4,413 matches
-
Al. Florin ȚENE DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFIN”ENIE Viața în versuri a părintelui ARSENIE BOCA Iulie 2011 Începutul “Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie “. Matei 2,10. “Împarte altora bunătățile pământești “, amintea părintele Arsenie Boca, “ dacă vrei să guști bunătățile cerești“, cuvinte trainice ca roca, scria duhovnicul de la Prislop mai târziu despre Sfântul Nil Sinaitul etern și viu. Aceste cuvinte l-au urmărit ca un scut și înaltă învățătură, de când s-
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
elan. “Fiecare om gândind la lumea de dincolo, mereu, ar trebui să țină trupul lui să fie sănătos și la greu să dureze în lumea aceasta cât are rânduit, cu rostul de a ajunge, ne îngrădit până la sfârșitul vieții lui pământești, suport omenesc al unui om îndumnezeit”. Spunea Părintele pe ploaie credincioșilor din cort. Ma scris părintele Boca că ” mosafirii nedoriți, dacă încolțesc ca și buruienile, nepoftiți, prin straturi, smulge-le mai înainte de a crește în propria ta minte“, fiindcă ea
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
silit să părăsească această oază pe care o iubea imens, unde virtuți �le sale au înflorit în întreeaga lor splendoare și unde dorea să-și aibă locașul de odihnă veș �nică. Cuviosul Ioan a petrecut ultimii opt ani de viață pământească (1952-1960) în cea mai severă pustnicie, lângă Mănăs �ti �rea Sfântul Gheorghe Ho �ze �vitul. Aici vorbea cu Dum �nezeu, compunând imne și poezii religioase, și se ruga pentru lume, prefăcând pustia în rai duhovnicesc. La 5 august anul 1960
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Dumnezeu nu este din lumea aceasta și, deci, din această cauză, nu avem „cetate stătătoare aici pe pământ” ci tindem și aspirăm la cea care va să vină care nu este alta decât „Ierusalimul cel Ceresc” pentru care Ierusalimul cel pământesc vizitat de noi nu a fost altceva decât un imbold de încurajare către lupta noastră „cu timp și fără timp” pe care treebuie să o purtăm în continuare până la sfârșitul vieții noastre, în vederea dobândirii acelei Împărății, care nu este altceva
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
materialul cămășii de noapte și cerând eliberarea. Am simțit că se excită treptat, și atunci, am coborât mâna la încheietura picioarelor, mângâindu-i blănuța mătăsoasă și descoperind o umezeală caldă la intrarea în cuptorul gata pregătit să coacă pâinea rodului pământesc. Mugurelul tare era nerăbdător să profite de joaca erotică, în plină desfășurare. Priveam cu plăcere cum se deschide poarta raiului, dornică de noi nebunii. Cu pistonașul am mângâiat intrarea porții, iar tresăririle repetate și încordarea corpului îmi transmiteau că este
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
frumuseții Logosului Creator este clar enunțat în Cântarea lirică a Prohodului intonată de creștinii ortodocși în Vinerea Mare: „Cel mai frumos cu chipul decât oamenii toți, ca un om se vede mort fără chip, Cel ce firea toată a înfrumusețat” Existența pământească a lui Dumnezeu trăită sub semnul kenozei și al jertfei ca modalitate fundamentală a răscumpărării omului din robia satanei, este cea care revelează Frumusețea lui Hristos; Frumusețe pentru care este iubit de Dumnezeu Tatăl, dar și de oameni pe care
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
că au fost învredniciți să stea înainte lui Dumnezeu și să se bucure de Frumusețea nespusă a slavei Ziditorului nostru. Către viața îngerească îndemnându-ne Apostolul, ne-a poruncit să ne bucurăm pururea” [90] Sfântul devine, încă din această viață pământească, colaborator al Domnului în opera Sa de mântuire a lumii prin frumusețe. “Frumusețea care salvează lumea”, despre care vorbește Dostoievski în romanul său “Idiotul”, se găsește în realitatea descrisă de rugăciunea adresată de Biserică la Utrenie Maicii Domnului, persoana umană
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
înainte. Se cuvine a completa doar că aceași „sacralitate” instituie pe creștini a fi noii sacerdoți ai unei creații rezidite „în Hristos”, precum și aceea că natura în care ei oficiază se cade a se numi un nou paradis al existenței pământești [111] . Este vrednic de remarcat adevărul, care îl descoperă pe cr
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și nebunie, dar pe care ți-l dă Dumnezeu, și acum, iată, ea-l vede, îl simte având acea mireasmă dumnezeiască. Ceva care este străin de ea. Este străin de substanța ei, de banalitatea, de normalitatea ei, de substanța omenească, pământească. De aceea ea pretinde să-l slujească, și i se închină acestui bărbat cu har. Dar pe de altă parte ea și fuge din calea lui. (mică pauză) Ioana ta trebuie să fi fost o fată bisericoasă, Costache, de a
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit și traversat, rezistând cu stoicism și nu nădejde în Dumnezeu - Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
pune în pericol căsnicia celor doi soți, ducând la despărțire ori la lucruri și mai grave. În Pateric întâlnim o povestire despre un monah care și-a petrecut viața lui în mare lenevie și negrijă. Ajungând la sfârșitul vieții sale pământești, pe când zăcea pe patul de moarte, monahul era bucuros, liniștit și zâmbitor înainte de despărțirea sufletului de trup. Egumenul și frații care stăteau în jurul său erau mirați de liniștea lui, înaintea morții și l-au întrebat: - știm frate că tu ți-
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
gratuit cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu. Prin urmare, a invoca pe Dumnezeu ori a binecuvânta în numele Său constituie acte sacramentale ce pun în lucrare energiile Sfântului Duh, cu scopul de a transfigura și de a spiritualiza elementele, fenomenele și evenimentele vieții pământești. Datorită cuvintelor consacrate ale epiclezei euharistice - după cum am spus și în prima parte a acestui material - asupra pâinii și a vinului ce au fost aduse la Sfântul Altar, ele devin în mod cât se poate de real, (în pofida faptului că
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
tot gândit, preț de mai multe zile cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări și sentimente față de înaltpreasfinția sa, acum, la nașterea sa în viața cea cerească, având aici, nouăzeci de ani de viață pământească, trăiți în spiritul unor principii sănătoase, a unei corectitudini pilduitoare, precum și a bunei noastre înțelepciuni, demnități și cumințenii tradiționale și autentice a poporului nostru românesc!... Constat, cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să faci un asemenea lucru
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350770_a_352099]
-
Arhivelor Securității ar fi mai mult decât necesară. Născut la 9 iulie anul 1915, în localitatea Borșa, comuna Săcădat, județul Bihor, din părinții Simion și Floarea, agricultori, Ioan Negruțiu s-a confruntat, de la vârsta cea mai fragedă, cu greutățile vieții pământești. Potrivit propriei mărturisiri, încă de la naștere, a fost firav și bolnav, așa încât pe la vârsta de trei luni i s-a pregătit sicriul. Dumnezeu a avut însă un plan cu el și i-a rânduit să-L slujească, să propovăduiască Evanghelia
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
unic colier. Și-am zis ler și flori de nea Dintre stele - doar o stea Printre aștri strălucește Pe Mesia îl vestește. Bune meșter lutier Fă-mi arcuș de menestrel. Dă-mi noian de diafan Nelumesc și netrupesc. În înaltul pământesc Să mă nalt și să trăiesc Cu același dor ceresc. Asta-ți cer și asta sper De la tine, Lerui Ler... IESLEA DE CRĂCIUN Doi copii cu două tesle vor să meștereasc-o iesle din țăruși de lemn de fag pentru copilașul
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351574_a_352903]
-
a cuprins o pătură întinsă din rândurile tinerilor, mândria și alte lucruri care sunt desigur, denaturate. Toate acestea nu fac altceva decât să ne ofere imagini contorsionate, imagini frânte care duc la dezechilibrul nostru ființial,fiindcă pofta numai după cele pământești nu se satură niciodată:” Când te saturi de ceva, treci la altceva,după o vreme te simți gol de ceea ce te-ai săturat înainte și te întorci iarăși spre aceea,săturat de lucrul spre care te-ai îndreptat după săturarea
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
ca roata vieții, simbolul duratei. În literatură apare frecvent metafora - lumea roată - element, care la Mircea Eliade simbolizează timpul care macină viața. Volumul se deschide cu poezia Sfera - reprezentând poeme cu formă fixă, „glossa sferei” . Poezia poartă simbolul „întregului ceresc - pământesc” și se exprimă în cuplul cub-sferă „Cosmogonie expusă de Platon în Timaios, înfățișând Universul sub forma unei sfere, figură geometrică, incluzând în sine toate figurile” (Jean Chevalier), în forma sa fixă de glosă: Azi sfera ta nu este nici elipsă
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
să dansez ca fluturii). Moartea fluturilor semnifică sfârșitul iubirii: “mi-e inima timp / fluturii sunt oriunde la fel / te rog iubire / mă uită” (poem pentru mai târziu). Acest motiv liric nu este ales întâmplător. Fluturele poate semnifica și efemeritatea vieții pământești, dar și trecerea din starea de omidă închisă în crisalidă, în aceea de bijuterie fină, aleasă, colorată, ușoară, cu aripi străvezii care ajută la polenizare, iubește parfumul floral și se satură cu nectarul din pistil și stamine. O altă temă
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
vede și Îl înțelege pe Dumnezeu prin toate. Cel ce se roagă ia cunoștință de rădăcinile sale în realitatea personală, infinită a lui Dumnezeu și nu se lasă pradă valurilor superficiale ale vieții, ale unei vieți închise doar în orizontul pământesc. Își poate umple viața cu un conținut infinit” - susține același părinte în aceeași lucrare... - Înalpreasfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, mulțumindu-vă în mod deosebit, pentru prilejul și interviul acordat, vom purcede la drum, remarcând faptul că în contextul în care
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
avându-o din lucrarea „Rugăciunea lui Iisus” a lui Olivier Clement. - Creștinul contemporan este implicat în multe activități cotidiene, care îl îndepărtează de rugăciune. Putem să fim oameni duhovnicești, în sensul amintit de Înaltpreasfinția Voastră, având preocupări diverse, lumești și pămîntești? - Indiferent de preocupările fiecărui om, scopul vieții creștine este mântuirea, la care se poate ajunge numai printr-o stare permanentă de rugăciune. Există o disciplină a rugăciunii, în sensul că trebuie să ne rugăm dimineața, seara, la mese, chiar dacă avem
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
tot în lucrarea lui Olivier Clement. Părintele Andrei Scrima, în lucrarea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul Ioan Cassian, susține că „pot contempla divinitatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se înalță deasupra acțiunilor și gândurilor joase și pământești, se retrag și urcă împreună cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul pasiunilor și separându-le din amestecul tuturor viciilor, le statornicește într-o credință vie și le face
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
să fie într-o stare de har. Proorocul Ilie a primit descoperirea lui Dumnezeu în liniște, nici în furtună, nici în tunete, ci într-un zefir lin, într-o stare de pace, de liniștire sufletească, astfel încât nimic din ceea ce este pământesc să nu tulbure această liniște. Nevoitorul, atunci când iese din lume, dorește să se unească cu Dumnezeu, dorește într-adevăr viața pustnicească, așa cum se spune la slujba călugăriei. Această dorință are un singur țel, apropierea de Dumnezeu. În activitatea lui, el
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
lucrurile, cuvântul ca percepție rațională implică ridicarea inimii spre minte. Când descoperi, însă, că ești în Dumnezeu, că ești cuprins de puterea Duhului Sfânt? - Psalmistul vorbește adesea despre munți, despre locuri înalte, ceea ce ne îndeamnă să ne ridicăm de la starea pământească spre starea cerească. Coborârea minții în inimă nu este ceva la care trebuie neapărat să gândim, această coborâre se face numai pe căile smereniei. Calea smereniei este o cale de înțelegere a propriei ființe. Este o stare prin care vedem
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
am realizat o retrospectivă a acesteia de la Cina cea de Taină până la repetarea ei la Emaus, pentru a fi recunoscut de către Apostolii, care îl credeau mort, în condițiile în care ei Îl vedeau ca pe un Mesia, fie el și pământesc. „Și, când a stat împreună cu ei la masă, luând El pâinea, a binecuvântat și, frângând, le-a dat lor. Și s-au deschis ochii lor și L-au cunoscut; și El s-a făcut nevăzut de ei.” (Luc. 24, 13-35
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
cu sorb la idioți a pus capăt fanteziei neispirate din capul meu, aducându-mi mult dorita liniște de la început ... Ce liniște!...De afară se aud doar două pisici miorlăind a cotoială. Nu mă inspiră dar, sună a normalitate, a ceva pământesc, a ... Ufff!! Referință Bibliografică: PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? / Lică Barbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 968, Anul III, 25 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Lică Barbu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346596_a_347925]