1,318 matches
-
în Fondul Arhivistic al Epitropiei se mai prevede că în 1866 "Ospiciul de Alienate de la Mănăstirea Adam" a trecut în Fondul Epitropiei. Dosarul de revizie rămâne deci singura sursă mai importantă care ne poate transmite unele imagini despre acest obscur ospiciu. Documentul, cuprinzând un număr de 26 de pagini, poartă denumirea de "revizia făcută bolniței de esaltați de la Sf. Mănăstire Adam" și a fost întocmit în luna ianuarie 1851. Menționăm că, deși se pomenește de o bolniță, din cuprinsul dosarului rezultă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
poartă denumirea de "revizia făcută bolniței de esaltați de la Sf. Mănăstire Adam" și a fost întocmit în luna ianuarie 1851. Menționăm că, deși se pomenește de o bolniță, din cuprinsul dosarului rezultă că instituția avea un caracter mai evoluat, de ospiciu, fiind specializată exclusiv în internarea și tratarea bolnavilor mintali. De altfel, pe parcursul dosarului întâlnim, în repetate rânduri, când termenul de bolniță, când acela de ospiciu, ceea ce demonstrează că, în limbajul curent, chiar în limbajul oficialității, diferența nu era semnificativă. Titulatura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de o bolniță, din cuprinsul dosarului rezultă că instituția avea un caracter mai evoluat, de ospiciu, fiind specializată exclusiv în internarea și tratarea bolnavilor mintali. De altfel, pe parcursul dosarului întâlnim, în repetate rânduri, când termenul de bolniță, când acela de ospiciu, ceea ce demonstrează că, în limbajul curent, chiar în limbajul oficialității, diferența nu era semnificativă. Titulatura oficială era, însă, aceea de Ospiciu de Alienați. O serie de date menționate în acest document aruncă o lumină interesantă asupra asistenței acordate bolilor mintale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și tratarea bolnavilor mintali. De altfel, pe parcursul dosarului întâlnim, în repetate rânduri, când termenul de bolniță, când acela de ospiciu, ceea ce demonstrează că, în limbajul curent, chiar în limbajul oficialității, diferența nu era semnificativă. Titulatura oficială era, însă, aceea de Ospiciu de Alienați. O serie de date menționate în acest document aruncă o lumină interesantă asupra asistenței acordate bolilor mintale la această instituție, asupra organizării așezământului și asupra rolului deținut de mănăstire în organizarea instituției. Împrejurările reviziei sunt determinate de decesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
serie de date menționate în acest document aruncă o lumină interesantă asupra asistenței acordate bolilor mintale la această instituție, asupra organizării așezământului și asupra rolului deținut de mănăstire în organizarea instituției. Împrejurările reviziei sunt determinate de decesul subit al medicului ospiciului, care deținea și funcția administrativă, de director, dr. Constantin Lăjescu. Murind, dr. Lăjescu lăsase mai multe conturi nerezolvate. Această situație a determinat Epitropia să dispună o riguroasă revizie care, se pare, ar fi fost în realitate o anchetă contabilă foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de medic, director rămas vacant. Începută la 15 ianuarie 1869, revizia a durat 10 zile, ducând la absolvirea de orice învinuire penală a defunctului, căruia nu i s-a putut implica decât o întârziere în justificarea unor fonduri utilizate pentru ospiciu în ultimele săptămâni de viață. Despre dr. Lăjescu aflăm din document că era încă tânăr. Din informațiile noastre, provenind de la Gomoiu și de la P. Pruteanu (manuscris), dr. Lăjescu la data când murise avea între 18 și 20 de ani practică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
neadăstată a lui Lăjescu a surprins pe superiori". Este menționat de patru ori ca doctor, de 3 ori ca medic și de câteva ori ca medic administrator. Din document reiese că timp de 5 ani a fost unicul medic al Ospiciului Adam. Directorul decedat lăsase ospiciul cu "serviciul medical precum și promta curățenie și lengiul edeficiului într-o stare mai mult decât satisfăcătoare", încât Epitropia de Galați menționează că: "a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic și ca administrator, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
surprins pe superiori". Este menționat de patru ori ca doctor, de 3 ori ca medic și de câteva ori ca medic administrator. Din document reiese că timp de 5 ani a fost unicul medic al Ospiciului Adam. Directorul decedat lăsase ospiciul cu "serviciul medical precum și promta curățenie și lengiul edeficiului într-o stare mai mult decât satisfăcătoare", încât Epitropia de Galați menționează că: "a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic și ca administrator, dar și ca bun creștin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
medic și ca administrator, dar și ca bun creștin și bun român care în privința umanității a dat tot concursul maladiilor (sic) infirmi găzduiți de atâția zeci de ani la bolnița acestei monastiri". Din mai multe fragmente ale procesului-verbal rezultă că Ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche care, cum se vede, exista de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea Ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziilor starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de atâția zeci de ani la bolnița acestei monastiri". Din mai multe fragmente ale procesului-verbal rezultă că Ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche care, cum se vede, exista de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea Ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziilor starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că: "terenul și binaua acelui ospiciu din toate puncturile de vedere nu sunt și nu pot fi în condițiile cerute pentru un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai veche care, cum se vede, exista de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la organizarea Ospiciului, la dotarea sa și la metodele de tratament. La data reviziilor starea imobilelor era proastă. Epitropul Lupu menționează că: "terenul și binaua acelui ospiciu din toate puncturile de vedere nu sunt și nu pot fi în condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". El propune chiar sistarea oricărei alocări bugetare "până ce Epitropia nu va lua o decizie pentru că nici sumili (sic) ce se cheltuiesc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de crivate mai mult decât au fost la bolnițe"; "și lenjiu" erau foarte curate; fiecare pat adăpostea o singură persoană. Deducem că era un total de circa 80 de alienate. Exista un utilaj special pentru ergoterapie (gospodării de întreținere a ospiciului); dosarul menționează că dr. Lăjescu organizase o "cuhne", făcută din fondurile care erau tocmai cele încă nejustificate. Cuhnea, în cadrul ergoterapiei, pregătea masa pentru toate bolnavele și depunea o intensă activitate de conservare a fructelor și legumelor, antrenând pe cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o bolnavă. Se dădea multă carne de vită și de oaie, dar se dădea și carne de porc o dată sau de două ori pe săptămână, păstrându-se bineînțeles cu cea mai mare sfințenie zilele de post. Este caracteristic pentru acest ospiciu că munca de îngrijire medicală era lăsată în seama maicelor, fapt puțin obișnuit la acea dată. Se degajă, ca atmosferă generală, o ambianță blândă, de gospodărire în comun, de mare familie. Nu se cunosc medicamentele utilizate și nici nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în stare proastă. Fiecare bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având una sau două mindire în stare bună. Un bogat inventar de obiecte de cult, similar cu acela pe care l-am menționat la Ospiciul Golia, denotă caracterul mănăstiresc al ospiciului. Un preot slujea și împărtășea pe bolnavi fără nici o retribuție. Printre personalul sanitar, în afara medicului, ca personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având una sau două mindire în stare bună. Un bogat inventar de obiecte de cult, similar cu acela pe care l-am menționat la Ospiciul Golia, denotă caracterul mănăstiresc al ospiciului. Un preot slujea și împărtășea pe bolnavi fără nici o retribuție. Printre personalul sanitar, în afara medicului, ca personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul analizat rezultă că sumele afectate acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Un preot slujea și împărtășea pe bolnavi fără nici o retribuție. Printre personalul sanitar, în afara medicului, ca personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul analizat rezultă că sumele afectate acestui ospiciu erau mai mici decât cele prevăzute pentru ospiciul de la Neamțu și Golia. "Lumina-risirea", "soponul" și "ciuberele" însemnau pe un "truluniu" 118,72 lei. Exista o instalație de hidroterapie, cu două încăperi, una de vară și alta de iarnă. Inventarul efectuat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nici o retribuție. Printre personalul sanitar, în afara medicului, ca personal calificat, exista un post de subchirurg, ocupat de C. Isăcescu. În rest, numai salariați necalificați. Din raportul analizat rezultă că sumele afectate acestui ospiciu erau mai mici decât cele prevăzute pentru ospiciul de la Neamțu și Golia. "Lumina-risirea", "soponul" și "ciuberele" însemnau pe un "truluniu" 118,72 lei. Exista o instalație de hidroterapie, cu două încăperi, una de vară și alta de iarnă. Inventarul efectuat de revizori, deși foarte exigent și minuțios, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prevede nici un obiect sau metodă de restricție sau de represiune (carcera, bașca, butuc, lanțuri etc.). În aceeași perioadă, la Neamțu și la Golia existau astfel de obiecte. De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al Ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului". După încheierea reviziei, Ospiciul a fost condus de dr. C. Codrescu din Bârlad, care a deținut funcția de director suplinitor, deplasându-se în acest scop din Bârlad din când în când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lanțuri etc.). În aceeași perioadă, la Neamțu și la Golia existau astfel de obiecte. De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al Ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului". După încheierea reviziei, Ospiciul a fost condus de dr. C. Codrescu din Bârlad, care a deținut funcția de director suplinitor, deplasându-se în acest scop din Bârlad din când în când. Despre acest doctor avem date mai complete decât despre predecesorul său. Codrescu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Spitalului Sf. Spiridon între 1865 și 1867. Ca medic primar al Spitalului din Bârlad, dr. Codrescu a depus o activitate meritorie care a fost relevată de mai mulți autori. Nu știm însă care a fost activitatea sa psihiatrică de la acest Ospiciu. Ne-a lăsat doar o broșură cuprinzând unele date despre sugestie și psihoză, prezentate în cadrul a două conferințe la Bârlad. Nu avem referințe directe asupra activității sale la Ospiciul Adam. Recapitulând puținele date pe care le avem despre Ospiciul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Nu știm însă care a fost activitatea sa psihiatrică de la acest Ospiciu. Ne-a lăsat doar o broșură cuprinzând unele date despre sugestie și psihoză, prezentate în cadrul a două conferințe la Bârlad. Nu avem referințe directe asupra activității sale la Ospiciul Adam. Recapitulând puținele date pe care le avem despre Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam, desprindem câteva fapte: mai întâi vechimea acestui ospiciu organizat, desigur, de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acest Ospiciu. Ne-a lăsat doar o broșură cuprinzând unele date despre sugestie și psihoză, prezentate în cadrul a două conferințe la Bârlad. Nu avem referințe directe asupra activității sale la Ospiciul Adam. Recapitulând puținele date pe care le avem despre Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam, desprindem câteva fapte: mai întâi vechimea acestui ospiciu organizat, desigur, de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristică pentru vechimea acestei instituții existența unui sigiliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
psihoză, prezentate în cadrul a două conferințe la Bârlad. Nu avem referințe directe asupra activității sale la Ospiciul Adam. Recapitulând puținele date pe care le avem despre Ospiciul de femei alienate de la mănăstirea Adam, desprindem câteva fapte: mai întâi vechimea acestui ospiciu organizat, desigur, de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristică pentru vechimea acestei instituții existența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
câteva fapte: mai întâi vechimea acestui ospiciu organizat, desigur, de către mănăstire cu mult înainte de 1866, când a fost trecut sub administrația Epitropiei Sf. Spiridon. Este caracteristică pentru vechimea acestei instituții existența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit ca "sigiliu al stabilimentului din 1833". Cum nu putem fixa data de început a existenței bolniței și apoi a ospiciului de la mănăstirea Adam, nu putem deduce nici durata existenței sale. Instituția nu mai exista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pentru vechimea acestei instituții existența unui sigiliu, pomenit de revizori ca existent în inventarul ospiciului printre obiectele de la cancelarie și denumit ca "sigiliu al stabilimentului din 1833". Cum nu putem fixa data de început a existenței bolniței și apoi a ospiciului de la mănăstirea Adam, nu putem deduce nici durata existenței sale. Instituția nu mai exista în 1880, dar nu posedăm în prezent informații cu privire la circumstanțele desființării și motivele care au determinat dispariția sa. ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]