1,263 matches
-
asupra condiției umane pentru a o canaliza spre bine. Montaigne consideră că toate operele omenești sunt supuse erorilor, nu pot exista instanțe supreme de legitimitate, plasate deasupra adevărului, oricum neștiut sau știut în întregime. Umanismul filozofic modern (ce presimțiri de oracol încă din epoca lui!) ar consta în descătușarea gândirii creatoare și a spiritului critic. Independența de gândire, metaforic, ar trebui să fie asemeni albinei care culege din floare în floare mierea oferind-o altora. Omul mereu să se întrebe cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
care mă interesau. Geometria locului parcă se complică printr-o dictare preeminentă, poate și printr-un impuls energizant venit de undeva de deasupra copacilor. Lipsit de o componentă umanist-filozofică, locul meu, asupra căruia foșnetul frunzelor era ca un murmur de oracol, mă rog, ca o voce în surdină nu neapărat din Delfi, ar rămâne fără valoare culturală, fără distincție și poezie, fără imaginație și gândire. Prezența celor doi magiștri înnobila acum spațiul meu și-l pregătea într-un fel să intre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
forme amorfe neajutorate, simt nevoia unei alte existențe. Care să fie ea? Un amestec de grație și vis, o stare inefabilă toropită până la epuizare. Până și destinul pare a lua calea predestinării. Trăim clipe în inocență și simplitate. Uităm de oracolul rece și implacabil. Și sufletul scindat se încălzește sub zarea senină a zilelor de mai. Natura are stil, rafinament și savoare, pe când omul se pierde prea des în inconsecvență și vulnerabilitate. Se cer atunci plimbări lungi pe străzile romantice ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
oameni serioși și martori ai momentului trăit, insinuând curata absență a lucrurilor bine făcute, neîndoielnic ignorăm complexele și paradoxurile de fiecare zi. Volens-nolens. De ce? Nu avem timp pentru fleacuri. Fleacuri am zis? De-ar fi un zodiac (a se citi oracol) care să-și strige până și destinele mărunte, am fi și noi poate mai receptivi la ceea ce-i ascuns între faldurile clipelor mereu grăbite. Când te gândești ce uriașe și pline (pline de ce?) pot fi complexele noastre cotidiene și năstrușnicele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
izvorul sevelor ca dintr-un recipient al misterului și al renașterii. De unde atâta vitalitate? El a crescut din apele începutului de lume, și-a fixat imaginea între cer și pământ, a devenit centrul reînvierii, lui i se dezvăluie tainele pentru că oracolele se odihnesc într-o tăcere profundă la umbra deasă. Inundat de lumina primăverii, coroana imperială își adună sevele în râuri ancestrale care curg la nesfârșit. 92 Poezia se împotrivește explicațiilor? Dacă ne gândim, de pildă, la Vasile Voiculescu cu Ultimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
avantaje materiale greu de imaginat. În 1956, de exemplu, se propuneau pensii pentru tovarășii scriitori, conform documentului de la pagina 275, cuprinse între 1 000 și 1 500 lei, cînd salariul unui director de școală nu depășea 300 lei. Silviu Brucan, oracolul de atunci și de astăzi, ținea să atenționeze pe făuritorii noii literaturi, în editorialul Sub steagul invincibil al leninistului, din "Scînteia" nr. 1330/21 ianuarie 1949: "Lenin a biciuit în cuvinte pline de ironie usturătoare lipsa spiritului de partid și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu încâlceala, a făcut ravagii și la noi, iar vorbitul în "dodii" este pentru mulți poeți un blazon prin care ei cred că își asumă singularitatea, unicitatea ca "dar" divin. Poetul ca instanță impersonală este perceput de mulți aidoma unui oracol pythiac, care bolborosește vorbe doar de inițiați pricepute. În fond, simplitatea este cel mai greu prag de atins, iar individualizarea la sânge a limbajului este un deziderat pe care puțini poeți îl ating. Există, probabil, un trend al timpului, așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o zonă interesantă, iar ungurii au cam început să plece înspre Occident. Mă tem că o să pățim cu ei ca și cu sașii. Sistemul provinciilor culturale însă funcționează, mai ales când e vorba despre difuzarea de carte...! O întrebare de "oracol" pentru un om care a trecut prin comunism încercând să fluiere și să țină mâinile în buzunare ori de câte ori avea chef: Ce crezi că ai ratat (în viață) și nu mai poți recupera? Viața însăși. Ce reprezintă "Apostroful" pentru tine? Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu doar a o consulta ca pe o limbă moartă; poate și o inițiere mai profundă în muzicile clasice. Asta e. Și nici nu cred că a venit implozia bolșeviciului prea târziu. "Prea", nu; "târziu", da. O altă întrebare de "oracol" pentru același individ pomenit mai sus: Ce crezi că ai ratat (în viață) și mai poți recupera? Aceeași chestie călătoriile, ieșirile, excursiile pe mapamond, dintotdeauna jinduite. Mă avertiza tătânele, acest Brucan personal, când, arând cu el ogorul de lîngă Pădurea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sta iubitelor noastre goale, fără intermediul nesuferit al slipului, jignitor pentru puritatea neschimbată, de la Începutul lumilor, a cerului și a locurilor acestora; și unde așteptam să-l vedem ieșind din „unda amară“, cum o cântă Homer, pe Glaucos, zeul marin, oracolul zgomotos și temut, cu părul plin de alge violete, cu barba Încâlcită de scoici, venind spre noi Într-un cortegiu de tritoni, sunând din trâmbiți de sidef și cu cele cincizeci de Nereide jucăușe, abia ieșite din peștera lui Nereu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o mai am și acum pe un deva. Actori preferați? Spectacole care m-au marcat? Sunt întrebări-șablon, scuzați-mă. Le aud astăzi, în fiecare zi, la posturile de televiziune TCM și Mezzo. R.P. Pentru cine nu știe, așa arătau „caietele oracol“ din gimnaziu. Care sunt ințialele persoanei iubite, care e actorul preferat, ce culoare îți place mai mult etc. Un fel de sondaje de opinie. A.R. Încă nu m-ați întrebat ce carte și ce muzică aș lua cu mine
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
gândisem s-o pun... A.R. ...și să mărturisesc singură. Este doamna Dalloway din romanul Virginiei Woolf. Niciodată Emma Bovary, deși am fost vizitată foarte frecvent de bovarisme. R.P. Să știți că încă n-am terminat cu întrebările de tip oracol, mai am. Deocamdată însă, v-aș întreba cum s-a petrecut primul dumneavoastră contact cu străinătatea. Primul contact matur, fiindcă episodul Vittel l-ați povestit deja. A existat o vreme în care, știm bine, trecutul graniței era interzis. În anii
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
scriam în continuare despre Cezar era mai important : „Țeste, asemenea lui Flaubert, fascinat de nesfîrșitele teritorii ale subculturii, ale kitsch-ului, în cele din urmă ale prostiei omenești sub toate formele ei. Lucrarea lui de licență a avut ca subiect «oracolele» elevilor, carcinoame culturale mon struoase, uneori însă de o expre sivitate involuntară stupefiantă“. Vorbind despre Flaubert (cu care-am început, în această prefață, name-drop ping-ul), mă refeream, firește, la dicționarul lui de idei primite de-a gata și la Bouvard
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Înverzite de sucul de lotus atîrnă un zîmbet blînd și absent, iar ochii ațintiți spre larg sînt arizi și sticloși, străini de orice suferință și bucurie pentru că nu mai știu să compare și au uitat ce urmează... Aproape toate prezicerile oracolelor grecești s-au Împlinit, paradoxal, datorită Încercărilor celor În cauză de a le evita. Un lotofag n-ar fi săvîrșit această eroare. Pentru el nu există alt destin și alt zeu decît amnezia. Însă nici altă șansă... Poate că melancolia
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
lucrurile așa cum sînt, nenumite, cum au fost la Începutul lumii. Propria noastră copilărie e vîrsta de aur trăită cîndva, Olimpul din care am coborît și unde am crezut În toate poveștile, iar frunzele și iarba ude de ploaie foșneau de oracole subiective. Singurul paradis pierdut e această copilărie, acest Olimp În care nu ne mai putem Întoarce decît lucizi, căci ne-am pierdut inocența și puterea de a privi un copac ca pe o poveste. Riscul de a urca muntele din
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fi trimis el Însuși pe Heracles să-l dezlege pe Prometeu ca recompensă pentru că l-a avertizat totuși, pretinde autorul Teogoniei, asupra pericolului de a se culca cu Tetis Întrucît copilul ce l-ar fi avut de la ea, potrivit prezicerilor oracolului, l-ar fi izgonit din Olimp. Cum Zeus jurase să nu-l dezlege pe titan, el Îi poruncește, pentru a nu-și viola jurămîntul, să poarte Întotdeauna la deget un inel de fier de care e atașat un fragment din
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mîniat că nu i-am dat ei dreptate, al doilea de la Zeus. Întotdeauna, am observat, se Întîmplă astfel. CÎnd i-am spus lui Creon că nu va salva. Theba decît dacă Își sacrifică fiul, m-a rugat să ascund acest oracol. Dar ce trebuia să aleg? Să fiu urît de oameni dacă le declar adevărul? Sau vinovat față de zei dacă, mint? Pe munte a fost simplu, am Întins toiagul și am despărțit șerpii care se Încolăceau la picioarele mele, dar mi-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
va fi fost În nopțile furtunoase la Delfi... Ni se spune că Pythia simțea adesea nevoia să-și umezească buzele În apa fîntînii Castalia izvorîtă la poalele Parnasului. Aceasta era fîntîna inspiratoare a poeților, preferată Între toate de către Muze. Așadar, oracolele nu erau decît o formă de a face poezie. Bătrînul Tiresias nu poate nici el acționa asupra viitorului decît În felul cum a făcut-o Homer. După termenii distincției pe care Malraux o operează Între artist și meșteșugar, el nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
galeriile labirintului? De discipolii lui Socrate și de judecătorii lui? Un lac În Campania era consacrat lui Pluton, zeul Infernului. Apele lui clocite exaltau miasme dezgustătoare și vătămătoare. Lacul comunica, se credea În vechime, cu Infernul. Pe malurile lui era oracolul Umbre-lor de care vorbește Homer și pe care Ulise a venit să-l consulte asupra Întoarcerii sale. Strabon povestește că totul era Înconjurat de arbori al căror vîrf Înclinat forma o cupolă impenetrabilă razelor soarelui. CÎnd acești arbori au fost
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fi Întors Iason la Iolcus, douăzeci de ani după ce unchiul său Pelias uzurpase tronul tatălui său. Pelias tocmai aducea un sacrificiu lui Poseidon pe țărmul mării cînd l-a văzut sosind pe Iason, care-și pierduse o sandală pe drum. Oracolul Îi prezisese să se teamă de omul cu o singură sandală. Amintindu-și oracolul, l-a Întrebat pe tînăr: - Ce-ai face dacă ți s-ar fi prezis că vei muri de mîna unuia ca tine? — L-aș trimite să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
tatălui său. Pelias tocmai aducea un sacrificiu lui Poseidon pe țărmul mării cînd l-a văzut sosind pe Iason, care-și pierduse o sandală pe drum. Oracolul Îi prezisese să se teamă de omul cu o singură sandală. Amintindu-și oracolul, l-a Întrebat pe tînăr: - Ce-ai face dacă ți s-ar fi prezis că vei muri de mîna unuia ca tine? — L-aș trimite să caute LÎna de aur, a venit prompt răspunsul. Bătrîn, Iason va regreta aceste vorbe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
o legendă din arhaica tradiție egipteană. Se spune că suveranul egiptean Pheron (identificat cu faraonul Menephtah al III-lea, În timpul domniei căruia au emigrat evreii din Egipt) și-a pierdut vederea, fiind sancționat de o divinitate a Nilului. În urma consultării oracolului, el s-a vindecat de orbire spălându-se pe ochi cu urina unei femei virtuoase (Herodot, Istorii, II, 111 ; Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, I, 59). 193. Nicolae Iorga, „Istoria evreilor În Țerile noastre”, În Analele Academiei Române, Memoriile Secției Istorice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
întrunesc) toate calitățile necesare pentru a mă bucura la maximum de imaginația lui Miller, dar încă mai pot aprecia latura ei sexoasă, murdar adolescentină : Xerxes, regele perșilor, face planuri de război în mijlocul unei orgii de lesbiene, preoții Spartei folosesc ca oracol, dar și ca sclavă sexuală o fată tînără și frumoasă... Chestii tari. Dar să fiu al naibii dacă pot aprecia o idee despre eroism bazată aproape în întregime pe cultul adolescentin al corpului. Ce-i drept, filmul încearcă să ne
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Nu e în această rezervă nici antiintelectualism, nici recurs la un „intuiționism” obscur. E, dimpotrivă, luciditate, o luciditate care ține de pascalianul „le cœur a ses raisons...”. Luciditatea de a discerne, de pildă, acel „something” și luciditatea de a înțelege oracolele inimii. În privința „înțelepciunii” ar trebui spus că felul cum e ̀ îndeobște ̀ înțeleasă justifică rezerva lui Craig. O „înțelepciune” detașată de inimă, evitând angajările afective, socotite slăbiciuni (sau prilejuri de suferință, ceea ce fără îndoială că sunt, dar suferința e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
hârtie, toc și cerneală pentru cerere iar el a scris la fiecare:"Revizoratul școlar Ismail, pentru numiri de învățători suplinitori" și a semnat. Noi credeam că l-am apucat pe Dumnezeu de picior, însă apostila aceea era cam în felul oracolului de la Delphi, a preotesei Pithia. Nu spunea nimic nici preoteasa dar nici rezoluția. Erau două cereri de pus în mapă. Așa ne așa, nimeni nu era mai fericit ca noi, lectura și relectura apostilei înlocuind cu succes pâinea demult terminată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]