2,791 matches
-
ajungă la unanimitate. Apoi, toți acționează conjugat, iar execuția este imediată. Bee-strategy: strategia albinelor, nu cea a păianjenului. Nu clientul trebuie să caute furnizorul, ci invers. Pentru a-și defini strategia, Musashino ia exemplul albinelor, și nu pe cel al păianjenului, care așteaptă afacerea, prada, după ce și-a țesut pânza. O Întreprindere mică nu poate să aștepte un client, ea trebuie să plece În căutarea lui, așa cum albinele caută polenul și Își comunică unele altora cele mai bune destinații și itinerarele
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
raportării la consumul de timp și resurse. Ultimele două decenii au adus pe piața instrumentelor de diagnoză și management și descendenți mai sofisticați ai analizei SWOT, concretizați în „rețele de poziționare” a firmei într-un sistem de tip „plasă de păianjen” cu patru-opt axe independente, reprezentate de indicatori agregați semnificativi pentru starea firmei. 7.1.3. Particularități de utilizare a analizei SWOT în Româniatc "7.1.3. Particularități de utilizare a analizei SWOT în România" Analiza SWOT este bine cunoscută și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
scrisul) Ă fiecare mișcare declanșează pe cea următoare; d. asociațiile verbale foarte complexe sunt cele implicate în vorbire (aici intervine și un proces de codificare); e. învățarea prin discriminare Ă atunci când facem distincții fine (deosebirea dintre o insectă și un păianjen); f. învățarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele, aplicându-le exact în cazurile adecvate; g. învățarea regulilor, a legilor, a formulelor matematice și a noțiunilor abstracte; h. rezolvarea de probleme constituie tipul de învățare cel mai complicat; trebuie să combinăm
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale dezvoltării organizaționale CUM SĂ TRANSFORMI O MLAȘTINĂ ÎNTR-O OAZĂ Imaginați-vă o mlaștină, foarte mohorâtă, întunecoasă, schimbătoare, plină de nămol, apă, vegetație, chiar nisipuri mișcătoare. Se văd insecte zburând la suprafața apei. Se văd și crocodili, aligatori, gândaci, păianjeni, șerpi și alte vietăți potrivite acestui mediu. Apa este stătută; nici un fel de apă proaspătă nu intră și nu iese de aici. Se pot vedea crescând ciupercile și mușchiul, iar mirosul greu este foarte agresiv. Apa este fetidă, plină de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de a nu mai avea nimic: „Judecățile știi când le pornești, dar nu știi când le oprești”; „Din judecată-n judecată, a rămas fără o postată*”; „Judecătorul, ca osia carului: cum o ungi, nu mai scârțâie”; „Legea, ca pânza de păianjen: tăunul o sparge, iar musca se prinde”; „Mai bună-i o pace, decât o sută de procese”; „Vorba de om sărac nimeni n-o ascultă, fie cât de scumpă” etc.) Nu-i rău fără bine. Viața presupune, Într-adevăr, coexistența
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se adăposteau ciocănitori, bufnițe și alte păsări, silvicultorii au amplasat cutii special construite, iar coloniile de furnici au fost crescute artificial și implantate În pădure, unde erau Îngrijite de copiii de la școlile locale. Au fost reintroduse mai multe specii de păianjeni care dispăruseră din monoculturi. Surprinzător la toate aceste eforturi este faptul că ele vizau să Îmbunătățească un habitat sărăcit, În care continua să se cultive o singură specie de conifere, În scopuri comerciale. „Silvicultura de regenerare” Încerca să creeze un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
București (1933). Student, debuta în 1930 cu versuri în revista „Licăriri” și întemeia revista „Cristalul” (Găești, București, 1930-1932), al cărei director este. Tot acum frecventează cenaclul „Sburătorul”. Colaborează cu eseuri și cronici literare la „XY. Literatură și artă”, „Luceafărul literar”, „Păianjenul”, la „Păreri studențești”, la „Democratul Basarabiei” (Chișinău), „bobi”, „Răboj”, „Pegas”, „Viața literară”, „România literară”, „Brazda literară”, „Graiul tineretului” (Turnu Măgurele), „Adevărul”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Munca” (1941) ș.a. Este
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
Turnu Măgurele), N. Carandino (Brăila), I.A. Bassarabescu (Ploiești), Cella Delavrancea (Râmnicu Vâlcea), Șerban Cioculescu (Turnu Severin). Proză publică V.Al. Munteanu (Reîntoarcerea la Platon), Alexandru Baciu (Sfârșit de vacanță), Dan Athanasiu (Ispita). Recenzii semnează Sorana Gurian (la Pânza de păianjen de Cella Serghi, Soarele negru de Ticu Archip, Cuceritorul de Elsa Triolet), Camil Baltazar (la Sorana Gurian, Întâmplări între amurg și noapte), Ion Caraion (la Liviu Bratoloveanu, Oameni la pândă, Ion Marin Sadoveanu, Sfârșit de veac în București). Viorica Răileanu
GAZETA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287194_a_288523]
-
nu numai tolerat, dar chiar căutat, cultivat de cei din jur, mai toți fiind seduși de veselia facilă a jongleriilor sale verbale. Consecințele unei astfel de atitudini se arată însă catastrofale, ajungând până la distrugerea vieții unor creduli. În Pământ și păianjeni (1969), care reia și nuvela Pădurea, publicată în 1967, G. folosește o altă optică asupra întâmplărilor narate. Materialul epic este minim, în schimb implicațiile faptelor relatate constituie preocuparea principală. S-a vorbit chiar de o manieră narativă „dislocantă”, care ignoră
GHEORGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
Nu se poate vorbi în cazul romanului lui G., despre o viziune personală, ci despre o inteligentă adaptare a unor întâmplări stranii pe meleaguri autohtone. SCRIERI: O viață pe o coajă de pepene, București, 1966; Pădurea, București, 1967; Pământ și păianjeni, București, 1969; Nu uita pasărea ucisă, București, 1972; Himera, București, 1982; Apoteoza, București, 1984. Repere bibliografice: H. Grămescu, „O viață pe o coajă de pepene”, LCF, 1966, 14; Ion Micu, „O viață pe o coajă de pepene”, ST, 1966, 4
GHEORGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
1982; Apoteoza, București, 1984. Repere bibliografice: H. Grămescu, „O viață pe o coajă de pepene”, LCF, 1966, 14; Ion Micu, „O viață pe o coajă de pepene”, ST, 1966, 4; Mircea Muthu, „Pădurea”, ST, 1968, 6; Dana Dumitriu, „Pământ și păianjeni”, RL, 1970, 12; Petru Poantă, „Pământ și păianjeni”, TR, 1970, 14; Mircea Iorgulescu, „Nu uita pasărea ucisă”, LCF, 1973, 15; Val Condurache, „Nu uita pasărea ucisă”, CL, 1973, 19; Popa, Dicț. lit. (1977), 245; Nicolae Ciobanu, Un romancier, RL, 1985
GHEORGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
O viață pe o coajă de pepene”, LCF, 1966, 14; Ion Micu, „O viață pe o coajă de pepene”, ST, 1966, 4; Mircea Muthu, „Pădurea”, ST, 1968, 6; Dana Dumitriu, „Pământ și păianjeni”, RL, 1970, 12; Petru Poantă, „Pământ și păianjeni”, TR, 1970, 14; Mircea Iorgulescu, „Nu uita pasărea ucisă”, LCF, 1973, 15; Val Condurache, „Nu uita pasărea ucisă”, CL, 1973, 19; Popa, Dicț. lit. (1977), 245; Nicolae Ciobanu, Un romancier, RL, 1985, 26; Valentin F. Mihăescu, „Apoteoza”, LCF, 1985, 46
GHEORGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
Într-un modul al cunoașterii superștiințifice, cum le apare multora viziunea cuantică, și unul și celălalt originându-se Într-un punct de plecare comun, Într-o perspectivă relațională care „nu percepe realitatea din perspectiva raportului cauză-efect”, ci „asemenea unei pânze de păianjen, o rețea apropiată de interconexiunile observate În modelele fizicii cuantice”2. Noile imperative ale cunoașterii nu mai reclamă doar o schimbare de paradigmă, precum revoluțiile științifice analizate de Kuhn, ci par să aibă nevoie de o altă organizare a conștiinței
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vieții, București, 1962 (în colaborare cu Liana Dobrescu), Agonie și extaz, pref. Dan Grigorescu, I-II, București, 1966 (în colaborare cu Liana Dobrescu); Harold Courlander și Wolf Leslau, Focul de pe munte, București, 1963 (în colaborare cu Bianca Schächter); Ivo Cipiko, Păianjenii, București, 1964 (în colaborare cu Milivoi Gheorghievici); Eduardas Miezelaitis, Omul, București, 1964; Curzio Malaparte, Soarele e orb, pref. trad., București, 1967. Repere bibliografice: Călinescu, Aspecte, 253-273; Simion, Orientări, 99-106; Negoițescu, Scriitori, 401-409; Martin, Poeți, I, 119-125; Regman, Cărți, 19-24; Piru
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Samarineanu, el însuși poet și romancier. Începând din 1926 sunt prezenți cu proză scurtă Cezar Petrescu (Admiratorii naturii, Natura, natura!, Domnul Sgârcea, Taina, Sfârșit de vacanță, Solitudine, Duduia Gaița), Gib I. Mihăescu (Vin nou), Ion Dragu (Culegătorul de fluturi, Resemnare, Păianjenul roșu) ș.a. Colaborează cu versuri Ioan I. Ciorănescu (Fântâna), căruia postum îi apar poeziile Felinarul, Scrisoare de ftizic, Păr blond, George A. Petre (Ciripire de primăvară, Apus), Nuși Tulliu ș.a. Publică poeme în proză Emil Isac (Poem în proză, Căderea
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
ed. bilingvă, pref. trad., București, 1999; Jeunes poètes roumains, pref. trad., Paris, 1990 (în colaborare cu Dan Ion Nasta); Maurice Duverger, Europa de la Atlantic la Delta Dunării, București, 1991; Céline Varenne, Libertate - Liberté, ed. bilingvă, București, 1991; Thierry Jonquet, Mygal, păianjenul veninos, București, 1992; Tudor Arghezi, Poeme alese - Poèmes choisis, ed. bilingvă, București, 1996; Toma George Maiorescu, Poezii - Poèmes, ed. bilingvă, București, 1997 (în colaborare cu Radu Cretzeanu, Andrée Fleury și Ion Matei); Anghel Dumbrăveanu, Țara himerei - Pays de la chimère, ed.
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
din cauza cenzurii ideologice, placheta de debut, Piața Diolei (1974). Îi apar apoi alte cărți, între care Mitul trandafirului (1985), Scoica solară (1987), Insula de repaos (1988), Dulcele foc (1989, 1991; Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române), Anul 1989 (1990), Lira și păianjenul (1992), Epifanii (1994), Scrisori de pe strada Maica Domnului, Lunaria (1995), Infinitul de aur (2001). Având un temperament liric neoromantic cu tentă expresionistă, L. preferă totuși formula bine articulată, muzicală. Fondul mistic și metaforic se întâlnește simbiotic cu un orfism imnic
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
mediocritatea. Această Jeanne d’Arc a renașterii basarabene, cum era privită, demonică, necruțătoare, a semnat versuri care, chiar inegale din punct de vedere artistic, au înfiorat ani în șir mulțimile. După cum observa Marin Sorescu în prefața la volumul Lira și păianjenul, poezia se confundă în cel mai înalt grad cu viața poetei, iar viața devine poezie. L. are o sensibilitate de seismograf la schimbările meteosociale, lăsându-se învăluită de o tristețe adâncă atunci când asistă la vânzarea de țară, la trădare „ca
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
Chișinău, 1985; Scoica solară, Chișinău, 1987; Insula de repaos, Chișinău, 1988; Dulcele foc, Chișinău, 1989; ed. îngr. Doina Uricariu și Victor Negară, cu un portret literar de Ioan Alexandru, pref. Doina Uricariu, București, 1991; Anul 1989, Chișinău, 1990; Lira și păianjenul, pref. Marin Sorescu, Chișinău, 1992; Al nouălea val, Chișinău, 1993; Epifanii, Galați, 1994; Scrisori de pe strada Maica Domnului, București, 1995; Lunaria, București, 1995; Aldebaran, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Între îngeri și demoni, București, 1998; Învingătoarele spații, pref.
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
Virgil Gheorghiu. Aici Perpessicius își continuă opera de comentator al fenomenului literar curent, susținând rubrica „Mențiuni critice”, unde scrie despre Enigma Otiliei de G. Călinescu, Gorila de Liviu Rebreanu, Ogio-san de Ioan Timuș, Marea fugă de Lucia Demetrius, Pânza de păianjen de Cella Serghi, Satele de B. Jordan, Viață frântă de Petru Șerbănescu, Rădăcini de Hortensia Papadat-Bengescu, Fundacul Varlaamului de Ionel Teodoreanu, Primăvara în țara fagilor de Iulian Vesper ș.a. Tot Perpessicius tipărește un impresionant articol de bilanț, Anul literar 1938
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
săgeți și să explice informațiile pe care calcă. Figura 45. Harta kinestezică O astfel de verbalizare sprijină învățarea de natură kinestezică. Desigur că există și alte modalități de vizualizare a relațiilor între conținuturile de învățare. Harta de tip „pânză de păianjen” (spider map) pornește de la ideea situării în centru a temei (ori a conceptului central), ideile generative ale acestuia urmând să fie dezvoltate în jur. Figura 46. Harta de tip „pânză de păianjen” O modalitate creativă de dezvoltare a acestei tehnici
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conținuturile de învățare. Harta de tip „pânză de păianjen” (spider map) pornește de la ideea situării în centru a temei (ori a conceptului central), ideile generative ale acestuia urmând să fie dezvoltate în jur. Figura 46. Harta de tip „pânză de păianjen” O modalitate creativă de dezvoltare a acestei tehnici este realizarea unei hărți a minții (mind-mapping), în fapt o tehnică de brainstorming individual, bazată pe ideea unei dezvoltări spațiale, nonlineare a ideilor pornind de la o temă centrală. Desigur că ne putem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
logica” notației disparate, vizând reconstituirea, din părți dezmembrate, a unei emoții, a unei stări, atmosfere, în ceea ce au acestea esențial. Principiul ordonator pare a fi simplitatea - vizionară, realistă ori ludică, așa cum se va spune în Definiție mincinoasă, din Memorial cu păianjeni și fructe (2002): „Simplitatea e un joc de cuburi răsturnate./ Uneori poartă numele unei ființe/ ascunsă sub schelării somnoroase - / alteori e doar accentuarea detaliilor/ pe o fotografie de epocă - / mai rar poate fi o minge/ din fâșii de pâslă/ uitată
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
Emoția, din ce în ce mai difuză, se obscurizează senin, în consemnarea oarecum detașată, uneori ludică, a unor obiecte-realități disparate, interioare sau exterioare: „respirația ta liniștită, zâmbetul așternut,/ insular...// prin fereastră,/ pe patina discretă a tabloului,/ lumina cade oblic” (Nox). Poemele din Memorial cu păianjeni și fructe, organizate în două cicluri, Scrisori din salonul 30 și Ferigi și staniol, sunt probabil cele mai valoroase din literatura lui S. Miniaturi lirice în care se fixează spaima de trecerea timpului și de iminența morții, ele compun un
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
Dezechilibrul, dizarmonia, „ieșirea din cadență” se confruntă cu liniștea și împăcarea: „lumânările/ se așază cuminți/ în duminica trupului”. Se caută o paradoxală primăvară în pragul morții („Inima înverzește pe un taler cu ghimpi”), un echilibru în dezechilibru, un „pact” între păianjeni și fructe, între moartea care se țese și viața care rodește continuu. În Exerciții de balistică (2003), carte postumă, au fost adunate articolele de critică din intervalul 1979-1989, apărute în „Tribuna” și „Astra”. Se oferă astfel imaginea unui critic sever
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]