7,104 matches
-
Acasa > Poeme > Dorinte > TEO CABEL - ÎNTÂLNIRE NEAȘTEPTATĂ (POEZII) Autor: Teo Cabel Publicat în: Ediția nr. 937 din 25 iulie 2013 Toate Articolele Autorului CE MULT TE IUBESC Aștept să răsară soarele din umărul tău... O să te păzesc, până seara, să văd răsărind din celălalt luna ca un ban, răscumpărându-mă ochilor negri, din hău... Ceasornicele horoscopului se-nvârt debusolat. Lampioane aprinse pomii, cu lumină florie, îmi arată drumul, pe când timpul se bulucește în quadraturi înfometat. Hai să
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Teo_cabel_intalnire_neast_teo_cabel_1374715903.html [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
la normală, celălalt la liceu, plecau în septembrie. Ne trimitea tata în serile când era timp frumos, cu carul cu boi. Hrăneam și animalele, făceam și pe paznicii. Cât am fost copii, unele treburi ce ne reveneau, le făceam împreună: păzeam la vie, ziua câte unul, noaptea toți trei; îi ajutam pe părinți la munca câmpului, trebi în gospodărie, după puterile și priceperea noastră. În ce privește pânda la bursuci, Culai se plictisise de acest gen de „apărare” pasivă a recoltei noastre. În
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_la_bursuci_fragment_din_ca_cezarina_adamescu_1385456364.html [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
cu coifuri ciudate din coajă de cireș sălbatic , având doar niște găuri mici la ochi, gură și nas , ca să poată respira și vorbi când era cazul, iar pe picioare aveau tureci de coajă de copac și cu bote în mâini păzeau moșuțu și se păzeau și ei pe ei însiși de trcători, sau de femeile care uneori aruncau cu găleți de apă peste ei și peste moșuțu ce era un alt tânăr îmbrăcat cu frunze din cap până în picioare , și legate
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466673627.html [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
coajă de cireș sălbatic , având doar niște găuri mici la ochi, gură și nas , ca să poată respira și vorbi când era cazul, iar pe picioare aveau tureci de coajă de copac și cu bote în mâini păzeau moșuțu și se păzeau și ei pe ei însiși de trcători, sau de femeile care uneori aruncau cu găleți de apă peste ei și peste moșuțu ce era un alt tânăr îmbrăcat cu frunze din cap până în picioare , și legate cu gingășie și cu
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466673627.html [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
nicicând vede. Mari comori, în cari nu crede nimeni, îmi surâd în gând. Lumea - cimitir la rând fără ele îmi devine. Stinsă-i bucuria-n mine ce-ar putea să te exalte, sănătos. Prea scunde-s, nalte, visele ce le păzesc? Ah, visând, mă risipesc; în nesomn și zile vane. Om să fii între alți oameni nu e, nu, mai dulce lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru ca în voi să mă preschimb, doar un ceas; dar pot la
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
puștile de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni și unde, măi tată, s-au dat flăcăii noștri la secerat, că precum știau să poarte cu ghibăcie pușca, așa știau să poarte și secera și plugul, căci acestea erau jucăria românului și uneltele
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
Ai priceput. Când noi avem în față lumina verde, vehiculele cu care ne-am putea întâlni (care vin din stânga și din dreapta) stau pe loc, pentru că ele au în față lumina roșie. - Mi-e foarte drag aparatul acesta, fiindcă ne păzește de accidente. Are vreun nume ? - Sigur. Să ții minte : e SEMAFORUL. CU BUNICA PRIN ORAȘ de Nicușor Constantinescu Mihăiță și Olguța Au plecat cu bunicuța, Uite-așa, iavaș-iavaș Să se plimbe prin oraș. Și s-au dus cu ea de
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]
-
ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat de iscoadele dezmățate ale iernii, coborâte de pe crestele munților, unde sălășluiau de veacuri, să dezvăluie impudice secretele adâncurilor, păzite cu strășnicie de neînduplecatul Neptun. Din depărtări, sosesc călare pe crestele înspumate, ostașii nevăzuți ai apelor, înarmați cu harapnice de foc, ce pocnesc crunt telegarii înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Las-o jos că măcăne... zise Rodica. Sunt la întrecere doar... Ăsta-și făcu vilă, al tău a vrut mașină ultimul răcnet...Ăștia nu văd că-mbătrânesc și n-o să mai fie capabili să-și achite datoriile...!? Doamne apără și păzește...Chiar, cu pământu’ de la Cetate ce-ați făcut? Că am înțeles că voiați să vindeți...!? -Ce ți-e, fată!? Acolo e pământ cât vezi cu ochii și nu are cine să-l muncească, iar tu vorbești de cai verzi ...A
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1399735611.html [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
făcea. A stat doi ani în fabrică și a avut un maistru, căruia a vrut să-i ușureze munca. A calculat în cât timp se producea o piesă cu ajutorul roților dințate și i-a spus că nu trebuie să o păzească, ci poate să revină după un anumit interval. Asta l-a impresionat pe maistru, l-a făcut să-l aprecieze și în mare măsură reprimirea la facultate s-a datorat recomandărilor din fabrică, ca și rectorului Gheorghe Mihoc. Avea starea
Un telefon pentru profesoara de mate: „- Doamna dirigintă, știați că vine Mireille Mathieu? V-am luat un bilet...” by https://republica.ro/un-telefon-pentru-profesoara-de-mate-z-doamna-diriginta-stiati-ca-vine-mireille-mathieu-v-am-luat-un-bilet [Corola-blog/BlogPost/338352_a_339681]
-
Pe lângă imobilii și terenuri de vânzare, mai poseda o colecție valoroasă de tablouri, pictate de artiști de renume mondial. Picturile erau expuse cu mare grijă în mai multe încăperi special amenajate, cu o anumită temperatură, ocrotite de lumina soarelui și păzite cu sfințenie de ochii lumii... Tablourile , după cum mi-a povestit acest domn, erau "copiii" lui, mândrindu-se enorm de mult cu ele. După ce mi-a povestit istorioara fiecărui tablou și după ce am vizitat încăperile unde erau expuse tablourile (peste douăzeci
FERICIREA... de DOINA THEISS în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Fericirea_doina_theiss_1366922398.html [Corola-blog/BlogPost/345982_a_347311]
-
cu Mărțișor și gărzile mele vom coborî și vom lupta, dacă va fi cazul, cu slujitorii Iernii. După ce o izgonim, vom reveni să vă aducem pe pământ în uralele celor eliberați. Primăvara rămase contrariată: - Cum, căpitane, mă părăsești? Așa mă păziți voi? - N-aveți încredere în sfatul meu, prințesă? Priviți în jos nămeții spulberați, copacii amorțiți și râurile înghețate! Priviți sălbaticii lățoși ce suflă-n disperare! Nu vă aduc aminte de turbații cei din turn? Nu vreți să vă ferim de
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
dădusem pe Linda. Surprizele, lecțiile, dezamăgirile și regretele, n-aveau să se termine ... Linda, Linda mea dragă, mi-a mai dăruit o săptămână din viața ei, apoi, s-a ridicat la cer, unde cred, îmi doresc să fie și astăzi, păzind porțile Raiului de oameni ca mine! De cele mai multe ori, realitatea, cruda realitate, depășește cu mult biata imaginație. Am constatat lucrul ăsta de mult mai multe ori decât mi-aș fi dorit. Într-o noapte târzie de toamnă, o noapte neagră
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Florin_marinescu_linda_serenada_tar_florin_marinescu_1359256430.html [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
colind au plecat Prin brazii înșurubați în creste. Adie clipe rotunde cu ochii vii Și norii cad ca la începuturi, Înflorind crini pe genunchii fetelor,în orele tîrzii, Cînd noaptea toată e un roi de fluturi. Luna ca o halebardă păzește cîmpia, Cîntecul cocoșilor croiește drum prin troiene S-alunece pe-o sanie Poezia In casele noastre cu vise perene. Ninge cu ore albe peste noi Ninge invers de cum ne-a învățat la meteorologie, Zăpada se depune dinspre altă zăpadă, peste
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419238752.html [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
mai repede decît crezuse (trădată mai repede decît s-ar fi crezut gîndi surprins și cu părere de rău Scribul) Ciocîrlia, melcul și copilul bătrîn copil, adesea, se culca pe dealul doclinului cum morții satului din cimitirul din curtea bisericii păzea ciocîrlia în zborul ei halucinant spre cer cîntînd totodată într-un fel nemaiauzit pînă atunci mult mai tîrziu l-a înțeles și i-a înțeles chemarea o privea și-o asculta pînă o pierdea din vedere îl trezeau din visare
Poezii by Octavian Doclin [Corola-website/Imaginative/3120_a_4445]
-
încercînd să-și reamintească imaginea coarnelor melcului din copilărie închise de mult în cochilia pietrificată Hambarul cu amintiri adesea din hambarul cu amintiri îi apare imaginea arcului cioplit de bunicul său din lemn de corn în pădure atunci cînd își păzea vitele duse la păscut care măsura puterile minții tînărului de-atunci a secerii ascuțite cu care tăia bărbat fiind de la rădăcină tulpina grîului copt a înțelepciunii acum firul cu plumb al vîrstei a înțepenit într-o cumpănă pentru un timp
Poezii by Octavian Doclin [Corola-website/Imaginative/3120_a_4445]
-
Simona Dima Pasîrea miriștilor Toate să le trăiești ca fiind odihnă și doar iubirea să îți fie muncă. Așezat în toate tărâmurile, dai semnalul de pace și trecere, tu, care păzești noaptea podurile, tu, pasăre a miriștilor, interpretând răsăritul. Comuniune Lucrul e singur și doarme, tandru l-am scos dintre văluri și i-am văzut rădăcinile cum se legau de alte lucruri din jur, tăcut, mătase de aur pâlpâind în rețele
Poezie by Simona Dima [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
brațe un nor din care plouă cu vise, madone și mărăcini. Aoria Văzul înconjoară zidurile, trece dincolo în lenta unduire a zilei. Auzi-l cum vântură spuma cuvintelor, cum judecă pricini străine, cum prigonește mărturiile nepricepuților. Unii dobândesc har, alții păzesc judecățile drepte și moștenirile unor proscriși. Nimeni nu e la locul lui și nici hotarul nu trece dincolo de marginea sufletului. Doar în câmpul meu, lumina albă bate lumina albă își scot una alteia ochii până ce curge în jur lumina
Poezie by A. Gh. Olteanu [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
Africa, adica zonele de cea mai mare aglomerare umană și de resurse minerale și energetice. Pe această lipsă a atenției administrației Obama de zonă, întreaga această frontieră, cordon sanitar a picat sub diverse influențe", a declarat Cozmin Gușă. "Noi vă păzim pe voi" În ceea ce privește România, Cozmin Gușă a punctat că "temperatura pe granița de nord și est a României este una foarte puternică, care ar îndemna la o act de consolidare a acestor frontiere". "Ultimele decizii de la nivelul NATO, tardive, aranjază
Presiunea pe granița de nord și est a României este puternică. Gușă către ambasadorul Austriei: Noi vă păzim pe voi by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104308_a_105600]
-
ca să ne ajutați să ajungem la nivelul vostru. Am venit să ne rezolvați voi problema de integrare euroatlantică a României. Dacă tot ne-ați văzut nepregătiți, voi trebuia să fiți responsabili'. Vorbeam cu ambasadorul Austriei, 'noi suntem frontiera, noi vă păzim și pe voi pentru că dacă există un conflict și există un conflict, instalat într-o zonă de tip euroatlantic, el își are frontiera pe Prut. E limpede că aici e zona de cea mai mare tensiune, dar daca voi nu
Presiunea pe granița de nord și est a României este puternică. Gușă către ambasadorul Austriei: Noi vă păzim pe voi by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104308_a_105600]
-
stâni Mai inteligenți și de bună credință decât toată tagma ofițerilor români. 5 X 2006 Ceea ce ne lipsește Printre ciobanii de pe Istrița trăiesc ceva tehnicieni de garnizoană Trimiși cu schimbul de }ara însăși cu fumuri de mare cucoană Să-i păzească mașinile cu ghiulele teleghidate Când coșciugele zburătoare ale Migurilor Lenzer ară cu aburi peste sate De la apus la răsărit aruncate de catapultele romane de la Bobocul După calcule în bobi și măiestrii cu ghiocul. Acest spațiu aerian până mai ieri aparținea
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
exemplu. Și, din respect, cochetez brusc cu autocenzura, parcă nu-mi mai vine să mă arunc așa, cu vocabularul meu uzual feisbuchian. Așa că o să vă spun, domnule Cioloș, că nu știu cu cît îi plătiți pe oamenii ăia de-au păzit azi guvernul, dar merită fiecare bănuț. De cîte ori Voicu sau Ilinca se duceau spre coșul de gunoi de lîngă trecerea de pietoni ca să arunce vreun muc de țigară, minim trei jandarmi ieșeau din flanc și baricadau guvernul. Se întorceau
Mobilizare generală pentru ministrul Vlad Alexandrescu. Lia Bugnar: Domnul Cioloș îmi citește pagina de Facebook by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103060_a_104352]
-
zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși[1]cu noi și apoi se strecura pe furiș acasă, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani pe atunci, lotul nostru de vie de jumătate de hectar, ca și pe cel al bunicilor materni, care aveau un hectar, la cincizeci de metri distanță de al nostru. Dormeam în bordeiul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_stan_un_scriitor_al_t_stan_virgil_1360693204.html [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și unde se află și cei mai bine instruiți și înarmați soldați din lume, trimiși să planteze și să păzească floarea plăpândă a democrației. Soldați pe care băștinașii nu îi iubesc pe motivul, zic ei, că democrația nu se instalează cu bâta. Până una alta suntem rugați să stăm liniștiți că perimetrele periculoase sunt (foarte) bine păzite. Nici nu știi
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_0.html [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]