8,467 matches
-
districtului, 36 km; la comuna 26 Secuieni, reședința plasei, 15 km; la comuna Mărăști, 6 km; la Oțelești, 5 km și la comuna Lecca, 10 km. III. Filipeni, sătișor, jud. Bacău, plasa Siretului de Sus, al comunei Filipeni, așezat între pârâul Sălașu Roșu și pârâul Dunavăț, la o depărtare de 3600 m de cătunul Lunca. Se crede că în vechime era așezat pe coasta dealului dintre dreapta pârâului Dunavăț, unde astăzi se află o siliște. Are o populație de 99 familii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comuna 26 Secuieni, reședința plasei, 15 km; la comuna Mărăști, 6 km; la Oțelești, 5 km și la comuna Lecca, 10 km. III. Filipeni, sătișor, jud. Bacău, plasa Siretului de Sus, al comunei Filipeni, așezat între pârâul Sălașu Roșu și pârâul Dunavăț, la o depărtare de 3600 m de cătunul Lunca. Se crede că în vechime era așezat pe coasta dealului dintre dreapta pârâului Dunavăț, unde astăzi se află o siliște. Are o populație de 99 familii sau 435 locuitori. Este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni, sătișor, jud. Bacău, plasa Siretului de Sus, al comunei Filipeni, așezat între pârâul Sălașu Roșu și pârâul Dunavăț, la o depărtare de 3600 m de cătunul Lunca. Se crede că în vechime era așezat pe coasta dealului dintre dreapta pârâului Dunavăț, unde astăzi se află o siliște. Are o populație de 99 familii sau 435 locuitori. Este o cârciumă. Vite sunt 18 cai, 174 vite cornute, 16 porci și 26 capre. Observații: Dicționarul a fost alcătuit din datele furnizate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult mai favorabile față de zonele de la șes.38 Descoperirile arheologice din așezările bazinului inferior al Berheciului și al Dunavățului, în apropierea confluenței acestor ape, la hotarul dintre moșia satului Fruntești - Filipeni și Oncești, în satul Lozinca, pe versantul drept al pârâului Berheci și pe cel stâng al Dunavățului, la punctul numit „Poarta arinei” sau „Dâmbul lui Gologan”, pe o întindere de 1,5 ha, s-a găsit o așezare prefeudală, încadrată cronologic între sfârșitul secolului al VIII-lea și întreg secol
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pâraie cu debit mic, cum sunt toate în Colinele Tutovei, constă în aceea că ele au primit chiar de la început nume: pentru satul Filipeni și moșia Filipeni a lui Gavril Dunavăț și urmașii săi este amintit Dunaviciorul și Dunavățul, piscul pârâului Boțului, Știubiana, dealul Oțeleștilor și Dobreana. Toate aceste hidronime și toponime se folosesc și astăzi. Nu știm dacă numele pârâului Dunavăț, care străbate satele Mărăști, Lunca și Fruntești, vine de la numele boierilor Gavril, Filipaș și Cozma Dunavățu sau pârâul a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nume: pentru satul Filipeni și moșia Filipeni a lui Gavril Dunavăț și urmașii săi este amintit Dunaviciorul și Dunavățul, piscul pârâului Boțului, Știubiana, dealul Oțeleștilor și Dobreana. Toate aceste hidronime și toponime se folosesc și astăzi. Nu știm dacă numele pârâului Dunavăț, care străbate satele Mărăști, Lunca și Fruntești, vine de la numele boierilor Gavril, Filipaș și Cozma Dunavățu sau pârâul a dat numele de familie. Alte toponime vechi din documentele de vânzare-cumpărare sunt: Obârșia Dunaviciorului, Siliștea lui Dobromir, Sălașele, ultimele două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piscul pârâului Boțului, Știubiana, dealul Oțeleștilor și Dobreana. Toate aceste hidronime și toponime se folosesc și astăzi. Nu știm dacă numele pârâului Dunavăț, care străbate satele Mărăști, Lunca și Fruntești, vine de la numele boierilor Gavril, Filipaș și Cozma Dunavățu sau pârâul a dat numele de familie. Alte toponime vechi din documentele de vânzare-cumpărare sunt: Obârșia Dunaviciorului, Siliștea lui Dobromir, Sălașele, ultimele două mai dificil de aflat cu precizie unde se aflau. Siliștea lui Dobromir a fost la confluența Dunaviciorului cu Dunavățul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeșească au început să fie folosite din nou. Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care te urci de-a bușilea), După Vie (deal cu expunere la soare, prielnic pentru cultura viței de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
săraci lipiți, n-au nici după ce bea apă! Numele le-a fost dat de răzeșii din jur, la care lucrau cu ziua sau făceau linguri, căușe, coveți, bidinele etc. Venind la vale, spre sat, vom spune că toponimele minore de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din Fruntești și Rusești. Lotul lor de pământ pornește de la locul numit La Velniță (acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La Scaune, în Huci (loc hucit, cu vegetație arboricolă, impropriu agriculturii, folosit la izlaz pentru oi și pentru vite mari). Dealul Velniței (dealul în partea de răsărit unde a fost „Velnița” lui Rosetti) este o prelungire a Dealului cuprins între Pârâul Roșu și Dunavăț, coborând spre sud în pantă lină, aplatizându-se și dispărând la confluența celor două pâraie, în Fruntești. Pe acest deal CAP-ul Fruntești avea 33 de ha vie nobilă care, după 1989, a fost abandonată de proprietari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
te oprești, să te odihnești, după ce prin efort ai ajuns în vârf. Era acolo o fântână și o bancă pentru toți drumeții. Pentru fostul sat de răzeși - Fruntești - așezat în formă de potcoavă, pe văile celor două pâraie - Dunavăț și Pârâul Roșu -, înconjurând o spinare de deal care se pierde într-o movilă (nu pare a fi un vechi tumul!), toponimia minoră e mai săracă; între culmile dealurilor unde se întinde moșia răzeșilor - din zare în zare, de la pârâu în zare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dunavăț și Pârâul Roșu -, înconjurând o spinare de deal care se pierde într-o movilă (nu pare a fi un vechi tumul!), toponimia minoră e mai săracă; între culmile dealurilor unde se întinde moșia răzeșilor - din zare în zare, de la pârâu în zare - denumirile de locuri sunt puține, s-au uitat în timpul din urmă. De la nord la sud, pe partea stângă a pârâului Dunavăț, de la hotarul cu Lunca până la Lozinca se cunosc și se folosesc următoarele apelative toponime pentru orientare: tiubiana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toponimia minoră e mai săracă; între culmile dealurilor unde se întinde moșia răzeșilor - din zare în zare, de la pârâu în zare - denumirile de locuri sunt puține, s-au uitat în timpul din urmă. De la nord la sud, pe partea stângă a pârâului Dunavăț, de la hotarul cu Lunca până la Lozinca se cunosc și se folosesc următoarele apelative toponime pentru orientare: tiubiana, denumire veche, însemnând valea cu știubeie, loc pentru prisacă (și acum în gura Știubienei era o stupină!), boierii din familia Rosetti aveau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și Dealul Puiului (exprimă un raport de proprietate; unul Puiu avea acolo loc de păscătoare, pădure, loc de arătură, de stână etc.). Pe partea dreaptă a pârâului Dunavăț și Pârâului Roșu, de la hotarul cu Slobozia - Filipeni, din nord spre sud se întâlnesc următoarele denumiri: Fundu Bârnii (pământurile frunteștenilor se întindeau și peste zona Bârnii, spre Poieni de care îi desparte o pădure), Bobeica (un deal cu pante
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și Dealul Puiului (exprimă un raport de proprietate; unul Puiu avea acolo loc de păscătoare, pădure, loc de arătură, de stână etc.). Pe partea dreaptă a pârâului Dunavăț și Pârâului Roșu, de la hotarul cu Slobozia - Filipeni, din nord spre sud se întâlnesc următoarele denumiri: Fundu Bârnii (pământurile frunteștenilor se întindeau și peste zona Bârnii, spre Poieni de care îi desparte o pădure), Bobeica (un deal cu pante repezi), Fundu Văii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia - Filipeni, din nord spre sud se întâlnesc următoarele denumiri: Fundu Bârnii (pământurile frunteștenilor se întindeau și peste zona Bârnii, spre Poieni de care îi desparte o pădure), Bobeica (un deal cu pante repezi), Fundu Văii (locul situat pe valea pârâului Fruntești care curge de la apus spre răsărit, venind din pădurile de la Zarea Poienilor (sat în comuna Parincea), Pornituri (indică alunecări de teren, dând naștere la viroage, teren accidentat, impropriu culturilor agricole) și Arcerea care desemnează un loc cu poiene, viroage
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au lucrat pe moșiile boierești, au dat nume locurilor pe unde au muncit și pe unde, apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem cunoștință de iazuri amenajate pe valea micului Pârâu Dobreana. De înțeles este toponimul Dealul Stânii, locul unde se organizau stâni, luncașii fiind crescători de oi. Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
De înțeles este toponimul Dealul Stânii, locul unde se organizau stâni, luncașii fiind crescători de oi. Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde se organizau stâni, luncașii fiind crescători de oi. Acolo s-a făcut stână an de an, altfel nu s-ar fi impus denumirea. Ar mai trebui adăugate pe această parte stângă a pârâului Dunavăț, arhicunoscuta Știubiana (vale, pădure și pârâu) care dă spre zarea Tarniței și Oțeleștilor, Zarea Tarniței cu Poiana Humarului, vine de la humă (denumire generică pentru pământ, ia acolo, un boș de humă, zice Creangă), rocă vânătă care intră în compoziția solului din Colinele Tutovei, folosită pentru uns
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de origine, din Bucovina: Jidogin (Jidovină), care înseamnă un loc săpat de oameni, tăieturi și șanțuri, chiar și movil mare făcută de oameni vechi și șihlă (Sihlă) situată de la Buduioasa spre Lunc (pădure deasă, desiș de pădure)59. Pe stânga pârâului Dobreana, de la casa lui Ignătesscu (Cercel), spre răsărit este Valea Oțeleștilor, locul pe unde se ajunge în satul Oțelești. Pe partea stângă a pârâului Dunavăț, dinspre nord spre sud este Dealul Caracău (amintește de țiganul fierar Caracău) și în stânga acestui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și șihlă (Sihlă) situată de la Buduioasa spre Lunc (pădure deasă, desiș de pădure)59. Pe stânga pârâului Dobreana, de la casa lui Ignătesscu (Cercel), spre răsărit este Valea Oțeleștilor, locul pe unde se ajunge în satul Oțelești. Pe partea stângă a pârâului Dunavăț, dinspre nord spre sud este Dealul Caracău (amintește de țiganul fierar Caracău) și în stânga acestui deal este Imașul satului, cu locuri de adăpat animalele, încă un Deal al lui Grigă, al lui Grigore, peste Imaș, sus în dreapta este Runcu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întemeierea statelor românești, este viața așezată, cu locuințe modeste care puteau fi mutate în cadrul unor hotare stabilite, având ca repere elementele naturale veșnice în timp, și denumiri stabilite pentru principalele elemente de relief. Aceste repere puteau fi „zarea dealului”, „valea pârâului”, „pe sub pădure”, „pe lângă deal”, „la râpa”, „la poiana”, pe care le găsim și în documentele de cancelarie. Pe baza acestor repere, s-au putut stabili, înainte de formarea statului Moldova, hotarele viitoarelor moșii și sate care au făcut obiectul daniei către
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
formarea statului Moldova, hotarele viitoarelor moșii și sate care au făcut obiectul daniei către unii slujitori credincioși. Pe baza informațiilor transmise de documentele de cancelarie, pentru zona în care s-au format satele comunei Filipeni - Valea Dunavățului și a Dunaviciorului (Pârâul Roșu), putem aprecia că cele mai vechi locuințe au fost în „poiana lui Coste călugărul”, în Runc și pe Valea Dobreana. în cadrul hotarului moșiei făcut danie de cei doi domni ai Moldovei - Ilie și Ștefan - la 1437 (1438) care includea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]