1,074 matches
-
în condiții casnice. Bucata de piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice și de artiștii care cântă folclor și țin la costumul popular tradițional.Răspândirea atât de largă
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
piele trebuie să fie mai mare decât talpa, are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice și de artiștii care cântă folclor și țin la costumul popular tradițional.Răspândirea atât de largă printre români a opincii a
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice și de artiștii care cântă folclor și țin la costumul popular tradițional.Răspândirea atât de largă printre români a opincii a făcut ca acest tip de încălțăminte să fie confecționat și în zilele noastre, intrând și în atenția designerilor, care le aplică diferite ornamente — pietre, șireturi multicolore.
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
numai pe scenă sau ca indicator al apartenenței etnice, acesta a dispărut complet din regiunile rurale. Costumul popular femeiesc din zona Moldova are o structură unitară, fiind format din cămașă tradițională (ie), poale, catrință, brâu și bârneață, pieptar sau bundiță, opinci, traistă, batic înflorat și podoabe. Costumul popular bărbătesc este mai sobru decât cel al femeilor. Conform bromania.ro, caracteristica principală constă în păstrarea formelor străvechi pentru toate componentele sale. Cămașa tradițională bărbătească este de două tipuri: cămeșoiul sau cămașa cu
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
libret fusese scris de poetul Vasile Alecsandri. Primăria condiționează punerea la dispoziție a sălii de teatru a orașului pentru premiera primei operete românești cu două condiții: opereta să nu fie prezentată în limba română și actorii să nu intre în opinci pe scenă. Profesorii români de la Brașov decid ca opereta să fie pusă în scenă în sala de festivități a Gimnaziului Românesc din Brașov. Ciprian Porumbescu invită la premieră pe tatăl său și pe familia pastorului Gorgon, el dorind să se
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
mic, la cel mai mare. Costumul popular are o vechime de peste 100 de ani, de cele mai multe ori lăsat moștenire, din generație în generație. Portul popular femeiesc este alcatuit din: năframă, cămașă brodată cu motive populare, brâu, poale, pănzături, pieptar și opinci din piele de bou sau porc tăbăcită. Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă, pantaloni lungi strâmți și sunt confecționați din material țesut în casă pe țesătoare. Peste cămașă bărbații îsi pun un brâu țesut manual sau
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
sau avomorfe. „Culorile folosite în broderii sunt: roșu, negru, galben, albastru, fire de aur și argint". Cioarecii sunt confecționați din pănură albă pentru anotimpurile friguroase și din pânză în anotimpurile calde și sunt strânși pe picior după care se încalță opincile. Opincile sunt făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețite lateral, terminate la vârf cu un gurgui, prinse mai apoi pe picior cu ață de lână, în nojițe sau cu curele din piele. Pieptarul prezintă împletituri de meșină în
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
avomorfe. „Culorile folosite în broderii sunt: roșu, negru, galben, albastru, fire de aur și argint". Cioarecii sunt confecționați din pănură albă pentru anotimpurile friguroase și din pânză în anotimpurile calde și sunt strânși pe picior după care se încalță opincile. Opincile sunt făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețite lateral, terminate la vârf cu un gurgui, prinse mai apoi pe picior cu ață de lână, în nojițe sau cu curele din piele. Pieptarul prezintă împletituri de meșină în nuanțe
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
lână, în nojițe sau cu curele din piele. Pieptarul prezintă împletituri de meșină în nuanțe de roșu dar și de "sirom" - piele subțire colorată de lână sau mătase neagră. Îmbrăcatul costumului popular de sărbătoare cu încrețitul poalelor, aranjatul pănzăturilor, încălțarea opincilor presupune un proces ce ajunge să dureze chiar câteva ore. A avea un astfel de costum reprezintă o adevărată bogație atât sufletească cât și materială. Costumul popular autentic de pe Valea Ilvelor, Județul Bistrița-Năsăud, spre exemplu, are un preț cuprins între
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
șarjarea unităților lui Béla Kun. La 30 august 1909 face parte dintre cei 400 de cavaleriști ai celor trei escadroane de cavalerie ale Brigăzii 4 Roșiori care intră în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Rusescu, și asistă personal la episodul opincilor puse pe turnurile clădirii parlamentului. La terminarea războiului se retrage cu Regimentul 6 Cavalerie la Cluj, unde se împrietenește cu aviatorii din garnizoană. Pilotul Dumitru Maiorescu îl invită la aerodromul Someșeni, unde efectuează un zbor de jumătate de oră cu
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
caricatură de Ary Murnu este cea a generalului Atanasie Demostene, a colonelului Nicolae Șendrea, a locotenent colonelului Alexandru Socec, a "cneazului" Dimitrie Moruzi și a generalului Iuliu Teohari. Ministrul cultelor, Mihail Vlădescu a fost înfățișat în uniformă de dorobanț, cu opinci în picioare. O categorie aparte în opera lui Nicolae Petrescu-Găină o reprezintă portretele pe care acesta le-a făcut tuturor prietenilor săi. Astfel, el a realizat portretele lui Constantin Artachino, Ștefan Luchian, Nicolae Grant, Ipolit Strâmbu, Nicolae Vermont, Jean Alexandru
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în cotidianul gălățean Viața Nouă, autor până în prezent a peste 150.000 de articole, majoritatea anchete de investigație -autor a 13 volume literare, ’’Cioburi de oale sparte’’(I)-Editura Eminescu și ’’Cioburi de oale sparte’’ (II) -Editura Pompidu, ’’Democrație cu opinci’’ și ’’1001 obsexy’’-Editura Pompidu, ’’ Un model de vrednicie și conduită universitară: profesorul Constantin Gh.Marinescu’’, scris împreună cu prof.univ.dr.Lucian Șaradici-Editura Alma Mater Bacău, ’’Profesorul univ. dr. doc. Constantin Marinescu în spiritualitatea gălățeană’’, Editura SAMIA, 2008, Iași, ’’Galați. Ghid istoric și turistic
Pompiliu Comșa () [Corola-website/Science/334838_a_336167]
-
Tudor a amenințat pe boieri cu degetul, zicând: „Pe unde pun azi cocoanele voastre panglicile, vor pune într-o zi oltenii mei curelele opinicilor”. Tudor ar fi declarat episcopului de Argeș, Ilarion: „De-oi trăi, voi face douăsprezece perechi de opinci din pielea a doisprezece boieri divaniți”. În 1821, vorbind cu Ilarion despre boierii care se angajaseră în lupta contra stăpânirii otomane și au fugit apoi la Brașov, a izbucnit: „Ii voi scurta de o palmă, pe câți sunt boieri divaniți
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]
-
și Luca. Cloșca, ce era căsătorit cu Marinca, avea 37 de ani. Al treilea lider al răscoalei, Crișan, pe numele său Marcu Giurgiu, care avea 52 de ani, s-a spânzurat, în 13 februarie 1785, cu sfoara sau cureaua de la opincă. O variantă ar fi și aceea că s-ar fi sugrumat cu tivitura cămășii și cu o piatră. Și corpul său a fost despicat în patru, procedându-se la răspândirea bucăților în mai multe sate. Răscoala de la 1784 a fost
O controversă persistă, la 231 de ani de la martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101372_a_102664]
-
România; Antoaneta Mareș- fondatoarea magazinului online de promovare a iei românești Blouse Roumaine Shop și Valentin Radu, fondator al companiei de software pentru marketing Omniconvert (fostul Marketizator). Totodată, sâmbătă și duminică vor avea loc șapte ateliere pentru copii: creare de opinci, podoabe tradiționale, atelier de “Mândruțe” - broșe și insigne, jocul educativ„Satul” - vizită în Muzeul Satului, atelier pentru desen și pictură, atelier de creație: “Sporul Casei”, atelier de creație de păpuși din papură. Spectacolele de muzică, dans, teatru sunt susținute de
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
de lei. În general, clienții fideli ai măștilor sunt ansamblurile folclorice. Citește și: „Un destin remarcabil: Camille Claudel" Alexandru Ilinca, opincar, 62 de ani, adăuga:“M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. El a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
de ani, adăuga:“M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. El a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă din copilărie, tatăl său lucrând “cele mai frumoase modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
fac opincile. Și îmi zice: Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. El a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă din copilărie, tatăl său lucrând “cele mai frumoase modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare. Astfel, a observat că din ținuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare. Astfel, a observat că din ținuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc... să fie modă tradițională. Le-a tunat”,spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “strămoși ai adidasului
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc... să fie modă tradițională. Le-a tunat”,spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “strămoși ai adidasului” (cum le mai numește meșteșugarul) costă între 10 și 100 de lei. Dana Georgescu, fondatoarea “Morii de hârtie” și “Satul Meșteșugurilor”, povestea: “Copiii încă sunt sensibili la meșteșuguri dacă sunt puse într-un context potrivit pentru
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
trîndăvia cît și alte tîrîtoare de casă au început să se înmulțească periculos, încurajate de ochiul bulbucat al conducătorilor nepoftiți. O baltă rîioasă, cu miros de ciubuc și sclipiri de zaruri măsluite a acoperit încet țara. Mîrlanii au renunțat la opinci și au trecut la ghiuluri cu girofar și BMW-uri cu spițe. Cafeaua a înlocuit ciorba, iar mămăliga s-a transformat în pricomigdale gelatinoase, jeleuri și alte rahaturi cu mac. Tîrîtoarele își zornăiau solzii pe ulițele murdare, îmbrățișînd duios copăceii
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
cu inima, deși cele mai multe persoane afectate de crampe la spate au tendința să creadă că au nevoie doar de mișcare și yoga. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copaițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, laicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]