2,272 matches
-
executarea fiecărei lovituri jucătorul revine în poziția fundamentală. Exerciții: * Executarea loviturii fără rachetă de pe loc. Executanții așezați cu fața la fileu execută un pas fandat spre dreapta și imită lovitura de dreapta de jos din poziția finală a părții pregătitoare, folosind palma orientată oblic în sus. Se va insista asupra mișcării din articulația pumnului (mișcarea de biciuire a mingii). * Imitarea loviturii de pe partea dreaptă de jos de pe loc. Jucătorii imită lovitura de pe partea dreaptă de pe loc în structura motrică completă, fără rachetă. * Executarea
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
prin nervozitate și stare de încordare. Abilitatea de comunicare nonverbală corectă a unui auditor este apreciată prin modul în care sunt corelate postura (deschisă, fermă, direcționată spre interlocutor și ușor înclinată în față, cu umerii drepți, brațele relaxate și palmele orientate deschis spre interlocutor ușor în sus); mimica (zâmbet cu ochii deschiși, fruntea fără cute); paralimbajul (tonul și intonația joase, volum adecvat zgomotului, ritm ce permite înțelegerea); gestica (largă, cu aprobări și încurajări manifestate prin înclinarea repetată a capului, o strângere
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
capului: dribling - oprire - pasă. Dribling pe loc - fentă de pasă cu două mâini de la piept sau cu pământul și pasarea mingii cu două mâini de deasupra capului. 8 minute Mingea se ține deasupra capului cu brațele îndoite din coate; coatele orientate înainte și în jos. II. Partea fundamentală * Învățarea acțiunilor individuale ale jucătorului pivot. * Fentă de pasă și aruncare din săritură. De 6 ori fiecare Aruncarea din săritură va fi precedată de o întoarcere în aer de aproximativ 180 de grade
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură sau la capătul sud-estic al acestei ramuri, așa cum este în Dealul Deleni și Dealul Mohoreni. Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apropiere de cumpăna de ape din vest, nord și est. Relieful acestei subunități este format din interfluvii sculpturale depresive din rama înaltă a Dealului Mare orientate vest-est precum Dealul Bourașu, Dealul Coasta Șurii, Dealul Cetate, iar din Culmea Holmului, interfluvii orientate est-vest, de mai mici dimensiuni (Dealul Vizuinile la Stânei, Dealul Șipotele). Spre nord, relieful este reprezentat de interfluviile sculpturale ce formează cumpăna de apă dintre râul Bahlui și Miletin (Dealul La Bolovani, Dealul Secrierului, Dealul Roșu). Suprafața acestora este modelată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în condiții sociale optime; e). principiul valorificării trăsăturilor pozitive ale fiecărei personalități în vederea activizării tuturor resurselor de (auto)formare-(auto)dezvoltare permanentă a elevului. Funcțiile O.S.P. vizează acțiunile de investigare-informare-formare a factorilor implicați, în special a celor care trebuie orientați. Dinamica lor este reflectată la nivelul obiectivelor activității de orientare școlară și profesională angajate în cadrul sistemului și al procesului de învățământ: a). cunoașterea psihopedagogică și socială a elevilor; b). informarea școlară și profesională a elevilor în vederea integrării lor optime; c
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
față de centricitatea dinăuntrul compoziției. În relieful lui Michelangelo de la Bargello (vezi figura 42) indicam ponderea dată copilului Hristos prin apropierea față de centru. Prin comparație, capul Fecioarei, îndepărtat de marginea tondoului, părea îndepărtat și secundar. Totuși, în mod evident, această viziune orientată centric este unilaterală. Pe scara excentrică a verticalei centrale, capul Fecioarei are o poziție dominantă, făcându-l pe copil să pară mai mult un subordonat. Dacă privim către centru, vom realiza că înclinarea capului copilului îl cuplează energic cu centrul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
iar cea mai apăsătoare, din dreapta, pare a pătrunde printr-o izbitură în centru, căzând ca o stavilă și pivotând în jurul bazei sale de pe ramă. Tabloul capătă viață și o coeziune organizată doar dacă jocul vectorilor săi este privit ca fiind orientat către focarul central care este totuși redat doar indirect, prin inducție perceptivă. Cadrul dreptunghiular și formele compoziției creează centrul care, la rându-i, creează ordinea ele mentelor. Dar, omițând orice referire directă la centru, pictorul estompează stabilitatea de bază a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
diagonale în fundal. Acele bare alungite funcționează în esență ca vectori, punctând și suscitând diferite direcții. Este clar totuși că ele rămân tot volume, de mărime, proporții și greutate diferite. Ele definesc împreună raportul particular dintre greutatea masivă și acțiunea orientată, intenționate de artist. Variația acestui raport explică particularitățile stilistice importante. Anumite stiluri timpurii, de exemplu, cel al monoliților din Insula Paștelui, se bazează pe volume compacte, iar la un nivel mai diferențiat, stilurile clasiciste și monumentale denotă o preferință similară
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
timp semnalează un fel de declarație. Personajul decis orientat către sine însuși este împiedicat să se miște și e totodată protejat de intruziunea de dincolo de marginile bărcii. Barca formează totuși și ea o parte inseparabilă de personaj, desfășurând un vector orientat înainte, limitându-se la personificarea însăși a frontalității poziției poetului. Barca îi dă avânt, dar îi exprimă și inhibarea misterioasă, oprindu-se în planul frontal al picturii, fără a avea unde să se mai îndrepte. Absintul lui Degas este mult
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
efectul adâncimii. Deși diferența dintre cele două vederi nu se ridică la un ori-ori, noi o vom percepe. Priviți la cele două figuri schițate după una dintre picturile lui Degas (figura 115) având drept temă baletul. Putem trece de la concepția orientată mai mult de proiecție la una din ce în ce mai „obiectivă”. Putem să ne concentrăm asupra dimensiunilor mai mari ale balerinei și să-l vedem pe maestrul său mic și situat oarecum deasupra ei. Sau putem să ne concentrăm asupra distanței dintre ei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
drept. În astfel de cazuri, greutatea centrului este redusă la minimum. Totuși, adesea centrul este dăruit cu o expresie și completitudine proprii, ca la Sf. Petru, unde pilonii puternici ai lui Michelangelo îndulcesc colțurile transeptului prin crearea a patru fațade orientate central înspre impunătorul baldachin al lui Bernini. Diferența compozițională discutată aici corespunde interacțiunii spațiului și timpului în experiența arhitectonică. Ordinea în care diferite componente ale multor clădiri sunt dispuse este determinată nu numai de simultaneitatea atemporală - felul în care colțurile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
concepute ca abateri de la o normă. Anumite elipse apar ca deviații de la cerc. Liniile curbe pot fi concepute ca tinzând spre sau îndepărtându-se de baza de referință. Devierea este o sursă principală a dinamicii vizuale (q.v.). DINAMICĂ - Tensiunea orientată percepută în obiectele vizuale. Susținătorii dinamicii sunt vectorii (q.v.). ECHILIBRU - Starea dinamică în care forțele care constituie o configurație vizuală se compensează reciproc. Neutralizarea reciprocă a tensiunilor orientate produce un efect de imobilitate. EFECT DE ELASTIC - Întărirea atracției dinamice
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este o sursă principală a dinamicii vizuale (q.v.). DINAMICĂ - Tensiunea orientată percepută în obiectele vizuale. Susținătorii dinamicii sunt vectorii (q.v.). ECHILIBRU - Starea dinamică în care forțele care constituie o configurație vizuală se compensează reciproc. Neutralizarea reciprocă a tensiunilor orientate produce un efect de imobilitate. EFECT DE ELASTIC - Întărirea atracției dinamice odată cu mărirea distanței unui obiect vizual față de baza de atracție de care este ancorat (q.v.). Rezistența la această atracție sporește ponderea vizuală a obiectului. EXPRESIE - Capacitatea dinamicii vizuale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unui tablou. De obicei localizată în apropierea centrului compoziției, microtema este deseori exprimată de pantomima mâinilor. OBIECT - Un obiect vizual este o unitate separată, percepută ca parte a unui model vizual. ORIZONTALĂ - Direcția în unghi drept față de verticală (q.v.). Orientată simetric în raport cu atracția gravitațională, orizontala oferă relația spațială cea mai echilibrată dintre obiecte. Ea coordonează mai degrabă decât subordonează obiectele. Orizontala centrală servește drept coordonată carteziană (q.v.). Ca linii divizoare, orizontalele fac distincția între partea superioară și cea inferioară
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
1. Formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar - modalitate de dezvoltare a competențelor Formarea inițială a cadrelor didactice are la bază dobândirea unor competențe, abilități și cunoștințe minime cerute de școală care are loc la angajarea acestora. În liceele orientate preponderent vocațional, formarea inițială înseamnă în mod special formarea psihopedagogică adecvată, realizată de persoane competente în domeniu. II.6.2. Formarea continuă a profesorilor din învățământul preunivesitar Obiectivele formării continue în țările din Uniunea Europeană pot fi sintetizate în trei compartimente
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
general a condus în practică la o separare între conținuturi și obiective. Această structură curriculară devine mai accesibilă pentru profesori, permițând identificarea rapidă a unor modalități didactice concrete de transpunere a programei în practica școlară. învățarea devine un proces clar orientat, care sporește motivația pentru acțiune; competențele angajează achizițiile anterioare ale elevului, iar posibilitatea concretă de „a face” anumite lucruri ca urmare a formării competenței crește motivația pentru învățare. acest model de proiectare curriculară asigură o orientare mult mai directă spre
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în orice caz la capătul muncilor dedicate supraviețuirii sau „cuceririi naturii“. Însă dacă forma l-a creat pe om și dacă în orice producție umană se află o urmă, cât de palidă, a travaliului divin de in-formare, atunci sculptura - activitatea orientată deliberat și în deplină gratuitate către plăsmuirea formei - nu mai este o simplă specie a activității, ci un rit comemorativ în care cosmogeneza, antropogeneza și esența oricărei fapte modelatoare sunt menținute constant în conștiința umanității. Spre deosebire de alte arte, de cinematograf
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Pe măsură ce verticala se îngroașă, ea devine din linie, formă verticală, iar dacă forma depășește raportul 2/1, atunci forma începe să se apropie de pătrat și senzația de verticalitate dispare. Forma pătrată este de fapt elementul de cumpănă între dreptunghiul orientat vertical și cel orientat orizontal. Ea ne amintește de celebrul „Pătrat negru pe fond alb“ al lui Kazimir Malevici, autorul suprematismului în pictură. Verticala constituie un element esențial în limbajul artelor vizuale și pentru noi ea este o coloană a
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
ea devine din linie, formă verticală, iar dacă forma depășește raportul 2/1, atunci forma începe să se apropie de pătrat și senzația de verticalitate dispare. Forma pătrată este de fapt elementul de cumpănă între dreptunghiul orientat vertical și cel orientat orizontal. Ea ne amintește de celebrul „Pătrat negru pe fond alb“ al lui Kazimir Malevici, autorul suprematismului în pictură. Verticala constituie un element esențial în limbajul artelor vizuale și pentru noi ea este o coloană a cerului sau o asociem
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
iscusință orientările oblice atunci când caută să dea viață și dinamism imaginii. Sugerarea mișcării de către oblice face ca formele să fie simțite într-o singură mișcare potențială, o încordare din care așteptăm să pornească acțiunea. Compozițiile cu linii, suprafețe sau volume orientate oblic dau naștere la multiple combinații, iar starea de tensiune depinde de unghiul pe care-l fac între ele oblica descendentă și cea ascendentă. VII. Efectul unghiurilor Auguste Rodin Partea cea mai profundă a relațiilor verticalei cu orizontala și oblicele
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
cortină neagră“, care, fie că se lasă peste personajele din imagine, fie că le presează din partea stângă a imaginii sau din dreapta compoziției, devine un element strivitor în imagine. Aceeași formă poate să coboare și oblic, ca o ghilotină cu tăișul orientat ascendent sau descendent. Aceste elemente strivitoare, malefice devin un simbol al forțelor întunericului, care apasă realitatea asemenea destinului, fără putință de replică și de împotrivire. Alternanța formei abstracte, dominante cu formele umane de mică dimensiune, creează un contrast violent, care
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
lombară, etc.); acestea permit suspectarea tipului de microorganism implicat, pe baza cunoștințelor legate de rolul bacteriilor gramnegative în infecțiile urinare și biliare, al germenilor gram pozitivi în infecțiile pulmonare comunitare, al asocierilor polimicrobiene în focarele digestive etc. Această căutare trebuie orientată mai ales asupra focarelor infecțioase ce pot necesita un tratament specific de drenaj sau o altă intervenție chirurgicală. datele de laborator aduc o contribuție fundamentală, prin examinarea directă a produselor biologice recoltate și confirmate ulterior prin culturi și prin însămânțări
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
este susceptibilă atât la polimerizare radicalică cât și ionică, în timp ce substituția atomului de azot oferă posibilitatea plasării în mod convenabil a unor substituenți cu diferite forme și dimensiuni în raport cu catena de bază /9, 10, 27, 28/ . Există un considerabil interes orientat atât spre sintetiza unor noi sisteme polimerice cu proprietăți fizico-chimice diverse, uneori unice, cât și spre modificarea polimerilor existenți cu scopul schimbării caracteristicilor acestora și extinderii utilizării lor în condiții de lucru performante. Una dintre metodele pentru realizarea unor noi
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
în conduita copilului de vîrstă mică (sugar și antepreșcolsr) o componentă caracterială certă. Aceasta întrucât conduitele morale ale copilului sunt sesizabile mai târziu, pe la mijlocul vârstei preșcolare. De-abia acum se întâlnesc manifestări cu adresă relativ conturată (distrugere de jucării, mânii orientate, mutism psihogen, unele forme de bâlbâială), dificultăți de contact social (îndeosebi în creșe și grădinițe de copii) ș,a. În perioada preșcolară se pot constata unele manifestări caracteriale oarecum specifice, ca, de exemplu, frică, enurezis psihogen, onicofagie, bâlbâială, minciuni de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]