1,247 matches
-
cu oțet și se mai lăsa 10 minute să fiarbă, apoi se adaugă leușteanul. Se servește cu smântână. Oțet după gust 50 ml bulion Leuștean verde (sau uscată 10 g sare Smântână 1 rădăcina țelină 1ceapă Mod de preparare Se pârlesc și securătă tacâmurile de pui se pun la fiert împreună cu pipotele de pui și se spumuiesc în permanență. După aceea 1,5-2 Kg carne de curcan 1 cană orez 2-3 cepe 1 lingură pastă de roșii 10 g pătrunjel verde
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
porții: 500 g picioare de porc 350 g pulpa de porc 1.25 Kg cap de porc 2 căpățini usturoi 150 g țelină 150 morcov 150 g ceapă 10 g sare 50 g gelatina 2 ouă Mod de preparare: Se pârlesc picioarele și capul de porc, se spală bine, se taie bucăți, apoi se opăresc bine. Se curăță și se spală zarzavaturile. Carnea de porc împreună cu capul și picioarele se pun la fiert la foc mic adăugând morcovul, ceapă, țelina și
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
și felii de roșii. Ele se servesc că gustare rece. Mod de preparare Ingrediente pentru 10 porții: 4 pui 120 g unt 200 g usturoi 10 g sare 600 g mălai 1,8 Kg apă Mod de preparare: Puii se pârlesc, se spală și se șterg cu o cârpă uscată, se presară cu sare și se înfing în țepușa. Țepușa se învârte deasupra focului, în timpul frigerii, puii se ung cu unt. După frigere puii se lasă să se odihnească într-un
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
fi unul informativ, prezentând - și totodată, popularizând - rosturile și activitățile societății literare „Adonis” (întemeiată la 7 aprilie 1935), așa cum reiese din subtitlul „Buletin de propagandă și informație servind manifestarea poetică «Adonis»”. Animatorii mișcării (Virgil Treboniu, Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, C. Pârlea, Grigore Ancu, Gh. Manea Manolache) vor să asigure, prin A., o strângere a rândurilor și o solidarizare - spirituală, dar și financiară - a „adonisiacilor”. Dincolo de lipsa de sonoritate a numelor (cu excepția celui al lui Mircea Streinul), e impresionant entuziasmul acestor „literatori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]
-
iar redactori - Emil Gavriliu, Gh. Miulescu, M. Lefter. P.l. se autodefinește ca o publicație „pur literară”, „în afară de orice zbucium privitor la social”, neangajată politic sau ideologic. Poezie de factură tradiționalistă publică Nellu Cristescu, Vasile Dumitrescu, Gh. Miulescu, Ion Potopin, C. Pârlea, D. Costea, Emil Gavriliu, Petre A. Butucea, Gh. Manea-Manolache, Traian Mihăilescu, Virgil Treboniu ș.a., în timp ce proză semnează Emil Gavriliu și Ion Potopin, un articol de critică literară, „Glossa” lui Mihai Eminescu, aparținându-i lui C. D. Uță. Revista reproduce Amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289021_a_290350]
-
care fac focul. Apoi, c-un juvăț, scot porcul din coteț și acel care e bun de mână, îl taie. Unii îi vâră cuțitul la inima; alții îi taie gâtița sau înghițitoarea. Dupa ce porcul a murit, se gatește de pârlit. Se aduc două rădăcini, două reteveie sau doi butuci, se pun aproape unul de altul la un pas și peste ele se pune porcul culcat pe-o parte. Apoi se pun paie peste porc și se dă foc.Când o
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
rădăcini, două reteveie sau doi butuci, se pun aproape unul de altul la un pas și peste ele se pune porcul culcat pe-o parte. Apoi se pun paie peste porc și se dă foc.Când o parte s-a pârlit, focul se mută în cealaltă parte, sub pântece, pe spinare, gât, picioare și celelalte părți ale porcului, cu multă băgare de samă, până când nu mai rămâne nici un fir de păr. Dacă din greș eală a plesnit pielea în vreun loc
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
nici un fir de păr. Dacă din greș eală a plesnit pielea în vreun loc, acolo se udă îndată cu apa rece, ori mai adesea se freacă cu omăt, ca să nu se ardă și mai tare. Se zice că dacă atunci când pârlești porcul iese un fum negru carnea nu este bună. Oamenii ung porcul cu tămâie pentru alungarea Diavolului, acesta își vâră coada peste tot și va încerca să strice carnea. Ce se întâmplă dacă oamenii nu taie porcul de Ignat? Toata
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
d'intelletto e di volontà e în ciò și mostră, pur nel servirle a esse superiore"; B. Croce, L'antieroicità degli Stați, în Id., Etică e politică, op. cît., p. 144. 12 Ibidem, p. 142. 13 "Stă bene che și pârli dello Stato e, nel parlarne, lo și metaforeggi quasi un'entità; mă în effetto, lo Stato non è altro che l'uomo nel suo pratico operare e, fuori dell'uomo praticamente operante, non serba realtà veruna"; B. Croce, Lo Stato
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
voci malevole che tentano di allontanare i due amici. Croce ventila anche, mă imputandolo alla volontà di Gentile, una rottura nella collaborazione a La Critică. Vale la pena riportare per intero îl passaggio crociano: "Sono stupito e dolente che și pârli del tono più o meno conveniente del mio articolo. Quando non solo io ho la coscienza di essermi astenuto da ogni punta e ho detto solo quanto mi sembrava la verità, mă ho desiderato che tu leggessi l'articolo prima
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
preocupări literare prioritare, fără ca literatura să fie exclusă din cuprinsul revistei propriu-zise. În paginile suplimentului sunt găzduite poezii de Mihai Beniuc, Coriolan Gheție, Ion Sofia Manolescu, Lucreția Karr (Karnabatt), Ion Șiugariu, Vasile Spiridonică, D. Hinoveanu, George Meniuc, Gh. Crișan, C. Pârlea, iar la capitolul recenzii se analizează volume de Virgil Carianopol, George Petcu, Matei Alexandrescu ș.a. Strădania publicației de a ieși din spațiul provincial a reușit parțial. Uneori calitatea semnăturilor o limitează la un interes local. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286531_a_287860]
-
Partidului Comunist și anume: Frontul Plugarilor, Partidul Social Democrat (Lotar Rădăceanu), Partidul Național Liberal (Gheorghe Tătărăscu), Partidul Național Țărănesc (Anton Alexandrescu), Partidul Național Popular (fost Uniunea Patrioților)”. Un alt fluturaș țărănist suna așa: „Soarele vrăjmaș cumplit/ Toată vara ne-a pârlit/ După ce ne-a fript cu totu/ Vine și ne cere votu”. Un manifest liberal cu poza liderului, C.I.C. Brătianu, începea cu următorul text: „Lipsiți de multe din libertățile cetățenești, apăsați de greutăți din ce în ce mai mari, nesiguri pe avutul și pe munca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Editată cu mijloace modeste și lipsită de colaborări importante, revista este mai curând expresia pasiunii literare a redactorului ei, Ion Aurel Manolescu, care își publică aici propriile poeme în versuri și proză. Mai apar, de asemenea, versuri sentimentale de Constantin Pârlea și Coca Farago, iar în numărul 7/1935 se tipărește o poezie de Ștefan Baciu (Tristețea cosmică), în același număr fiind reprodusă poezia Din vremuri a lui G. Bacovia. Dacă proza este irelevant ilustrată de câteva scurte povestiri și fragmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287144_a_288473]
-
dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot. Bradul era cam izolat și Guță este om citit. Aici ne poate pîrli un fulger, spune panicat. Unde să mergem? Pînă la brădetul ăla ne trăsnește sigur. Stau speriați de așa o dezlănțuire nebunească a naturii. S-a oprit cu gheața și s-au rupt zăgazurile cu apă. Curge apa din cerul negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
naveta și-n fiecare dimineață întârzia de știi ce-i aia! Și-odată face, stai să mă rad. Păi, durează, mă! Nu durează! Numa-ndată! Că nu mă răzui! Și ia o lumânare, avea o oglindă lângă cireș, și-și pârlește câteva floace pe care le-avea el pe față. Știi cum? Așa, ca ne-lumea! Era un fel de competiție între ei. Cine toarnă cele mai mari minciuni. Pentru că, imediat după asta, Danny de Vito nu s-a lăsat: - Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
care fusese născut și la dezvoltarea căreia contribuția sa este substanțială, gândindu-se chiar într-un viitor apropiat la un binemeritat Premiu Nobel. Belgianul ăla, Hercule Poirot, și celălalt, englezul, Sherlock Holmes, ba chiar și Agatha Christie nefiind decât niște pârliți de amatori. Bă scârbelor, cu mandea nu se glumește. Vei spune și laptele pă care l-ai supt de la țâța mă-ti, bă! Ați priceput? Băgați-vă biiine în cap ce vă spun acum. Ascultă comanda la mine că te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
care au stânjenitor de puțin va crește. Discutată doar în parametrii fiscali, această rată rămâne un subiect rezervat teoreticienilor și demagogilor. Prioritatea numărul 1 a administrației Băsescu, rata unică de impozitare este transformată în rața de unică întrebuințare. Fiecare o pârlește cum îi convine. Dacă va continua să privească cu un ochi la făina populistă și cu celălalt la slănina liberală, dl Băsescu riscă să devină sașiu. Va fi imposibil să spui: „L-am privit în ochi pe Băsescu” fără a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Era acasă măcar mâna dreaptă a jupânului Urs, Solomon?“ Întrebase el. Da, el era acasă. Tocmai ce primise la el un cerșetor cu care nimeni nu-și putea Închipui ce ar fi avut de Împărțit... În ultimele zile sosiseră mereu pârliți de teapa lui, vagabonzi care cereau cu tot dinadinsul să fie primiți... — Deh, când Îmbătrânești, te gândeși mai des la suflet, la Judecata de Apoi... Înainte de moarte trebuie să faci fapte bune, pomeni, ca să ai ce arăta În fața Judecătorului. Fiindcă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
că le-am dat apă. Fiind sătule, s-au culcat și ele și-au stat așa, până băieții au copt și porumbul. Era în lapte și avea boabele tare dulci. Mihai înfigea câte un băț în coceanul știuletelui și-i pârlea la flacără, ca la rotisor. Când se lăsă seara, am luat vitele la cireadă și toți am pornit-o cântând spre sat. Mama m-aștepta cu o cină pompoasă, cu toci la tavă, dar eu eram sătulă cobză. Numai beam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la care robotiseră ziua întreagă. Schimbau păreri cum trebuie îngropată sămânța ca să n-o dezgroape și s-o mănânce păsările dar că nici nu se poate semăna la mare adâncime că putrezesc boabele sau răsar prea târziu. Fețele lor erau pârlite de soarele și vânturile primăverii, unii erau îmbrăcați subțire și cu capetele descoperite alții, din contra, îmbrăcați gros și cu căciulile pe cap, așa cum era moș Costică Umbrosu care la întrebarea glumeață de ce umblă cu căciulă, răspunse: „ca să-mi țină
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Astra și despre problema Teatrului de Vest, se recenzează cărți recent apărute. Literatura străină este ilustrata prin câteva traduceri din literatura chineză semnate de Al. Ț. Stamatiad și printr-un articol despre Paul Valéry. Au mai colaborat Virgil Treboniu, C. Pârlea, P. Bogdan, Tiberiu Novac, Gr. Popiți, Gh. Moț. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
dealuri sterpe și lacuri negre, și luna singură pe cer fără stele, singură, neclintită, spăimântată deasupra morții de jos. Așa trebue să lucească luna în singurătăți polare... 2 Septembre LOCOTENENTUL RACOVEANU Un zdrahon vesel, cu vorba răspicată, de țăran șugubăț. Pârlit de soare, cu mustața ridicată în sus coada rățoiului, ori unde-ar fi, cu oricine, fie cu soldații, fie cu ofițerii, numai în glume o duce. E însărcinat cu aprovizionarea, și la masă se plânge într-una de șoarecii care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
minune. Într-adevăr minunea se întâmplase și Sf. Gheorghe dela Sinai venise la Zografos. Dovadă că un călugăr dela Sinai, venind la Zografos a recunoscut pe sfânt și i-a reproșat ticăloșia, că a plecat de unde era venind la niște pârliți de greci. L-a amenințat și cu pumnul. Iar sfântul Gheorghe l-a mușcat de deget. Geografia Boieriile și clerul Ceremonialul Oastea Partea sufletului, pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pajură împăjurată Cu foc îmbrăcată De foc încinsă De foc cuprinsă. Și cum am văzut-o Am și întrebat-o: Unde te duci, pajură, Atât de-mpăjurată, Așa de-nfocată, De foc încinsă, De foc cuprinsă? Mă duc codrii să-i pârlesc Câmpii ca să-i veștejesc, Văile ca să le sec Și pietrele să le crăp. Lasă codrii să-nfrunzească Câmpurile să-nflorească Văile să înverzească Pietrele să se mărească; Da te du la omul meu, Mie dat Cătră mine-ndreptat Și cu foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
această fată frumoasă și tânără, și tare mă bucur că l-a făcut ea. Cred că-i stătea mai bine decât mi-ar fi stat mie. L-a rostit aproape tot timpul culcată cu fața, mâinile și chiar picioarele, aproape pârlite de flăcările unui număr impresionant de lumânări (în jur de 200 mai subțiri sau mai groase care constituiau singura sursă de lumină). Mie mi-a plăcut și (regret) i-aș fi dat un premiu special pentru propunerea ei îndrăzneață și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]