2,371 matches
-
martorii apariției unei noi limbi sau ai degenerării structurilor lingvistice în genere, ci și martorii cristalizării unui nou limbaj, pe care îndrăznesc să îl numesc, deocamdată, limbajul virtual al perpetratorilor semiotici fluizi. "Perpetratori"12, deoarece este vorba de devianțe de la ortografia clasică; "semiotici", fiind vorba în primul rând de mutații la nivelul semnelor, mai degrabă decât la nivel de sintaxă; și "fluizi", prin faptul că fluxul de constituire a noii structuri de comunicare pare să genereze, prin "contagiune", noi fractali lingvistici
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
apare sub îngrijirea lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit principiilor heliadiste, explicate pe larg în editorialul Tipograful român. Număr de număr, Heliade va semna articole în care își apără pozițiile lingvistice (Principie de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională română) etc. La începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o „prelecțiune” ținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
lui I. Heliade-Rădulescu, modificându-se în consecință atât ortografia, cât și conținutul, potrivit principiilor heliadiste, explicate pe larg în editorialul Tipograful român. Număr de număr, Heliade va semna articole în care își apără pozițiile lingvistice (Principie de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională română) etc. La începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o „prelecțiune” ținută la Iași de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
care nu cunoaștem deocamdată nimic mai mult decât manuscrisul tipărit de Tocilescu: Collectanea Orientalia, în Opere VII, București, 1883. Dar este puțin probabil ca Eliade să se fi gândit la Cantemir într-un asemenea context mult apropiat lui Strindberg. În privința ortografiei numelor suedeze citate în această scrisoare, trebuie spus că Jollivet Castellot, destinatarul și editorul francez al scrisorilor lui Strindberg, a lăsat mai multe greșeli de transcriere (Schoenbroem în loc de șPeterț Schönström, Linkoefinz în loc de Linköping și Strahberber în loc de Strahlenberg). Asemenea greșeli au
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
acestor variante. Principiul în alegerea variantelor esențiale a fost să se păstreze toate ezitările asupra sensului și să fie sacrificate ezitările de formulare lingvistică sau ezitările în privința metaforelor, care sînt de tip literar. Am acordat atenție variantelor care aparent, datorită ortografiei, aveau o importanță considerabilă; ne gîndim, de pildă, la varianta capitolului 1, pagina 15 în ediția precedentă [(1968) cf. p. 63 a acestui volum], unde Halbwachs scrisese mai întîi: "cu condiția să ne plasăm din punctul de vedere al unui
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pas important în această direcție și sperăm că va fi urmat de alte proiecte de gen, între care sugerăm realizarea unui Dicționar onomastic normativ și enciclopedic, care să cuprindă numele reprezentative de locuri și de persoane romînești și străine, cu ortografia și rostirea considerate corecte în limba romînă (menționîndu-se în același timp, acolo unde este cazul, ortografia și rostirea originare, precum și variantele în care a fost cunoscut și folosit numele respectiv de-a lungul timpului), plus informații minime de ordin geografic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
între care sugerăm realizarea unui Dicționar onomastic normativ și enciclopedic, care să cuprindă numele reprezentative de locuri și de persoane romînești și străine, cu ortografia și rostirea considerate corecte în limba romînă (menționîndu-se în același timp, acolo unde este cazul, ortografia și rostirea originare, precum și variantele în care a fost cunoscut și folosit numele respectiv de-a lungul timpului), plus informații minime de ordin geografic, istoric, cultural etc. O astfel de lucrare s-ar dovedi foarte utilă pentru formarea orizontului multicultural
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
tipul sintetic, flexionar din engleză veche, la un caracter tot mai analitic, cu o topica rigidă, în engleză medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii irlandezi în sec. VIII. Ortografie etimologica (nu există corespondență între ortografie și pronunțarea actuala: mai multe grafeme pentru același fonem, aceeași grafie cu mai multe valori; multe cuvinte omografe) 102. eschimosa (inupiak, inuktitut, inuit, groenlandeza) O Canada (Nunavut, Nunavik) / N SUA (Alaska), Rusia (NE Siberiei) / C-O Groenlanda (Danemarca) familia eschimo-aleută
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cînd se întemeiază Acamedia Franceză (1635), cu scopul elaborării unei gramatici și al unui dicționar al limbii franceze. Franceză modernă începînd din sec. al XVIII-lea cînd se afirma la limba de cultură și de circulație internațională. Caracter etimologic al ortografiei, care notează pronunțarea de acum cinci secole. Francoprovensala constituie un grup de dialecte franceze, considerate uneori că alcătuind o limbă distinctă și de franceză și de occitană. Limbi creole franceze: 1. grupul american: SUA - Louisiana (créole louisianais), Haiti (haïtien), Antile
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
créole louisianais), Haiti (haïtien), Antile (guadeloupéen, dominiquais, martiniquais, sainte-lucien, trinidadien), Guyana Franceză (guyanais), Brazilia - Amapa (karipúna), 2. grupul din Oceanul Indian: créole bourbonnais (seychellois, réunionnais, mauricien, rodriguais), 3. Oceanul Pacific: tayo (Noua-Caledonie) familia indo-europeană, ramura romanica; SVO; flexionara; silabica; caracter etimologic al ortografiei (reflectă pronunțarea de acum cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și 1996, editată de Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Redactor-șef: Dimitrie Macrea (1952-1958), Iorgu Iordan (1959-1982), Alexandru Graur (1982-1989), Ion Coteanu (1990-1997), Marius Sala (din 1998). Revista abordează studiul limbii române: gramatică, vocabular, onomastică, istoria lingvisticii românești, etimologie, dialectologie, ortografie, cultivarea limbii, filologie, limbă literară și stilistică. Începând cu numărul 4/1959 se publică bibliografia anuală a lucrărilor de lingvistică apărute în țara noastră (în prima fasciculă cu bibliografie au fost cuprinși anii 1944-1958). Pentru istoria literaturii sunt fundamentale articolele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
și unitate, stipula „înaintarea” prin intermediul culturii, progresul prin elaborarea și editarea unor studii diverse - lucrări istorice, etnografice, folclorice, științifice etc. -, prin instituirea de premii și stipendii pentru astfel de studii. Între deziderate, formulate încă în 1862, se aflau: stabilirea unei ortografii unitare, adoptarea alfabetului latin, unificarea limbii și editarea unui dicționar (idei preluate de Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, la a cărei fondare cărturarii ardeleni au un rol însemnat), înființarea unei biblioteci de carte veche românească (T. Cipariu), crearea unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
Ionnescu-Gion intitulat Poezia poporală. În continuarea acestor preocupări se înscriu articolele despre istoria romanilor ale lui At. M. Marienescu și capitolul Datinile de la nuntă la romanii vechi, din volumul Cultul păgân și creștin al aceluiași autor. Un lung studiu despre ortografie, rezumând discuțiile din Academia Română, apare, nesemnat, sub titlul De orthographia et rebus quibusdam aliis. Paginile de literatură originală, destul de puține, sunt mediocre. Publică versificări umoristice I. de la Buceci (Ioan Pușcariu), iar stihuri ocazionale un Catone Indoleanu, acesta culegând și câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
TRANZACȚIUNI LITERARE ȘI ȘTIINȚIFICE, revistă apărută la București, bilunar, de la 15 februarie 1872 până la 28 februarie 1873, sub conducerea lui D. Aug. Laurian și Șt. C. Michăilescu; va fuziona cu „Revista contimporană”. Datorită lui D. Aug. Laurian, publicația adoptă o ortografie latinizată, ceea ce îi atrage criticile „Convorbirilor literare”. Prospectul, după ce face o apreciere critică a stării sociale și a politicianismului care împiedică libera dezvoltare a culturii, vede remediul „ignoranței și mizeriei” în puterea științei și a cugetării. Acțiunea de educare prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
ceruri, mai ales când observăm că zorile nici nu sunt albe, ci roșii. O etimologie, mult mai prozaică dar mai verosimilă, a fost propusă de dl. Iirecek care derivă acest cuvînt din Veles-ura ce s-a schimbat în Bila-zora în ortografia celor vechi, și unde ura, ure la Albaneji înseamnă punte, iar Veles va fi fost numele propriu al localității. Uscudama conține într-adever pe dama care în slavonește sub forma domu înseamnă casă. Însă același cuvânt se regăsește în forme aproape
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se pare o alegere comodă și iresponsabilă, chiar dacă și alții au renunțat la diacritice, fiindcă fenomenul poate avea consecințe nefaste asupra viitorului limbii române, schimonosindu-i-se natura de limbă fonetică, sau și mai rău conservându-i-o într-o ortografie aberantă. Dar să revin la ceea ce interesează, în primul rând. D-l Negoiță nu se arată, totuși, inocent în demersul său, ci suficient de avertizat asupra situației ingrate la care se expune. I-au atras atenția, în acest sens, personalități
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Timotei Cipariu, exagerările puriste sau de altă natură și îndrăzneala sistemului ortografic propus de Titu Maiorescu. Dar s-a aliniat cu timpul, după 1880, orientării maioresciene, nu fără a-și manifesta și unele rezerve, care se vor face simțite în ortografia adoptată de revistă. Domeniul în care F. și-a câștigat merite incontestabile rămâne cel al literaturii. Interesul arătat beletristicii are și o latură subiectivă. Iosif Vulcan era, în 1865, un om cu veleități literare și cu proiecte ambițioase. Ceea ce primează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
care timp puține nații au scris în limba lor, românii au scris bine românește”. A susținut „Foaia pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta de Transilvania”, exercitând și o bună influență asupra lui G. Barițiu; îi recomanda să renunțe la ortografia greoaie a lui Petru Maior, să nu intervină în limbă eliminând fără măsură slavonismele, să popularizeze literatura celorlalte provincii românești. A pledat și pentru introducerea în școală a diplomaticii, disciplină auxiliară a istoriei. A publicat, în „Foaie pentru minte...”, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
pot realiza probleme specifice și chestionare test specifice. La disciplinele chestionate s-a ajuns la concluzia că repartiția pe domenii a Învățământului programat se poate concretiza, la o instituție de Învățământ, astfel: matematică - 44%; științele naturii - 19%; științele limbii (gramatică, ortografie) - 25%; științe sociale - 6%; cursuri cu caracter economic - 3%; alte domenii - 3%. Fig.3.1. Prezentarea schematică a unui program liniar pur (a) și a variantei liniar În salturi (b) A doua condiție prealabilă pentru elaborarea unor algoritmi de predare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pot realiza probleme specifice și chestionare test specifice. La disciplinele chestionate s-a ajuns la concluzia că repartiția pe domenii a Învățământului programat se poate concretiza, la o instituție de Învățământ, astfel: matematică - 44%; științele naturii - 19%; științele limbii (gramatică, ortografie) - 25%; științe sociale - 6%; cursuri cu caracter economic - 3%; alte domenii - 3%. Fig.3.1. Prezentarea schematică a unui program liniar pur (a) și a variantei liniar În salturi (b) A doua condiție prealabilă pentru elaborarea unor algoritmi de predare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
București, 1902; Povestiri patriotice, București, 1902; Tuns și frezat, București, [1902]; Din viața mea de medic, București, 1903; Din junețea lui C. A. Rosetti, București, 1903; Din viața regelui Carol, București, 1903; Eminescu intim, București, 1904; Limba literară și toate ortografiile în timp d-o sută de ani în România, București, 1905; B. P. Hasdeu, București, 1908; Alte schițe umoristice, București, 1909; Anecdote din viața lui Cuza Vodă, București, [1909]; Oameni mari ai României. Costachi Negri, București, 1909; Epigrame și proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
subiect prin: exerciții de dezvoltare a unor subiecte date etc. • Reproducerea unui mesaj cu propriile cuvinte prin: exercitii de prezentare a unui conținut utilizând cuvinte proprii etc. • Reînvățarea normelor ortografice prin: exerciții de completare a unor enunturi cu ortogramele învățate / ortografia în imagini; exerciții de autocorectare a textului dictat; elaborarea unei bănci de cuvinte dificile etc. 31 Dificultățile la învățătură pot fi diminuate prin: • utilizarea unor strategii didactice care să permită deplasarea accentului de pe informare pe formare; • tratarea diferențiată dusă până la
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
INTRODUCERE Însușirea normelor de ortografie și punctuație este întotdeauna o problemă de actualitate, cu valențe de autoperfecționare. Tema Însușirea normelor de ortografie și punctuație la clasele a III-a și a IV-a mi-a mobilizat interesul poate și datorită faptului că întotdeauna am acordat
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
INTRODUCERE Însușirea normelor de ortografie și punctuație este întotdeauna o problemă de actualitate, cu valențe de autoperfecționare. Tema Însușirea normelor de ortografie și punctuație la clasele a III-a și a IV-a mi-a mobilizat interesul poate și datorită faptului că întotdeauna am acordat o atenție deosebită limbii române. Am observat că tânăra generație nu posedă cunoștințe și deprinderi ortografice și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
o atenție deosebită limbii române. Am observat că tânăra generație nu posedă cunoștințe și deprinderi ortografice și de punctuație temeinice. Nivelul redus de cunoștințe al unor elevi se explică în mare măsură prin faptul că o bună perioadă de timp, ortografia a fost considerată o problemă secundară, locul principal ocupându-l conținutul și caligrafia. Doresc să mă informez temeinic psihopedagogic și metodic și să conștientizez multe din activitățile mele la clasă. Încerc să dezvolt spiritul de observație, capacitate de analiză, gândirea
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]