3,733 matches
-
puști de vânătoare. Alături de sală era o cancelarie de moșie, simplă și ordonată. În cealaltă parte se găsea sufrageria. Aceste încăperi dădeau înspre prispa de intrare. Pe o ușă din fundul sălii ieșiră într-un geamlâc ce privea în direcția pătratului cu șuri. Pe acesta se aflau ușile a numeroase alte odăi. Pascalopol le arătă o odaie cu mobilă veche de nuc, care, spunea el, aparținuse G. Călinescu mamei sale și rămânea mereu nelocuită. O cameră spre un capăt al coridorului
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un capăt. - Acum, zise Pascalopol Otiliei, să te duc și pe dumneata! Când însă, puțin mai târziu, Felix aruncă ochii pe fereastră, văzu că Otilia, departe de a fi în camera ei, se plimba în fundul livezii care despărțea conacul de pătratul șurilor, la braț cu Pascalopol. Acesta părea să râdă foarte voios și-și apropia pe cât putea în mers obrazul lui de al fetei. Felix simți o mare ciudă. Sentimentul că Otilia este o ființă destinată să urmeze foarte de aproape
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
totuși o rezistență prea accentuată i se păru nepoliticoasă, ostilă, fără rost în casa unui om străin. Se urcă deci și el în brișcă. Caii porniră pe aleea de la intrare, ieșiră pe poartă și, ocolind livada, se-ndreptară spre celălalt pătrat. Aci se aflau șiruri de grajduri și coșare de vite, depozite pentru unelte, case pentru argați, totul astfel așezat, încît, la zăvorârea porții celei mari curtea să rămână închisă. Fiecare grajd se compunea din două componente laterale de zid pentru
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și șoseaua largă care ducea spre nordul orașului, pe limba lată 78 și stearpă, se tăiau străzi. Mahalaua Cuțaridei se lățise. Case noi, mai bune sau făcute la repezeală, din chirpici, spate la spate, umpluseră locul. Maidanul fusese împărțit în pătrate, metrii vânduți ban cu ban, de nu mai cunoșteai. Primăria săpase cișmele și pompe de apă la răspântii, că se înmulțiseră oamenii. Stere se întreba dirfce se ridică lumea asta? Era o vreme de afaceri, nu se ierta om pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mare în semicerc, încunjurată cu zaplaz șindilit, umbrit de plopi, salcâmi sau nuci. În dreapta curții, care se numește "sus", sunt în genere grajduri și hambare, în stânga - acarete pentru bucătărie si servitori, numită "jos", iar din dosul curții se întinde-n pătrat, cu șanț, pomătul, florăriile, via și prisaca. Aceasta este arătarea stereotipă a satelor si curților, fără privire la modificațiunile întîmplătoare cari individualizează pe fiecare din ele. Caracterul vieței de sat este liniștea și tăcerea. Ziua, oamenii fiind la lucru, numai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trebuie să subliniem importanța capitală a evaluării nivelului de distorsionare a concurenței între concurența perfectă și monopol. Există un număr important de indicatori care încearcă să răspundă acestei provocări. Cel mai cunoscut și utilizat este indicatorul Herfindahl, definit ca suma pătratelor cotelor de piață ale companiilor active pe o piață clasificată. Valorile reduse ale indicelui Herfindahl corespund concurenței cvasiperfecte, iar valorile mari corespund oligopolurilor sau monopolurilor. În prezent, pentru măsurarea nivelului de distorsionare a concurenței se utilizează o scală asimetrică a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
activitate de care majoritatea copiilor de un an era capabilă. La cinci ani, două probe ce puteau fi realizate de majoritatea copiilor de această vârstă erau compararea a două sticle pentru a o indica pe cea mai grea, copierea unui pătrat etc. Testele caracteristice vârstei de 8 ani erau citirea unui text și reținerea a două elemente din acesta, numirea a patru culori și scrierea după dictare... Existau, astfel, teste pentru vârsta de un an, pentru cea de doi ani și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sau orbire pentru roșu și verde. Concluzie O importantă aplicație a teoriei tricromatice este televizorul color, plasma sau LCD-ul. Ecranul este format dintr-o multitudine de mici dreptunghiuri: pixelii. Fiecare dintre aceștia e alcătuit din două serii de mici pătrate, care conțin un pigment roșu, unul verde și unul albastru. Această tehnologie se numește sistem RGB (red, green, blue). Dacă pe vremea lor ar fi existat ideea de brevet, Young și Helmoltz ar fi fost miliardari! Pentru mai multe detalii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
laba dreaptă o pedală pentru a primi hrană atunci când în câmpul vizual drept îi apare un cerc și poate, de asemenea, să fie determinată să facă același lucru cu laba stângă atunci când în câmpul vizual stâng îi este prezentat un pătrat, aladar este o pisică Mr Jekyll și Mr Hide! La om, apare o nouă dimensiune: specializarea celor două creiere. De cele mai multe ori, la subiecții dreptaci, emisfera stângă este dominantă (comandă); din acest motiv, aceștia sunt mai îndemânatici atunci când folosesc mâna
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Pavel, Antoine Compagnon făcea - cu multă finețe - următarea constatare: ...referința funcționează în lumile ficționale atâta vreme cât acestea rămân compatibile cu lumea reală, dar se blochează în momentul în care Moș Goriot se apucă dintr-o dată să deseneze cercuri în formă de pătrat. Literatura amalgamează neîncetat lumea reală și lumea posibilă: se interesează de personaje și de evenimente reale (Revoluția franceză e foarte prezentă în Moș Goriot), iar personajul ficțional este un individ care ar fi putut exista efectiv într-o altă ordine
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
locuință). La nivel național, va fi nevoie să folosim hărți la scară mare, cu ajutorul cărora se pot evidenția unitățile de selecție. În principiu, sunt posibile două feluri de alegeri: oselecție a unor arii delimitate grafic pe hartă (cum ar fi pătratele delimitate de meridiane și paralele), o selecție de zone delimitate prin unități naturale (râuri, culmi de dealuri sau de munți etc.). Fiecare are avantajele și dezavantajele sale, asupra cărora nu e locul să insistăm aici. Subliniem doar riscul pe care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Subliniem doar riscul pe care-l prezintă o alegere formală a unor pătrate- mai ales dacă scara hărții este redusă -, dat fiind că populația este concentrată în unități de habitat, care nu sunt uniform repartizate pe teren. Astfel, dacă un pătrat de pe hartă acoperă o suprafață reală extinsă, există toate șansele ca un oraș mare, cum e Bucureștiul, ce cuprinde o zecime din populația țării, să intre în totalitate într-un asemenea pătrat și care să nu apară în eșantion. 4
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt uniform repartizate pe teren. Astfel, dacă un pătrat de pe hartă acoperă o suprafață reală extinsă, există toate șansele ca un oraș mare, cum e Bucureștiul, ce cuprinde o zecime din populația țării, să intre în totalitate într-un asemenea pătrat și care să nu apară în eșantion. 4.3. Metoda itinerarelor (random route)tc "4.3. Metoda itinerarelor (random route)" Sunt frecvente cazurile când, după alegerea, cu o metodă sau alta, a localităților, pentru a ajunge la persoanele de intervievat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
proprietatea mediei de valoare centrală. Abaterea standard urmărește să exprime gradul de împrăștiere a valorilor în jurul mediei. Se ajunge la acest indicator astfel: a) se calculează toate abaterile valorilor de la medie (xi - ); b) se elimină semnul diferențelor prin ridicare la pătrat; c) se face media abaterilor pătratice de la medie; d) se scoate radicalul, pentru a se reveni la dimensiunea inițială. Notând cu σ acest indicator, valoarea lui va fi: Pătratul abaterii standard, adică mărimea fără radical, se numește varianță, și ea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de la medie (xi - ); b) se elimină semnul diferențelor prin ridicare la pătrat; c) se face media abaterilor pătratice de la medie; d) se scoate radicalul, pentru a se reveni la dimensiunea inițială. Notând cu σ acest indicator, valoarea lui va fi: Pătratul abaterii standard, adică mărimea fără radical, se numește varianță, și ea intervine în multe modele statistice, în special în cele care urmăresc să pună în evidență factorii explicativi ai unui fenomen tradus printr-o variabilă statistică (analize de regresie, analiza
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ipoteza nulă” înseamnă presupunerea că populațiile celor două județe sunt identice din punctul de vedere analizat și că diferența dintre procentele 25,8 și 21,3 se datorează fluctuațiilor normale de eșantionare. Pentru aplicarea testului Z, avem nevoie de calcularea pătratelor celor două abateri standard. Fiind vorba de proporții, acestea sunt egale cu produsul q(1-q). Deci: Așadar Sau, lucrând în procente: e = 2% Deci Z = (25,8 - 21,3)/2 = 4,5/2 = 2,25 Avem două posibilități de a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
obțin mai frecvent în orașele mijlocii și mari, în vreme ce în rural se regăsesc mai frecvent răspunsurile de la celălalt capăt al scalei. Pentru a testa dacă diferențele de structură între cele două tabele sunt semnificative, calculăm mărimea „hi pătrat” ridicând la pătrat diferențele pe care apoi le raportăm la frecvențele teoretice și însumăm valorile tuturor rapoartelor respective: ceea ce finalmente conduce la: χ2 = 56,04 Având, în tabel, patru linii și cinci coloane, numărul gradelor de libertate va fi: ν = (4-1)(5-1) = 3
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
diferită în două populații reprezentate prin două eșantioane mici. Spre deosebire de situațiile anterioare, în care s-a lucrat cu diferențe algebrice între două valori, comparația se face acum prin raportare, mai exact, prin raportarea varianței caracteristicii într-un eșantion la varianța (pătratul abaterii standard) caracteristicii în cel de al doilea. Pentru simplificare, se consideră că primul eșantion este cel cu valoarea varianței mai mare, astfel încât rapoartele obținute, notate cu F, sunt totdeauna valori supraunitare. Aceste valori se compară cu cele din tabele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
spațiu m-dimensional. Considerând că x1 este variabila dependentă, se va alege, în funcție de ipotezele privind raporturile dintre variabile și de alte considerente, o funcție: x1 = f(x2,x3,...,xm) ai cărei parametri se vor stabili cu metoda „celor mai mici pătrate”, de așa manieră încât ea să aproximeze cel mai bine poziția indivizilor marcată de norul celor n puncte în spațiul respectiv. Mai exact, parametrii funcției se vor determina astfel încât suma pătratelor diferențelor dintre valorile reale ale variabilei dependente, x1, și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
parametri se vor stabili cu metoda „celor mai mici pătrate”, de așa manieră încât ea să aproximeze cel mai bine poziția indivizilor marcată de norul celor n puncte în spațiul respectiv. Mai exact, parametrii funcției se vor determina astfel încât suma pătratelor diferențelor dintre valorile reale ale variabilei dependente, x1, și cele calculate cu funcția aleasă pe baza valorilor obținute de fiecare individ la cele m-1 variabile independente, să fie minimă. Cel mai adesea, se utilizează forma lineară a funcției f
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altul atunci când x2 devine variabilă dependentă și x1 dependentă, ajungând deci în dreapta semnului egal. Există și un coeficient de corelație asimetric. El se numeste coeficient de corelație multiplă și, pentru ipoteza de dependență adoptată, se va scrie R1.23...m, pătratul său fiind o valoare subunitară care arată ce parte din varianța lui x1 este „explicată” de ansamblul variabilelor independente, cuprinse într-un model de legătură lineară. Altfel spus, R2 ne arată care este eficiența aproximării lui x1 prin ecuația de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu pot distinge la Început mâna dreaptă de cea stângă. Dominanta laterală (mână, picior, ochi) capătă stabilitate și precizie numai după efectuarea exercițiilor de aruncare a mingii cu o mână și cu cealaltă, de colorare a unei imagini cu contur (pătrat, mașină, floare), de prindere a unor obiecte aruncate de la o anumită distanță, de lovire a mingii cu piciorul, de a sări Într-un picior pe o anumită distanță, de a privi printr-un orificiu, de a vârî ața În ac
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
tot atât cât se vedea din afară spre înăuntru, atunci pentru Jenică nu mai era nicio scăpare. — Ieri am primit pensia, anunță bătrânul, căutând să compenseze prin intonația gravă lipsa dinților. Jenică îl lăsă să-și caute un loc în pătratul strâmt al ghișeului. Nimeni n-ar fi rezistat prea mult acestei încercări. Pensia nu mai e ce-a fost odată, spuse Jenică, încurajator. Abia dacă ajunge de mâncare și medicamente. Unde să-ți mai permiți să joci și la loto
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cale-afară de treze. Era îmbrăcată cu grijă, eșarfa se asorta perfect cu poșeta și cu botinele, făcea, adică, lucrurile cu migală. Și, colac peste pupăză, era minionă, cu alte cuvinte, putea să stea îndelung de partea cealaltă a ghișeului, în dreptul pătratului de la vorbitor, fără să trebuiască să se aplece sucindu-și gâtul. Jenică încercă să nu-și trădeze îngrijorarea și împinse deoparte mapa cu lozuri, fără să știe că nu de acolo va veni buclucul. — E o plantă tropicală, spuse. Apa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lemn. Așa scria pe inventar, una bucată plantă. Dar nici asta nu mai e așa de sigur. Femeia se depărtă de ghiveci, deși Jenică avu impresia că, în ce privește planta, lucrurile nu se vor opri aici. Ea își propti fața în pătratul liber dintre zăbrele și privi cu coada ochiului într-o parte și în alta. Nu văzu nimic care s-o facă să se răzgândească. Așa că spuse : — Azi-noapte am visat numere. — Vi se întâmplă des ? se prefăcu Jenică interesat. — Nu știu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]