1,368 matches
-
Adevărat! Acest om și-a înțeles cu adevărat menirea . Și aceasta este Adevărata Credință! Să mergi pe drumul adevărului, Calea lui Christos, indiferent cât ai avea de pătimit pentru aceast a! Și preotul Dumitriu a spus că a avut de pătimit . În altă secvență, transmisă de această dată la pos tul local de televiziune ,,Tele M“, l-am văzut pe omul Viorel Dumitriu care relata că avea dosar și fusese turnat la S ecu ritate. De către cine ? De către alți preoți! Preoți
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
fapte de pocăință, să nu dispere și să nu se descurajeze, ci să-și așeze locuința în stâncă (cf. Ct 2,14) și să se odihnească în milostivirea lui Cristos, care pe cruce a făcut pocăință pentru noi și a pătimit pentru slăbiciunile noastre. Alții sunt capabili să se dedice meditației, să citească și să se roage, și cu aripile rațiunii și ale inteligenței se înalță la cele cerești. Aceștia pot fi comparați cu lăcustele, datorită saltului contemplației și a zborului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care trăim acum (căci Scriptura cunoaște și veacuri temporale<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând acest text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm câtă vreme avem în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul celor ce sunt și se cunosc, și să
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul celor ce sunt și se cunosc, și să-și facă proprii, retroactiv, toate veacurile care au fost. Și vom pătimi după ce vom fi trecut cu totul dincolo de rațiunile celor create din nimic și vom fi ajuns în chip neînțeles la Cauza lucrurilor. Atunci vom lăsa să se odihnească, deodată cu cele mărginite prin fire, și puterile noastre, dobândind ceea nu
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
căci Cel infinit nu poate fi cuprins de puterile noastre intelectuale finite. Atunci ne va dărui Dumnezeu o putere infinită, dumnezeiască, ca organ prin care să cuprindem pe Cel infinit. Dumnezeu Însuși se va cunoaște prin noi pe Sine. Vom pătimi cunoașterea Lui, nu va fi produsul nostru. Acea putere ne va și îndumnezei" footnote>. Pentru că numai harului dumnezeiesc îi este propriu să hărăzească ființelor create îndumnezeirea pe măsura lor și numai el străluminează firea cu lumina cea mai presus de
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
viața intelectuală propriu-zisă, la destinul cărturarului în epoca modernă și hipertehnicizată. Articolul citat cuprinde fraze care nu și-au pierdut actualitatea: „Nu numai oamenii pot trăi sănătoși prin întrebările pe care și le pun cîțiva aleși, care, asemenea lui Parsifal, pătimim pentru lenea noastră spirituală, ci întreaga Fire s-ar părăgini și s-ar steriliza, numai din cauza lipsei noastre de inteligență, generozitate și curaj. Îmi place să cred, cum lasă a se înțelege Parsifal, că am deveni deodată, peste noapte, sterpi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de Constantin bei la Edirne. A plătit, ce este drept, victoria a costat mult aur, dar orice război ar fi fost mai scump și la tratativele de pace ar fi venit toate așa-zisele mari puteri, care fără să fi pătimit ceva ar fi obținut teritorii și avantaje, pe când așa, beiul a plătit, beiul și-a impus punctul de vedere. Oricine poate să-și dea seama că pedepsirea de către sultan a celor din Moldova pentru că au avut corespondență secretă cu rușii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
măria sa... Pentru că s a împăcat cu Dumnezeu și-și trăiește viața nu într-o aducere aminte a răului de care a avut parte, ci ca pe o binecuvântare de la Domnul. Nu poate să nu-și aducă aminte de ce-au pătimit ai lui, pentru asta a înălțat o mânăstire la Hurezi și a pus de s-au întărit mormintele de la Brâncoveni, iar amintirea rădăcinilor din care s-a ridicat nu este întunecată, nu vrea să-i răzbune, este senină și albă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i elibereze pe compatrioții noștri adresându-le vii păreri de rău. Țăranii se așteptau la o recompensă pentru fapta lor așa de vrednică de laudă; credeau că puseseră mâna pe niște indivizi vânduți diavolului. Spatele lor ar fi avut de pătimit de pe urma acestei confuzii, dacă amatorii de broaște, puși la curent, n-ar fi intervenit în favoarea lor. * * * Dâmbovița, am spus-o deja, e un râu care traversează Bucureștiul în toată lungimea sa. În pofida murdăriei apelor sale, poate din cauza opacității acestora, o
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
doa oară colera în Ardeal, în Țara ungurească, așa cu putere, mai ales la orașe au pierit multă lume, că unii din picioare, fiind sănătoși, pica morți, așijderea și pă [la] sate". Altă însemnare de pe un manuscris amintea: "Mult am pătimit în viață de când sânt Apăi las în scris ca să să știe că în anul 1836 în Ardeal, în multe orașe și pe sate a murit mulți oameni de coleră, încă mai chiar ca de ciumă. Scris-am eu, dascălul Ioan
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și până la 30 iulie/27 iulie - 11 august st.n., m-am îndeletnicit în operația de a lîsa sânge în plasă-mi la mai mult de 800 oameni atacați de holeră, singur cu mâna mea, căci dohtorul ocrugului și el pătimea... Am alergat zi și noapte și cu stăruința mea am avut norocire de am stăvilit boala la care erau supuși lăcuitori îndeobște din acea plasă"294. Alți membri ai administrației revoluționare se plângeau, la rândul lor, de greutățile întîmpinate din pricina
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
foc cîtarăm, Norod de obște lacrimi vărsară, Cu glas prea mare așa strigarăm: "O, Maică bună, mult îndurată, Din alte ceruri pre pământ cată Și vezi mânia ce pă dreptate Asupra noastră pentru păcate, Dar totodată vezi și pieirea Ce pătimește a lui zidirea. Mai vezi și lacrimi al-ei vărsate, Prunci morți pă brațe, țâțe uscate Și alte rane ale holerii De acel înger-n chip ca engherii. Iar tu, stăpână prealăudată, Mijlocind mila marelui Tată Porunci-ndată acelui înger Să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dezlega pe pămînt, va fi dezlegat în ceruri." 20. Atunci a poruncit ucenicilor să nu spună nimănui că El este Hristosul. 21. De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrînilor, din partea preoților celor mai de seamă și din partea cărturarilor; că are să fie omorît, și că a treia zi are să învieze. 22. Petru L-a luat deoparte, și a început să-L mustre, zicînd: "Să Te ferească Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul. 14. Cînd au ajuns la norod, a venit un om, care a căzut în genunchi înaintea lui Isus, și I-a zis: 15. "Doamne, ai milă de fiul meu, căci este lunatic, și pătimește rău: de multe ori cade în foc, și de multe ori cade în apă. 16. L-am adus la ucenicii Tăi, și n-au putut să-l vindece." 17. "O, neam necredincios și pornit la rău!" a răspuns Isus. "Pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pleca de aici... Voi trece dincolo... Tu știi unde, căci și inima ta trebuie să... Da!... Sunt pregătit! Numai pe mama n-am cum s-o vestesc... Să-i scriu, nu pot; scrisorile mele vor fi examinate, și cine știe ce ar pătimi din pricina mea... De aceea vreau să te însărcinez pe tine să-i dai de știre, Constantine... mai târziu, când va fi posibil... Am să-ți las adresa mamei, iar tu vei găsi o formă să-i comunici că am trecut
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
chinuiești și te topești, dargul mamei... numai de aceea... El, ca și cum ar fi așteptat și ar fi priceput mai dinainte cuvintele ei, răspunse cu mare ușurare în glas și de asemenea zîmbind: ― Când mă gândesc ce am suferit și am pătimit în viața mea, deși scurtă, mi se pare că am trăit destul și că mâine aș putea muri fără nici o părere de rău! Unii oameni trăiesc zeci și zeci de ani și totuși, când închid ochii, nu pot spune că
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
trăit atunci spaima morții, dar mai ales am trăit spaimele acceptării lui și ale neacceptării noastre. Trupul său? Descatușarea visată, frậngerea harului matematic! Chipul său? Toate străvechile dureri și noile împăcări... Zările sale? Înlăturarea tuturor durerilor unei existențe tragice. Dacă pătimești mai mult decật alții de pe urma vieții - îmi ziceam eunu-i de mirare. Dar sufletele mari trebuie să îndure totuși mult mai mult decật cele mărunte. Ceea ce dă sens existenței noastre este tocmai înalțimea la care ne putem avậnta, atunci cậnd timpul
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
fugiseră” din țară, iar pentru dậnsa asta echivala cu o crimă. Cea dintậi reacție a ei, cậnd a aflat de la Vocea Americii - de isprava lor, a fost:Aneta, oare, de unde o să mănậnce urzici, acolo, în America? Știa, săraca, ce va pătimi acolo Aneta ei, printre străini și, deși “pămậntul făgăduinței” i se înfățișase drept ideal pentru niște transfugi, îi compătimea zilnic pentru neputința lor de a-și culege urzici de pe la poalele zgậrậienorilor. La polul opus, bunicul era un om foarte cult
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
urma frumuseții Și îndemnurile vieții, Și pe foile lor unse Cauți taine nepătrunse Și cu slovele lor strâmbe Ai vrea lumea să se schimbe. Nu e carte să înveți Ca viața s-aibă preț - Ci trăiește, chinuește Și de toate pătimește Ș-ai s-auzi cum iarba crește. 88. VREMEA ȘI IUBIREA (cca 1882) Sferele tot mai umblă, eterul tot străluce; Târziu ori mai de vreme cu toate se vor duce; Mâna i-o țin în ramuri, l-apăs la rădăcină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
că-ți place Să omori fără sfârșit. * Îmi spunea gura iubirii Cu un glas mângâietor " Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor". 5 Vis îmi pare fericirea Cea trecută când gândesc Că o clipă a fost ceasul Pentru care pătimesc. {EminescuOpXV 1033} FRUNZĂ VERDE DE SULCINĂ (p. 649 - 650) Nu mă pedepsi stăpână, Ci să-mi spui de mă iubești, Daca la a mea durere Poți să te milostivești. 5 Daca ai venit în lume Numai ca să mă omori, Mă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Și viața mi-au cuprins. 25 Îmi spunea gura iubirii, Cu un glas mîngîietor: " Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor". Vis îmi pare fericirea 30 La trecut când mă gândesc Căci o clipă a fost ceasul Pentru care pătimesc. Fericirilor trecute, Ce ca flori vă scuturați, 35 De ce gândurile mele În zadar le turburați? Liră jalnică, duioasă, Ce suspini tu în zădar? Poate plângi că-a mea viață 40 Se sfârșește cu amar? {EminescuOpXV 1034} AJUNGĂ-ȚI PUIULE, AJUNGĂ
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și tocmai acest lucru trebuie crezut că a fost cu putință. Dar cum a fost cu putință, nu poate fi înțeles. Din credință vine apoi și împărtășirea de patimile lui Hristos. Cum așa? Dacă nam fi crezut, n-am fi pătimit. Dacă n-am fi crezut că pătimind împreună cu El, vom și împărăți împreună cu El, n am fi suferit ceea ce am suferit. Așadar, și nașterea Lui, și învierea, numai prin credință pot fi înțelese”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a fost cu putință. Dar cum a fost cu putință, nu poate fi înțeles. Din credință vine apoi și împărtășirea de patimile lui Hristos. Cum așa? Dacă nam fi crezut, n-am fi pătimit. Dacă n-am fi crezut că pătimind împreună cu El, vom și împărăți împreună cu El, n am fi suferit ceea ce am suferit. Așadar, și nașterea Lui, și învierea, numai prin credință pot fi înțelese”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a XII-a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]