1,141 matches
-
volum al lui Emil Botta, Întunecatul April, sau versul lui Bacovia „Te uită cum ninge decembre!”). Problema grafiei sunt/sînt este una extrem de complicată și o vom discuta cu altă ocazie. Consider că aici este mai mult decât o problemă ortografică, fiind vorba și despre una politică. De aceea, propun păstrarea ambelor forme, În funcție de opțiunea autorului. Nici chiar atunci când avem texte de același autor, scrise În epoci diferite (Iorgu Iordan, de pildă, a scris sunt În perioada interbelică, apoi sînt În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
in Techniken literaturwissenschaftlichen Arbeitens, Cornelsen Verlag, Stuttgart. ***, 1993 Abrége du Code typographique a l’usage de la presse, CFPJ, Paris. ***, 1993 The Chicago Manual of Style. The Essential Guide for Writers, Editors, and Publishers, The University of Chicago Press, Chicago. ***, Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Editura Univers Enciclopedic, București. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, 1985, The MLA Style Manual, Modern Language Association of America, New York. Andronescu, Șerban C., 1997, Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București. Avram, Mioara, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
A. Knopf, New York. Day, Robert A., 1994, How to Write and Publish a Scientific Paper, edi’ia a IV-a, Oryx Press, Phoenix. Drașoveanu, D.D., 1997, Teze și antiteze În sintaxa limbii române, Editura Clusium, Cluj-Napoca. Drincu, Sergiu, 1983, Semnele ortografice și de punctuație În limba română. Norme și exerciții, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Dumistrăcel, Stelian, 2001, Până-n pânzele albe. Expresii românești. Biografii - motivații, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Institutul European, Iași. Eco, Umberto, 2000, Cum se face
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
I. Heliade-Rădulescu, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri. În același scop, al circulației pe întreg teritoriul românesc, Barițiu s-a arătat întotdeauna interesat de problemele lingvistice și publicația a făcut loc în coloanele ei discuțiilor legate de sistemul ortografic. De la începutul anului 1852, gazeta se va tipări cu litere latine, ortografia adoptată fiind aceea a lui T. Cipariu. Cu timpul însă, mai ales după ce T. Maiorescu va critica și G. de T. în articolul său Limba română în jurnalele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
Tot în sindromul disgrafic au fost clasate dizortografiile, având explicații etio patologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc din cauza lipsei suportului lingvistic, prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia-disgrafiadizortografia au devenit o problemă medico-pedagogică și înglobează dificultăți grafice și ortografice în însușirea citirii și scrierii corecte, grevând copilul normal dezvoltat senzoriomotor și intelectual, chiar după 2-3 ani de școlarizare. Ca factori etiologici ai acestor tulburări amintim: substratul anatomo-fiziologic de natură centrală sau periferică; factorii de natură psihopedagogică; factori specifici care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dar aveau motricitatea tulburată. Și tot în sindromul disgrafic au fost grupate și disortografiile având explicații etiopatologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc prin lipsa suportului lingvistic sau prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia înglobează dificultăți grafice și ortografice explicate prin analiză și sinteză corticală deficitară și concretizată prin imposibilitatea unei citiri corecte, conștiente, curente și expresive, transpunându-se de cele mai multe ori aspectele dislaliei în citire. Aceasta a devenit o problemă medico-pedagogică ce stă în atenția noastră pentru că afectează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
grafului semiotic, care asociază într-o succesiune diacronică un număr oricît de mare de parametri structurali, relaționați conform funcțiilor semiotice îndeplinite [Stănciulescu, 1995: 67-69]. * În limba engleză, verbul "a minți" este omonim verbului "a sta întins", ambele avînd aceeași reprezentare ortografică și fonetică: to lie (n. t.). * Joc de cuvinte: în cifre romane, 51 devine LI, completînd cuvîntul liar (mincinos) (n.t.). ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 Sociologia minciunii 1 Sociologia minciunii 3 4 Traian D. Stănciulescu 91 Despre semnele minciunii 93 Sociologia minciunii 96
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.7.5. Principiul simbolic / 31 Aplicații / 32 II
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
încurajare).", "Spune-ne tu doară, Bârsăscule! (zic eu școlerului) ce înțăleji tu prin curbă, o linie curbă?", "Profesorul (cu ton de mângâiere): Că-z astea nu le-am spus pentru kine." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă). I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale Scrierea corectă este condiționată de cunoașterea și aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
le-am spus pentru kine." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă). I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale Scrierea corectă este condiționată de cunoașterea și aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Bibliografie selectivă Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (1998). Dicționarul explicativ al limbii române. Ediția a II-a. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București: Editura Univers Enciclopedic. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Gramatica limbii române. I. Cuvântul. II. Enunțul. București: Editura Academiei Române. Angelescu, G. (1996) Dicționar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
G. (2006). Dicționar de omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (1999). Dicționar de sinonime. București: Editura Palmyra. Cârâc, I. S. (2001). Curs de semantică. Brăila: Editura Edmund. Constantinescu-Dobridor, G. (2003). Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație al limbii române. București: Editura Lucman. Coteanu, I. (1995). Gramatica de bază a limbii române. București: Editura Garamond. Coteanu, I. (1985). Limba română contemporană. București: Editura Didactică și Pedagogică. Coteanu, I. (1973). Stilistica funcțională a limbii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
LXXXVII. 22 Vezi și Constantinescu-Dobridor, 2003. 23 Cf. Hristea, 1984, p. 196. În completare, apare principiul silabic (trimițând către cuvintele care conțin grupurile de litere ce, gi, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) cf. Dimitriu, 2004, p. 22. Pentru norma ortografică și cea ortoepică și pentru criterile subsumate acestora, vezi și Iordan & Robu, 1978, pp. 202-210. 24 Se propune, în acest context, sintagma "ortografie fonetico-fonematică" (Dimitriu, 2004, p. 18). 25 Cf. DOOM, 2005, p. XLIV ș.u.; Dimitriu, 2004; Hristea, 1984
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826, reeditat în 1829 și 1846; Viața domnului Isus Hristos... acum întâia oară din Sfânta Scriptură tradusă și cu învățături moralicești întocmită, 1831; Tâlcuiala evangheliilor, Buda, 1835; Epistolariul românesc, 1841), al unui îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, 1818) și al unei gramatici. Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor (1822), una dintre primele gramatici românești, depășește prin semnificație cadrul unui simplu instrument de studiu, fiind o pledoarie pentru limba națională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
înalților demnitari o înflăcărată alocuțiune”. Scrisoarea de mai sus o primă și veritabilă lucrare de literatură medalistică românească este semnalată de V. Bologa, care remarcă greșeala din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografică a autorilor medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”. Literatura medalistică românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, aramă și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
c u. Istoria literaturii române. C o m p e n d i u. Repere-istorico-literare de Andrei Rusu. Seria "Patrimoniu". Editura Minerva. București, 1983. Textele, cu unele excepții ținând de limba și stilul autorului (precum și a autorilor citați...), respectă normele ortografice în vigoare. Coperta: Isai Cîrmu ISBN 9975-904-70-X (c) "LITERA", 1997 TABEL CRONOLOGIC 1899 G. Călinescu s-a născut la 19 iunie la București. O parte din copilărie și-o petrece la Botoșani, apoi la Iași, unde urmează primele două clase
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o înflăcărata alocuțiune”{\cîte 70}. Scrisoarea de mai sus - o primă și veritabilă lucrare de literatură medalistica românească - este semnalată de V. Bologa, care remarcă greșeală din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografica a autorilor medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”{\cîte 71}. Literatura medalistica românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, arama și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
demersurilor cognitive de tip instrumental (scris citit). 6 Vocabularul crește considerabil până spre sfârșitul perioadei școlare mici, iar învățarea de tip școlar (în principal scriscititul) este vectorul creșterii capacității de înțelegere a informațiilor și de însușire corectă a regulilor gramaticale, ortografice și lexicale ale limbii române. La vârstă școlară mică se accentuează diferențele în ceea ce privește capacitatea de exprimare orală și scrisă între copiii cu aceeași vârstă cronologică. Aceste diferențe au la bază o complexitate de factori pe care îi vom analiza în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
prin următoarele procedee: copiere, transcriere, dictare; formarea câmpului de citire de o silaba; citirea / scrierea prin procedeele exersate a unor propoziții ușoare, legate prin înțeles, pe baza suportului imagistic; citirea / scrierea unor texte accesibile respectând semnele de punctuație și normele ortografice. 24 ASPECTE DE ORDIN METODIC PENTRU ÎNSUȘIREA CITIT SCRISULUI LA ELEVUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodă de bază a perioadei abecedare rămâne metodă fonetica analitico-sintetică, pentru că aceasta contribuie în mod direct la prevenirea și corectarea inversiunilor, omisiunilor, înlocuirilor de sunete
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
citire pe probleme/sarcini etc); găsirea și explicarea titlului; întocmirea cu sprijin a planului de idei al textului; povestirea cu sprijin a textului; exprimarea stărilor și atitudinilor față de personaje, locuri, întâmplări, fapte etc; scrierea corectă din punct de vedere grafic, ortografic și de punctuație; încadrarea corectă în pagina a textului scris. CITIREA TEXTELOR Abordarea metodica a unui text în această perioadă trebuie să urmeze următorul algoritm: 1. Lectură model realizată de către învățător/profesor Este recomandat să nu fie neglijată, omisa sau
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
UNUI TEXT ÎN PERIOADA POSTABECEDARĂ În predarea-învățarea unui text nou în perioada postabecedară se respectă următorul algoritm: 1. Lectură integrală a textului realizată de către profesor sau de către un elev, care citește corect, conștient, expresiv. 2. Citirea explicativa și evidențierea aspectelor ortografice, ortoepice și de punctuație ale textului. 3. Realizarea unor exerciții lexicale în funcție de text explicarea cuvintelor noi; introducerea cuvintelor noi în enunțuri proprii, orale și scrise; formularea unor sinonime/antonime; alcătuirea familiei lexicale a cuvintelor etc. 4. Copierea/transcrierea unor propoziții
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cardinale și ordinale; scrierea greșită a pluralului unor substantive și adjective. Ca strategii și tehnici de recuperare a scrisului disortografic se utilizează procedeele de scriere amintite (copieri, transcrieri, dictări, autodictări) iar modelele didactice de bază rămân: joculexercițiu, jocul didactic, exercițiul ortografic. În activitățile de scriere, pentru reușita acestora și perfecționarea deprinderilor grafice de către elevii cu dificultăți de învățare se utilizează materiale didactice atractive și variate, se recurge la procedee de învățare prin cooperare (lucrul în perechi, lucrul pe echipe), inițierea elevilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
m-a ajutat anul trecut”. Camil PETRESCU: „În cadrul Planului Economic, Academia Republicii Populare Române are un Întreg program de activitate, cu sarcini corespunzătoare secțiilor ei, În cuprinsul secțiilor Însăși munca fiind mai departe Împărțită. La Academie se lucrează un Îndreptar ortografic, o gramatică, un program minimal pentru secția literară, toate acestea În afară de munca individuală a fiecăruia, În domeniul creației proprii. În ceea ce mă privește, plănuiesc pentru la toamnă o comedie inspirată din actualitate, pentru care am și Început să-mi alcătuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literar, va scrie în graiul muntenesc (Albina rom., X, 59, anul 1839), neînțelegînd, cum înțelegea A. Russo, ce este și ce trebuie să fie limba literară românească. Această înclinare raționalistă a lui C. Nerguzzi se manifestă și în sistemul său ortografic, ceea ce dealtmintrelea e firesc, căci la noi chestia ortografică a fost strâns legată de chestia lingvistică (după cum aceasta a fost strâns legată de tendințele sociale și politice), a fost o față a ei: latiniștii au fost etimologiști, fenomenaliștii au fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
59, anul 1839), neînțelegînd, cum înțelegea A. Russo, ce este și ce trebuie să fie limba literară românească. Această înclinare raționalistă a lui C. Nerguzzi se manifestă și în sistemul său ortografic, ceea ce dealtmintrelea e firesc, căci la noi chestia ortografică a fost strâns legată de chestia lingvistică (după cum aceasta a fost strâns legată de tendințele sociale și politice), a fost o față a ei: latiniștii au fost etimologiști, fenomenaliștii au fost fonetiști. C. Negruzzi n-a fost curat fonetist, a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]