1,170 matches
-
Poarta Ocnei (Cizmarilor), astăzi dispărut. Pentru a finaliza cât mai repede această construcție, Dieta Transilvaniei a impus orășenilor și țăranilor români și sași din satele învecinate să presteze muncă obligatorie și să contribuie cu bani. Cu toate acestea, țăranii și orășenii au refuzat să lucreze gratuit pentru construcție. Situația locuitorilor se înrăutățește după epidemia de ciumă din 1554, urmată în anul următor de un incendiu puternic care a devastat 556 de case. În plus, cum nici soldații lui Castaldo nu au
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
mai a fost gândită cu scopul de a repara unele deficiențe politice vechi ale Uniunii Polono-Lituaniene și ale sistemului său tradițional al „Libertății de Aur”, care dădea drepturi și privilegii disproporționate nobilimii. Constituția a introdus egalitate în drepturi politice între orășeni și nobilime și i-a pus pe țărani sub protecția guvernului, ameliorând cele mai rele abuzuri asupra iobagilor. Constituția a abolit unele instituții parlamentare dăunătoare, cum era "liberum veto", care la un moment dat făcea ca sejmul să fie la
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
Constituția din 3 mai (articolul V), „integritatea statelor, libertățile cetățenești și ordinea socială să rămână în echilibru”—și prin parlamentul bicameral, idee susținută de același Montesquieu. Constituția era compusă din 11 articole. Ea introducea principiul suveranității populare (aplicat nobilimii și orășenilor) și separarea puterilor în stat, în ramura legislativă (Sejm bicameral), executivă („Regele în consiliul său”) și judecătorească. Constituția a promovat democratizarea statului prin limitarea imunităților legale și a prerogativelor politice ale nobilimii fără pământ, dând orășenilor—prin Legea Orașelor Libere
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
populare (aplicat nobilimii și orășenilor) și separarea puterilor în stat, în ramura legislativă (Sejm bicameral), executivă („Regele în consiliul său”) și judecătorească. Constituția a promovat democratizarea statului prin limitarea imunităților legale și a prerogativelor politice ale nobilimii fără pământ, dând orășenilor—prin Legea Orașelor Libere Regale din 18 aprilie 1791, pe care Constituția o integra în corpusul său prin articolul III—securitatea personală, dreptul la a deține proprietăți imobiliare, și dreptul de a ocupa poziții de ofițeri în armată, funcții publice
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
la alta, de la o profesie la alta, de la un popor la altul și de la un context social la altul. "Oamenii care trăiesc la țară, în spații mai largi, au nevoie de distanțe interpersonale mai mari și stau mai departe decât orășenii. Japonezii, înghesuiți pe insule mici, în aglomerații urbane,reduc distanțele personale și se apropie mai mult decât exponenții altor popoare." Conform unui studiu citat de Susan Quilliam, în Puerto Rico, două cunoștințe care petrec o oră împreună se ating în medie
Limbajul distanțelor () [Corola-website/Science/318946_a_320275]
-
acestea, secolul al XVII-lea a fost marcat de rebeliuni anti-habsburgice, lupte cu turcii, inundații, epidemii și alte dezastre. Reforma protestantă a ajuns la Bratislava în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, găsind adepți în principal în rândul orășenilor. Ca rezultat al revoltelor frecvente împotriva habsburgilor catolici, suburbiile au fost devastate. Orașul și castelul au fost deseori capturate de insurgenți, pentru a fi apoi recucerite de trupele imperiale. Această perioadă de revolte s-a terminat în 1711, prin semnarea
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
al vremii era cel dintre Bran și Brăila, pe ruta Târgoviște - Târgșor - Gherghița - Valea Ialomiței - Orașul de Floci. Orașele se aflau în proprietatea domniei, care le administra prin intermediul unui vornic domnesc, un pristav pentru iarmaroace, un birar și un folnog. Orășenii se ocupau mai mult cu agricultura, judecând după felul dărilor lor. Totodată, aici se regăseau și negustorii localnici. Proprietarii de pământuri cu drept de moștenire, care aveau sate sau oameni pentru a le lucra, formau clasa boierilor. Aceștia erau datori
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
obligația de a furniza vâslași. Prezența mercenarilor la curtea lui Mircea nu este exclusă, deși prima mențiune a acestora datează din vremea lui Dan al II-lea. Ei erau călări, sau pedeștri, în număr de câteva sute, "„pesemne aleși dintre orășenii sau țăranii mai săraci, fără pământ, obligați să-și câștige viața cu leafă.”" În oastea lui Mircea, cavaleria ocupa un loc important. Moșnenii și boierii erau datori să dea „darea calului” către domnie la moartea lor sau în alte situații
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
fost implicat în Războiul vacii din secolul al XIII-lea. Situarea strategică de-a lungul văii fluviului Meuse a expus orașul Dinant la numeroase asedii și jafuri în Evul Mediu. În 1466, Ducele de Burgundia a pedepsit o revoltă a orășenilor, omorând peste 800 locuitori și incendiind orașul. Cu toate acestea, orașul a prosperat, devenind un centru de prelucrare a metalului. Odată cu izbucnirea Revoluției franceze, orașul este pentru scurt timp ocupat de către trupele austriece ce controlau Țările de Jos de sud
Dinant () [Corola-website/Science/297392_a_298721]
-
principală a răscoalei a constituit-o nerespectarea dreptului de strămutare de pe o moșie pe alta, a dreptului de moștenire a iobagului, și dijma episcopală. O consecință a revoltei țărănești a fost semnarea actului constitutiv al uniunii între marea nobilime, cler, orășenii sași și răzeșii secui Unio Trium Nationum. Un impact masiv asupra societății transilvănene l-a avut și răscoala țărănească în Regatul Ungariei contra nobilimii feudale din 1514 condusă de secuiul din mica nobilime Gheorghe Doja. Decesul prematur al regelui Matei
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
ungerii lui Iosif ca episcop al Moldovei. Reședința noului episcop a fost stabilită lângă cea domnească, la Suceava. A acordat primul privilegiu comercial negustorilor străini din Moldova la 8 octombrie 1408, eliberat în cetatea de scaun al Sucevei sfetinicilor și orășenilor din târgul Liovului, valabil pentru toți negustorii ruși și din Podolia. S-au stabilit legături comerciale și cu orașele transilvănene, Bistrița și Brașov. O intensă mișcare comercială a luat naștere în Moldova. Șiruri întregi de care îi străbăteau drumurile, transportul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți prin privilegii domnești, trebuiau să vină la război. Aprovizionarea se desfășura din teritoriul prin care trecea armata, iar câștigul soldaților era pradă. Boierii purtau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cuprins decât bolșevici. Pe 16 iulie, ziarul lui Maxim Gorki, "Viața Nouă", a fost interzis de poliția politică. În orașe, situația alimentară a rămas explozivă. Bolșevicii nu au avut de ales și au reluat rechizițiile obligatorii efectuate de detașamente de orășeni înarmați. Aceasta a stârnit zona rurală împotriva puterii urbane, și a înstrăinat partidul de țărănimea pe care i-o câștigase decretul privind pământul. 150 de răscoale țărănești au fost reprimate în toată Rusia doar în luna iulie 1918. Dar rațiile
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
de trai. Economia a fost distrusă, rețeaua de transport a fost întreruptă. și trocul au înflorit. Inegalitatea instituțională a raționalizării în beneficiul soldaților și birocraților a dat naștere la acuzații din rândul poporului. Orașele s-au depopulat, mulți muncitori și orășeni înfometați întorcându-se la pământ. Moscova și Petrogradul și-au înjumătățit populația, în timp ce s-a dezintegrat: mai rămăseseră sub un milion de muncitori activi în 1921, față de peste trei milioane în 1917. În 1921-1922, , cuplată cu o foarte severă epidemie
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
în Europa de Est cu câteva mii de ani în urmă. Grupuri de origine mongola și turcica precum buriații, tuvinienii și yakuții trăiau, inițial, în Siberia iar descendenții lor încă mai trăiesc acolo. Aproximativ 70% din populația Siberiei trăiește în orașe. Majoritatea orășenilor se înghesuiesc în apartamente de dimensiuni mici. Mulți oameni din zonele rurale trăiesc în case de lemn mai simple, dar mai spațioase. Novosibirsk este cel mai mare oraș din Siberia, cu o populație de aproximativ 1.5 milioane. Tobolsk, Tomsk
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
de domn, denumit „vileag” sau „beleag”. „Oastea cea mare” sau „țara” era mobilizată doar în cazuri excepționale, de mare primejdie, când erau cheamți sub arme practic toți bărbații valizi de luptă. Oastea cea mare cuprindea, pe lângă „oastea cea mică”, răzeșii, orășenii, țăranii fără pământ din satelor domnești, boierești și mănăstirești, străjerii și călărașii. Ștefan a mobilizat oastea cea mare doar de două ori, în campaniile antiotomane din 1475 și 1476. Când erau chemați la oaste răzeșii erau obligați să se prezinte
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
ori, în campaniile antiotomane din 1475 și 1476. Când erau chemați la oaste răzeșii erau obligați să se prezinte și ei la vileag, "dacă nu călări și întrarmați ca vitejii, măcar cum ii ajutau împrejurările", pregătiți pentru a lupta pedestru. Orășenii aveau obligația ca, în caz de război, să înarmeze un număr de oameni pe cheltuiala lor și să-i pună la dispoziția domnului. O categorie militară distinctă era reprezentată de „străjeri” și „călărași”, locuitori ai satelor de graniță care asigurau
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
și alchimist Paracelsus îl utiliza ca ingredient secret în remediile contra infecțiilor Este de asemeni un fapt cunoscut că în Evul Mediu, când Europa era devastată de epidemii de ciumă, acestea făceau ravagii mai ales în rândul țăranilor și a orășenilor sărăci, nobilii și aristocrații rămânând neatinși. Multă vreme s-a crezut că aceștia din urmă beneficiau de o protecție specială, când în realitate, tocmai argintul a fost cel care i-a ferit de cumplita maladie. Aceasta pentru că apa și vinul
Argint () [Corola-website/Science/297156_a_298485]
-
secetă, foamete, molime etc. Anarhia politică aducea prejudicii atât economiei domeniale, pe cale de a se dezvolta, cât și celei orășenești. Canalizarea spiritului războinic al cavalerilor în afara Europei, apărea tuturor o soluție fericită. La ideea de cruciadă au aderat repede și orășenii, care întrezăreau posibilitatea unor noi piețe de desfacere și aprovizionare. Participarea masivă a țărănimii la cruciade se explică, pe de o parte, prin pauperizarea ei, pe de altă parte, prin spiritul de colectivitate și solidaritate foarte puternic în Evul Mediu
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
în suburbia Pământeni, pe drumul Glodenilor. Arhitecții A. Gabrielescu, N. Mihăiescu și R. Mihăiescu adoptă o soluție specifică arhitecturii neoromânești interbelice, utilizând detalii de origine brâncovenească și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită. În perioada interbelică, locuințele orășenilor erau construite în spiritul modernismului românesc, cu calități estetice noi, bazat pe scoaterea în evidență a cromaticii și facturii materialelor de construcție, pe raporturi simple, clare, din elemente de forme geometrice. Aceste construcții au constituit opera arhitectei Etti-Rosa Spirer, singurul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
1970. Odată cu dezvoltarea industrială se mărește și numărul populației localității, astfel în anul 1970 în Drochia locuiau 11,2 mii persoane. Datorită dezvoltării intensive, la 28 decembrie 1973, Drochia devine oraș de subordonare raională. În anul 1988 un grup de orășeni a inițiat mișcarea de construcție a unei biserici noi, ca peste zece ani visul drochienilor să se împlinească. În prezent Catedrala Adormirea Maicii Domnului, adevărată capodoperă a arhitecturii sacre, domină peisajul urban. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
joacă în prima ligă de fotbal și a cucerit de trei ori campionatul Finlandei, în 2001, 2006 și 2007. Sporturile populare intens practicate sunt ciclismul, înotul, hocheiul pe iarbă, nordic walking-ul, vara, și schiul fond și patinajul, iarna. Vara, mulți orășeni se retrag la sfârșit de săptămână la cabanele tradiționale de lemn, "mökki" iar iarna au mare căutare saunele publice de pe malurile lacurilor înghețate, unde după o saună fierbinte se poate face baie la copcă. În Tampere funcționează patru instituții de
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
a bazinului s-a păstrat inscripția în limba arabă: „"Această moschee a ordonat să fie construită evlaviosului binefăcătorul Alih...san"”. La sfârșitul sec. al XV-lea, palatul a fost distrus, iar la începutul sec. al XVI-lea aici au locuit orășeni.
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
estetic era subliniat și de ideea cosmică tipică budiștilor medievali care recunoștea singurătatea existențială a tuturor oamenilor și la care se resemnau sau chiar căutau frumusețe în ea. Scrise actualmente cu același kanji, ele sunt idei estetice și morale ale orășenilor de rând din era Edo. Conceptul "sui" a fost cultivat at mai ales în Ōsaka și împrejurimi în secolul al XVII-lea, iar "iki" în Edo (Tokio-ul de astăzi) în prima parte a secolului al XIX-lea. Din punct
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
parte imaginea cartierului comercial cu atmosfera de „stradă mare” tipică secolului XIX. Hanul a fost construit într-o zona apropiată Curții Domnești. Până la începutul secolului al XIX-lea în această zona se aflau zidite încă din secolele XV-XVII locuințe ale orășenilor în apropierea cetății Bucureștilor. În perioada anilor 1802-1804 orașul trece printr-o perioada de dezvoltare comercială. Că urmare apare și Hanul Gabroveni. Se pare că această clădire aduce în peisajul orașului pentru prima dată elementul „pasaj”. La parter se aflau
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]