4,332 matches
-
ea păzește poarta infernului ființei noastre. Dat fiind că inconștientul este constituit din dorințe nesatisfăcute, din gânduri reprimate sau din dorințe nepermise, el are un caracter amenințător, deranjant și dureros. De exemplu, impulsurile referitoare la moarte sunt în general refulate. Ostilitatea, agresivitatea, chiar și ura nu sunt exprimate deschis. Subiectul își reprimă strigătele, își controlează furia, afișează un zâmbet umil în loc să îi spună în față oponentului său (șef, coleg, prieten, partener) despre dezaprobarea, suferința și exasperarea sa. Unei persoane ce dorește
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
își păstreze locul de muncă îi este imposibil să îi spună superiorului: «Nu vă suport. Sunteți odios, antipatic, detestabil». Astfel de gânduri sunt exilate în adâncurile psihicului. De-a lungul întregii zile, o persoană își «păstrează» controlul, dar prin intermediul visului ostilitatea sa se poate elibera. Concluzia cu care Freud încheie această analiză este foarte semnificativă și ne pemite să avansăm ceva mai mult în studiul viselor: ...nu știți că toate excesele și orice dezmăț pe care îl visăm noaptea sunt comise
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
unei școli etc.), a unui ministru sau a unui președinte trimite la relația pe care subiectul o are cu puterea. În funcție de scenariu, relația în cauză este armonioasă sau problematică. Visul poate compensa doleanțele reale. De exemplu, poate permite exprimarea agresivității, ostilității și a ranchiunii simțite în raport cu autoritatea. Dar șeful poate fi și o reprezentare simbolică a tatălui sau a mamei, un substitut parental ce reactivează prejudiciile suferite în copilărie. Când cel ce visează exercită în scenariul oniric rolul de șef, accentul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vârstei tinere), ceea ce constituie, în mare parte, semnificația sa negativă. Dinții pot fi clasificați în patru grupe, în funcție de proprietățile lor simbolice: - incisivii, care apar în prim-plan, sunt expresia deschiderii inimii (zâmbetul), renumelui și celebrității; - caninii, care sfâșie, sunt expresia ostilității, agresivității și ambiției; - molarii, care servesc la masticarea lentă și riguroasă, sunt expresia perseverenței și a solidității; - măselele de minte, care atestă maturitatea, sunt, după cum o indică și numele, expresia rațiunii și a cunoașterii. În studiul psihanalitic al stadiului oral
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
distrugerea înseamnă a trăi cu frica că se năruie tot ce ai realizat, a trăi cu teama de eșec; - a fi agentul distrugerii dezvăluie pulsiunile agresive care se întorc împotriva persoanei sau împotriva celorlalți. Cel ce visează are sentimente negative (ostilitate, ură, violență), pe care le refulează probabil în realitate și cărora le dă curs doar în vis. Degradarea clădirilor este o alegorie a deziluziilor, a eșecurilor personale, a depresiei. Buldozerul, cutremurul de pământ sau explozia unei bombe, care distrug tot
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
personajelor religioase se interpretează la fel, adică în funcție de religiozitatea subiectului: - dacă este credincios, visul îi indică faptul că este pe drumul cel bun, în armonie cu principiile fundamentale ale religiei sau spiritualității sale; - dacă este ateu și îi judecă cu ostilitate pe cei credincioși, aceștia din urmă reprezintă greutatea unei conștiințe morale prea rigide, privirea inchizitorie pe care ceilalți o îndreaptă asupra lui. Personajele religioase sunt adesea reprezentări ale tatălui, ale autorității morale. În funcție de scenariul visului, subiectul beneficiază de clemență și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
legat de o problemă de strictă specialitate, este de preferat ca intervievatul să mai verifice o dată corectitudinea termenilor folosiți, a ideilor științifice exprimate etc. În realizarea unui interviu, ziaristul va întâlni două situații inconfortabile: verbiozitatea excesivă a interlocutorului sau, dimpotrivă, ostilitatea sa. Rareori, un interviu decurge fără incidente majore, fără poticneli sau chiar refuzuri. Cu talent, răbdare și multă pricepere, jurnalistul va reuși să iasă cu bine din orice încercare. Surse evazive și ostile David Randall (1998, pp. 76-79) abordează această
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acestui caz, dar o concluzie măcar se impune: ziaristul de investigație trebuie să fie precaut față de subiectele supermediatizate. Cum remarca Jaques Mouriquand (1973): „Cu cât se vorbește mai mult, cu atât se știe mai puțin”. Confruntat cu foarte multe probleme (ostilitatea surselor, mijloace fizice și materiale limitate), ziaristul de investigație nu trebuie să-și facă iluzii. Aproape niciodată nu va avea acces la documente majore. Îi rămân la dispoziție doar dovezile indirecte și fragmentare, declarațiile martorilor și intuițiile personale, pe care
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în oricare alt loc, în presă, șefii au un important defect: uită repede. Iată de ce, o dispută mai mult sau mai puțin personală nu trebuie să depășească limitele unui incident, a unei izbucniri de moment. Să nu se transforme în ostilitate permanentă sau în ură. În acest ultim caz, opțiunea tânărului nu ar fi decât una singură: să plece, să-și găsească o altă meserie sau un alt ziar. Cu absurditatea nu se poate lupta. Folclorul presei a consacrat întâmplări și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
realismului, Nixon și Kissinger introduc În scenă viziunea competiției geopolitice Între marile puteri, o competitie ce se desfășoară În condiții de anarhie și În care fiecare stat Își urmărește propriile interese. O politică externă realistă, potrivit celor doi, ar reduce ostilitatea absolută față de Uniunea Sovietică și Chinaxe "China" prin acceptarea lor ca jucători legitimi internaționali. Astfel s-ar obține un echilibru internațional și s-ar crea un mediu de securitate mai stabil, care ar permite negocierea unor probleme concrete. Pentru Kissinger
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cost - beneficiu; - dimensiunea militară coexistă cu alte dimensiuni (politică, diplomatică, economică, socială etc.) și deci folosirea forței (care e doar unul dintre instrumentele la Îndemâna statului) are Întotdeauna loc Într-un context mai larg decât cel militar. În același timp, izbucnirea ostilităților armate este departe de a echivala cu Întreruperea activităților În alte dimensiuni. Pe urmele lui Clausewitz sau Jomini, În perioada postnapoleoniană, materialul conceptual al gândirii strategice s-a extins exponențial, acoperind nu doar mediul terestru, ci și pe cel maritim
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Zartman (1995), Fisher și Ury (1981), precum și analizele generate În cadrul Programului de Negociere al Universității Harvard. Această strategie este utilă În primul rând pentru a pune capăt violențelor și pentru a Încheia un acord politic cu caracter permanent după Încetarea ostilităților. Totuși, ea presupune o viziune foarte restrânsă asupra conflictelor și implicit asupra păcii, care este conceptualizată În mod negativ, ca absență a tensiunilor violente. O asemenea perspectivă nu ia În considerare atitudinile părților implicate pe parcursul conflictului și nici cauzele acestora
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a acționat mai ales În situațiile În care negocierea sau intervenția armată au fost folosite ca mijloace de gestionare a respectivelor crize și că acțiunile ONU au dus, de regulă, la Încheierea de acorduri (tratate, armistiții, acorduri de Încetare a ostilităților). Din punct de vedere instituțional, Secretarul General al ONU a jucat un rol important În detensionarea crizelor, acționând fie din proprie inițiativă, fie la cererea expresă a Consiliului de Securitate, În principal prin practica bunelor oficii, precum și prin mediere și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de efectele acțiunilor lor. Prin ce se caracterizează prejudiciul ca acțiune psihomorală? Spre deosebire de acțiunea psihomorală pozitivă care se caracterizează prin deschiderea către celălalt, prin dăruire și atitudine afectivă pozitivă, de apropiere, prejudiciul este acțiunea psihomorală negativă care se caracterizează prin ostilitatea față de celălalt, prin frustrare, printr-o atitudine afectivă negativă, de respingere, dăunătoare intereselor sau reputației acestuia. În cazul prejudiciului adus unei persoane trebuie să vedem relele intenții orientate Împotriva acesteia. Ele sunt pulsiuni agresive orientate, voluntar sau aparent involuntar, Împotriva
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mult, îl goneam din casă atunci când o lua cu băutura...”. Spusele și comportamentul inculpatei din această perioadă relevă o scădere a toleranței la frustrare, o accentuare a depresiei, un nivel ridicat al resentimentelor, negativism, un nivel ridicat de instabilitate, o ostilitate verbală, agresivitate, o ostilitate indirectă etc. În această perioadă tensionată, pe fondul unei degradări psihice a inculpatei, are loc omorul. Victima este locatara (vecina) de la un etaj superior din același bloc: „Una de vreo 41 de ani, nu avea copii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
casă atunci când o lua cu băutura...”. Spusele și comportamentul inculpatei din această perioadă relevă o scădere a toleranței la frustrare, o accentuare a depresiei, un nivel ridicat al resentimentelor, negativism, un nivel ridicat de instabilitate, o ostilitate verbală, agresivitate, o ostilitate indirectă etc. În această perioadă tensionată, pe fondul unei degradări psihice a inculpatei, are loc omorul. Victima este locatara (vecina) de la un etaj superior din același bloc: „Una de vreo 41 de ani, nu avea copii, nu a fost măritată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
negativism la nivel ridicat manifestat prin oponență față de autoritate, refuzul de a coopera, comportament rebel față de reguli sau convenții; - resentimente de nivel ridicat, geloasă pe alții până la nivelul urii, sentimente de supărare pe lume pentru un abuz real sau imaginar; - ostilitate indirectă de nivel mediu; - violență fizică de nivel ridicat; tendința sau chiar folosirea violenței față de alții; - suspiciune de nivel ridicat, proiectează propria ostilitate asupra celuilalt, teama că ceilalți vor să-i facă rău; - nivel ridicat de iritabilitate; - ostilitate verbală de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
geloasă pe alții până la nivelul urii, sentimente de supărare pe lume pentru un abuz real sau imaginar; - ostilitate indirectă de nivel mediu; - violență fizică de nivel ridicat; tendința sau chiar folosirea violenței față de alții; - suspiciune de nivel ridicat, proiectează propria ostilitate asupra celuilalt, teama că ceilalți vor să-i facă rău; - nivel ridicat de iritabilitate; - ostilitate verbală de nivel ridicat; exprimarea sentimentelor față de ceilalți prin țipete, ceartă, amenințări verbale, critică exagerată; - nivel înalt de traumă; - temperament preponderent sangvin; - potențial ridicat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sau imaginar; - ostilitate indirectă de nivel mediu; - violență fizică de nivel ridicat; tendința sau chiar folosirea violenței față de alții; - suspiciune de nivel ridicat, proiectează propria ostilitate asupra celuilalt, teama că ceilalți vor să-i facă rău; - nivel ridicat de iritabilitate; - ostilitate verbală de nivel ridicat; exprimarea sentimentelor față de ceilalți prin țipete, ceartă, amenințări verbale, critică exagerată; - nivel înalt de traumă; - temperament preponderent sangvin; - potențial ridicat de depresie (se impune tratament de specialitate); - nivel ridicat de coping; - nivel slab empatic; - intelect elementar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu mult sânge rece, în detaliu, lupta dintre ea și frate, în fapt omorârea fratelui. În timp se pare că inculpata a acumulat multă ură, multe resentimente împotriva fratelui, ceea ce a dus la creșterea stării de anxietate, de iritabilitate, de ostilitate a inculpatei. Ea s-a răzvrătit împotriva „haiducului”, și-a omorât modelul. A fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Factorii care au favorizat producerea infracțiunii de omor: - determinismul mesajelor parentale - comportament antisocial; - nivelul scăzut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
transpune în stările și trăirile celuilalt - interlocutorului); - neechilibrată afectiv - temperament coleric; - nivel mediu spre slab al acceptării de sine; - nivel ridicat de depresie; - nivel înalt de traumă; - nivel mediu de coping; - nivel ridicat de negativism; - resentimente la un nivel ridicat; - ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - agresiune fizică - nivel ridicat; - suspiciune, iritabilitate, instabilitate, ostilitate verbală - nivel ridicat; - intelect elementar, operativitate scăzută; - afirmativă, sigură pe ea, independentă, tendință la duritate, agresivitate, autoritarism - nu recunoaște autoritatea altuia; - egocentrică, rigidă, interesată de viața lăuntrică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
spre slab al acceptării de sine; - nivel ridicat de depresie; - nivel înalt de traumă; - nivel mediu de coping; - nivel ridicat de negativism; - resentimente la un nivel ridicat; - ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - agresiune fizică - nivel ridicat; - suspiciune, iritabilitate, instabilitate, ostilitate verbală - nivel ridicat; - intelect elementar, operativitate scăzută; - afirmativă, sigură pe ea, independentă, tendință la duritate, agresivitate, autoritarism - nu recunoaște autoritatea altuia; - egocentrică, rigidă, interesată de viața lăuntrică; - oscilează între a fi practică, a nu face nimic la întâmplare, preocupată de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
culpabilitate; - inovatoare, plină de resurse, găsește puterea în ea însăși, hotărâtă; - tensionată, frustrată, surmenată; - oscilează între lipsa controlului, în conflict cu sine, neglijentă, impulsivă, neglijarea conveniențelor și prezența controlului, formalistă, grijulie cu propria imagine; - slab empatică; - negativism, resentimente, suspiciune și ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - nivel înalt de violență suportată; - nivel înalt de traumă. Concluzii În aceste studii de caz s-au încercat, pornind de la actul criminal, o introspecție și o analiză calitativă a vieții de zi cu zi a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
componentă socială la cealaltă extremă (figura 1). Figura 1. Factorii psihosociali cu impact asupra sănătății Studiile prospective privind relația dintre factorii psihosociali și starea de sănătate, realizate pe populația sănătoasă, sugerează un posibil rol etiologic pentru tipul A de personalitate/ostilitate (6 din 14 studii), depresie și anxietate (11 din 11 studii), caracteristici psihosociale ale locului de muncă (6 din 10 studii) și suport social (5 din 8 studii). Studiile prospective realizate pe populația de pacienți cu boli coronariene sugerează un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
11 din 11 studii), caracteristici psihosociale ale locului de muncă (6 din 10 studii) și suport social (5 din 8 studii). Studiile prospective realizate pe populația de pacienți cu boli coronariene sugerează un rol prognostic pentru tipul A de personalitate/ostilitate (0 din 5 studii), depresie și anxietate (6 din 6 studii), caracteristici psihosociale ale locului de muncă (1 din 2 studii) și suport social (9 din 10 studii) (Hamingway, Marmot, 1999, pp. 1460-1467). Menținerea stării de sănătate, realizarea bunăstării personale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]