate fi acela care a fost obținut cu prețul unei josnicii a atitudinii tale?! Μ Este un aspect de minimă onestitate față de noi Înșine să nu judecăm fapta altuia mai Înainte de a fi Încercat să ne punem În situația care l-a determinat să comită acea faptă. Μ Faptul că unii caută să controleze Întotdeauna un dialog și să-și impună
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
că avortul ar înceta să mai fie un delict din punct de vedere formal ori să mai apară astfel la nivel moral. Acesta e principiul pe care ar trebui să-l apere prietenii mei radicali, în loc să se arunce (cu o onestitate donquijotescă) într-o încurcătură de bun-simț, dar destul de demnă de milă alături de mamele nemăritate sau de feministe, speriate, în realitate, de „altceva” (mult mai grav și mai serios). Dar care este de fapt cadrul în care ar trebui să se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ajuns) de către convingătoarele cuvinte ale lui Franco Rodano (Paese sera, 28 ianuarie 1975), care au entuziasmat-o într-atât încât a făcut la adresa acestui articol al lui Rodano (era să scriu, instinctiv, Părintele Rodano) complimente de-a dreptul jenante aduse onestității, curățeniei, înțelegerii sale etc. În acest articol, Rodano mă numește „clerical”. Adică violează codul minimului respect între persoane civilizate. Acuza cuiva că aș fi „clerical” este una dintre acele acuze pur nominaliste ce pot fi întoarse la nesfârșit. Limbajul blând
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o predică. Italieni (deci și Natalia), eu vă îndemn: aveți grijă de limbă! Cât despre faptul că eu aș fi „clerical”, după părerea lui Rodano, el pare demonstrat exclusiv prin aceea că sunt din regiunea Veneto. Păi atunci unde este onestitatea atât de ridicată-n slăvi de Natalia? Moraliștii sunt întotdeauna prost informați. Dar ce l-ar fi costat pe Rodano să se informeze un pic? Eu m-am născut la Bologna, la Bologna cea socialistă, și, ceea ce contează cel mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
toleranță și optimism. Același autor, utilizând o procedură de tip SEAC (Scală de Evaluare cu Ancore Comportamentale), identifică șapte competențe manageriale, care pot defini activitatea unui manager: comunicare (Com - empatie, abilități de comunicare verbală și nonverbală etc.); comportament etic (Eth - onestitate, altruism, generozitate, disponibilitatea de a acorda ajutor persoanelor care îl înconjoară, de a-și asuma responsabilitatea în cazul unor eșecuri etc.); managementul sarcinilor (MT - capacitatea de a alege și defini obiective, gestionarea eficientă a resurselor, eficiența în situații de criză
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
principiu corespunzător și cu o ilustrare din domeniul negocierilor internaționale pentru dezarmare. Primele trei etape promovează o comunicare adecvată între grupuri cu scopul stabilirii „regulilor jocului”, urătoarele trei etape se referă la creșterea încrederii ca efect al sporirii credibilității și onestității din răspunsurile fiecărui grup. Autorul afirmă că aceste trei faze sunt foarte importante pentru depășirea scepticismului oponenților. Ultimele patru etape sunt necesare numai în cadrul conflictelor acute, în care ruptura de relații dintre grupuri prezintă un pericol pentru membrii grupurilor. 6
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe vremea afacerii Dreyfus)! Concluzia doamnei Murgescu Într-o pagină finală, care-și caută pretextul Într-o parabolă a lui Umberto Eco, este o pledoarie pentru pluralism și pentru onestitate. Cartea, chiar dacă traducerile, pe alocuri, mai lasă de dorit și deși sistemul de trimiteri În note nu cunoaște „op.cit.” sau „ibidem”, este un semn Îmbucurător că un număr de tineri intră În breaslă cu o deplină deschidere spre alte orizonturi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1936; Catrinel, București, 1937; Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu, București, 1939; ed. îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2000; Camaradul Spiruș, București, 1939; Târgul mausului, București, 1940; ed. 2 (Maioreasa), București, 1945; Tragedia lui Petru Cercel, București, 1941; Critică și onestitate (răspuns d-nului Ș. Cioculescu), București, 1941; S-a stins candela, București, 1942; Povara recunoștinței, București, 1944; Poezia trupului, București, 1947. Traduceri: Edmond Rostand, Puiul vulturului, Iași, 1924. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Rândunica”, „Scena”, 1914, 4; Gh. Voina, „Camaradul Vâltoare”, „Mișcarea
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
și comentatori ai fenomenului românesc și străin. Între aceștia se remarcă Leca Morariu (cu un serial despre Eminescu), Vasile Gherasim cu eseuri filosofice (Sistemul energiilor conștiente, Filosofia dinamismului vital la V. Pârvan) și literare (Modernismul în literatura română, Vlahuță - poetul onestității, „Luceafărul” lui Eminescu), N. Tcaciuc-Albu cu articole bine informate despre Rilke, V. Morariu (Hölderlin și Eminescu, Goethe și romantismul, Ironia și romanticii germani); Traian Chelariu scrie despre Mallarmé, N. Roșca despre André Gide, E. Kollos despre Proust, Z. Crițanu despre
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
ar fi violat Convenția, că ar fi derogat de la datoriile sale față de Poartă, sau că ar fi greșit cu ceva față de Puteri. „Dacă aș fi ministru al Porții • spunea ambasadorul francez - departe de a blama pe principe pentru curajul și onestitatea de care a dat dovadă la 2/14 mai, l-aș lăuda pentru că a îndrăznit să iasă din cercul vicios în care îl închidea o Constituție absurdă; l-aș ajuta să zdrobească oligarhia și mi-aș face astfel un vasal
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doi. Pod peste care tu, setea ta de adânc și fundament aleargă, neliniștită, visând mereu să stea, și totuși fără răgaz, câștigând greu, În timp, speranța doar că mântuirea nu-i poate la capătul rătăcirii, ci În acuratețea fragilă și onestitatea cu care tu trăiești - și ești - rătăcirea Însăși. Aspirat de Înălțime, cu fiecare centimetru câștigat mai irespirabilă, mai de nesusținut. Amețit de hăul de dedesubt, Îngreunat de sentimentul că Întunericul locuiește adâncul luminii, fără s-o poată vreodată contamina, Încercând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca subiectivitate omogenă și inertă - nu cu ei am eu de-a face În primul rând. Dacă ar fi așa, autenticitatea ar Însemna realmente să mă desprind, să fiu revoltat etc. Însă de fapt toată autenticitatea mea se măsoară În onestitatea cu care mă deschid Întâlnirilor mele: iar Întâlnirile adevărate nu sunt nici cu lumea non-umană, nici cu subiectul desubiectivizat care e masa sau societatea. Ci, pur și simplu, cu un alt subiect, de fiecare dată individual. Formula lor simplă e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]