6,963 matches
-
împărăție să revină cu picioarele pe pământ. Scăpat de o asemenea nenorocire, împăratul acelei țări îl întrebă pe flăcăul nostru ce îi poate dărui în schimbul binelui făcut. - Dă-mi un câine, împărate, ca să îmi țină de urât și să îmi păzească lucrurile, ceru Prințul-Polonic. Mirat de asemenea dorință și bucuros că scăpase cu o nimica toată, împăratul acela îi dărui flăcăului cel mai bun câine de vânătoare care se găsea în împărăția lui și îl lăsă să plece, însoțit de binecuvântările
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
palmele se sprijineau pe corpul tău ca pe o amforă, presimțeam născându-se bucurii care izvorau din munții cu umbre fugare de cerbi. .................................................................... au înflorit liliecii, miroase a parfum de femeie, mi-am limpezit visele, somnul meu nu mai doarme, păzește visele și limpezește durerile încrustate în inimă. duminică, 17 aprilie 2016 Referință Bibliografică: poem cu parfum de liliac / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1934, Anul VI, 17 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu
POEM CU PARFUM DE LILIAC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384991_a_386320]
-
Concepția lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, țăranii nu-i cultivau. Să mâncăm noi buruiana asta din pământ...'' Ce a zis regele Franței? ''Mă, seamănă, mă, cartofi pe moșia mea și, când or vedea țăranii că îi păzesc, or să-și dea seama că-s lucru bun. Lăsați-i să fure, că așa se răspândesc cartofii în țară.'' 129. Odată, în hol la Athénée Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv că fac speculă. Cu ce? i-am
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
mă scriu într-o poezie... Sarea din cuvinte parcă e amară A început curând timpul să mă doară, Gerul a săpat răni adânci în mine Mă rog să le port doar cum se cuvine! Nădejdea cârpită, toată din bucăți, O păzesc mai strajnic au venit și hoți, Caldela-i aprinsă torn și utdelemn, La iubire totuși, pe toți vă îndemn! Lacrima iubirii, flori de lăcrămioare, Iarna sub zăpezi, lutul rău mă doare... Dar în primăvară muguri cresc pe ram, Bucuria asta, încă
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
mai știeUneori mă scriu într-o poezie...Sarea din cuvinte parcă e amarăA început curând timpul să mă doară,Gerul a săpat răni adânci în mineMă rog să le port doar cum se cuvine! Nădejdea cârpită, toată din bucăți,O păzesc mai strajnic au venit și hoți,Caldela-i aprinsă torn și utdelemn,La iubire totuși, pe toți vă îndemn!Lacrima iubirii, flori de lăcrămioare,Iarna sub zăpezi, lutul rău mă doare...Dar în primăvară muguri cresc pe ram, Bucuria asta, încă
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
din 10 decembrie 2016. Un Păstor adună turma Lupi flămânzi mereu atacă Trece muntele de sare, Când e lumea mai posacă. Un Păstor înalță ruga De iertare și nădejde, Cu toiagul biruinței Toate-n viață par mai lesne! Un Păstor păzește turma Când lovită e de multe Și nu știe sau nu poate De Cuvânt să mai asculte. Un Păstor ridică mâna Sus în cer la rugăciune, Jertfa sfântă zămislește Neâncetat altă minune! Un Păstor adună îngeri În strană la rugăciune
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
lume! Un Păstor pune nădejde ... Citește mai mult Un Păstor adună turmaLupi flămânzi mereu atacăTrece muntele de sare,Când e lumea mai posacă.Un Păstor înalță rugaDe iertare și nădejde,Cu toiagul biruințeiToate-n viață par mai lesne!Un Păstor păzește turmaCând lovită e de multeși nu știe sau nu poateDe Cuvânt să mai asculte.Un Păstor ridică mânaSus în cer la rugăciune,Jertfa sfântă zămisleșteNeâncetat altă minune!Un Păstor adună îngeriîn strană la rugăciune,Fapta bună-l însoțeșteCrapă răul de
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > TOAMNA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului E Toamna sus pe deal păzește via Împrăștiind miros de tămâioasă, Se-apropie tiptil-tiptil chindia, Ca o nevastă tânără, sfioasă. Eu te privesc cum stai în asfințit O umbră-ntunecată, dragă mie Sub soarele la fel de ruginit Ca frunza ce foșnește toamna-n vie. Ciorchini de struguri
TOAMNA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385129_a_386458]
-
rând se desprinse, în sfârșit, un recent posesor al unui ciob de mirază. Trecuse pe-aici în drumul spre casă. Venea de la biserică, întărit de cuminecătura primită pe care o mestecase-ndelung. Acum dăduse cu ochii de insul ce-și păzea oferta curioasă. Își râsese în barbă când negustorul îl asigurase de rostul sticlelor argintate. Zăbovise, deh, ca tot bătrânul, dar, tentat, achiziționase o fărâmă din așa lăudată marfă. Se dădu deoparte, privi în ciobul din podul palmei și-un zâmbet
MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
-
14 martie 2017 Toate Articolele Autorului Eu nu mai știu, Măiastro, Când mi-ai cântat la tâmplă; Iar aripa-ți ca neaua M-a îmbrăcat în har. În nopțile de smoală, De mi-ai fost faclă-aprinsă, Să-mi luminezi drumeagul Păzit de plopii albi. Eu nu mai știu, Măiastro, De-ai fost cu mine-n luntre, Pe râul care curge învolburat, păgân. Cu palmele-ți de fluturi Să mângâi valul rece, Pe-ntinderi de lumină,... albastre, spre liman. Eu am uitat
EU NU MAI ŞTIU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385226_a_386555]
-
și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... În altă ordine de idei, sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN. FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A NOUĂ ANI DE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384303_a_385632]
-
l-aș vota pe Vodă-Țepeș! Corupți trăgând în țeapa lui, i-ar mări faima numelui! Aș vota Cantacuzinii, că, străinii-s precum spinii! În țara Sa, neamul român să-i fie singurul stăpân! Votând pe Ștefan cel Mare să ne păzească hotare, ar aduce aliat bun la tron, pe Mircea cel Bătrân! I-aș vota pe Brâncoveanu, sau Mihail Kogălniceanu! De-ar domnii oricare Vodă, trecutul ar fi la modă! De-ar veni Mihai Viteazul, străini n-ar sări pârleazul să
ISTORIA LA RĂSCRUCE -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384421_a_385750]
-
tot...”, iar roadele se oferă generos culegătorilor - Fructe pe ram. Un motiv literar, precum sperietoarea conferă peisajului autumnal o notă originală prin bonomie și jovialitate: „Dac-ați ști cât e de greu/ Să rămâi în ploi și soare,/ Câmpul să păzești mereu!/ Nici fărâmă de mâncare,/ Niciodată, nu mi-au dat,/ N-am nimic de încălțat/ Și, vedeți, m-au îmbrăcat/ Doar în haine de-aruncat!” (Sperietoarea); altul, greierele, se înscrie în viziunea corectivă, marcând despărțirea de cea clasică à la
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
situație, Ulița Podului a devenit principala cale strategică de ieșire și intrare în cetate, situată pe axa nord-sud. Datorită importanței ei, la capătul uliței, înaintea podului de lemn de peste Someș, a fost ridicat un puternic turn de apărare, menit a păzi Poarta Podului, una din cele patru căi principale de acces în oraș. Întreținerea noului Turn al Podului, construit la 1477 în dreptul actualei Poștei Centrale, a revenit în sarcina breslei lăcătușilor, care l-a administrat până la demolarea lui, în anul 1872
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
s-ar obține rapid banii dați pentru piese de schimb? Ar arăta și orașul european. O ultimă problemă. Neapariția biletului comun: metrou cu celalalte mijloacele de transport de la suprafață. Am auzit că sindicatele pun tot felul de condiții! Parcă ar păzi ca nu cumva directivele NKVD să fie încălcate. Am auzit de tot felul de matrapazlâcuri lucrative ale unor lideri. Cât și despre furăciunile salariaților din bunul obștesc, aflăm tot de la dl doctor! Primar general. Tovarăși sindicaliști, vedeți că suntem de
CAPITALĂ EUROPEANĂ ! (I) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384506_a_385835]
-
maica sa, la DUMNEZEU mult s-a Rugat! Iar DOMNUL Care e iubire, de ei s-a Milostivit Și în Împărăția Sa, pe Vecie i-a primit ! ............................................ Sf.Mc.Iachint. În Capadocia-n Cezareea, când Traian Împărățea La Curtea Imperială, Iachint camere păzea. În taină, era creștin DOMNULUI închinător ! Traian, deși cu judecată, de creștini prigonitor... În zi de praznic păgânesc, pârât fiind că-i credincios Și n-aduce jertfe la idoli, Traian devine mânios : L-a silit să guste jertfe...dar tânărul
F.ANDREI CRITEANUL, ARHIEPISCOPUL CRETEI (SAU CRETANUL , SAU IERUSALIMITEANUL ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384511_a_385840]
-
o singură remarcă la cele înmtâmplate acum 25 de ani. Cei implicați voluntar în conducerea orașului și a județului (CPUN), între 22 dec 1989 și 31 iulie 1990, au predat la cheie, fără nicio distrugere tot ce-și asumaseră să păzească și să coordoneze în Piatra și județul Neamț. O fi fost Revoluție la Piatra-Neamț? Da, a fost, ca în multe orașe din România, doar că a fost confiscată, perfid, printr-o lovitură de stat. Prost regizată de gașca lui Iliescu
TABLETA PLUS (89): SE ÎNCHIDE CERCUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384613_a_385942]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PSALM Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cu temenele până la pământ Papuc după papuc prin veac ați lins; Zadarnic steagul flutură în vânt, Vae victis! Deci păziți rugul aprins! Chiuind într-un picior pe luncă Chiar v-ați amăgit cu cea butadă : „Boii ară și caii mănâncă”! Tot mai aprig v - apasă corvoadă! Ferecate porți suflet străbate; Și una după alta, vai, se - nchid, În lumină tăinuite
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
evenimente externe. Însă, au loc mișcări cu impact planetar și nu mă pot abține. Ceea ce s-a întâmplat, recent, la Bruxelles nu a fost o noutate. Televiziunile abia așteaptă asemenea știri. Se inflamează. Acuză în stânga și-n dreapta. „Ce-au păzit serviciile secrete belgiene?” „De ce i-au lăsat pe migranți să vină în Europa?” „Ciocnirea civilizațiilor!” etc. etc. Foarte puțini fac o analiză lucidă. Nu e vorba de nicio ciocnire a civilizațiilor, cum bat piua atoateștiutorii. Dacă erau civilizații nu aveau
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
aș cuibări sub ziduri, ca și Petre, O, iartă-mă, o, Domnul meu Isus! Și ce aș face când zdrobit de ura Ce-mprăștie unii, m-aș lăsa răpus? Aș riposta? Ce vorbe-ar scoate gura? Îți mulțumesc că mă păzești, Isus! De n-ai fi Tu când trupul tainic plânge, Când sunt robit de greu și suferinți, M-aș îndoi ca trestia ce se frânge, Dar tu mă-nalți mai sus de terebinți. Asemeni lor, mă faci plin de vigoare
DOAR VOIA TA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382486_a_383815]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > MAREA VIEȚII Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului În grabă am plutit pe marea vieții Sperând să ating țărmul fericirii, Comorile adunate în anii tinereții Le țin bine păzite în golful amintirii. Am navigat prin valuri înspumate Și prin furtuni iscate din senin, Le-am înfruntat cu gânduri curate Iar jocul soartei m-a dus pe valul lin. Am eșuat ades pe lacuri mocirlite Dar Dumnezeu mi-a arătat
MAREA VIEŢII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382497_a_383826]
-
Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului E clipa, Doamne, pentru om O punte-a vieții înspre moarte Sau frunza ce-a căzut din pom, Bătaia vântului s-o poarte? De-ar fi păzită de un gnom Ori ferecată-n foi de carte, E clipa, Doamne, pentru om, O punte-a vieții înspre moarte? De rege ești ori majordom, Din bobul de credință-mparte Și înmulțește-o-n gând aparte, Fir de nisip pe
RONDELUL CLIPEI DE TAINĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383883_a_385212]
-
visele fericiți cât trăiește un fulger aruncăm pe noi pielea obosită și întoarcem totul cu roțile în sus să găsim leac pentru singurătate stau și acum cu mâinile în jurul tălpilor măsor timpul parcurs nu privesc simt floarea soarelui cum îmi păzește gândurile de furtuni Anne Marie Bejliu, 17 august 2016 Referință Bibliografică: mi-am răzbunat timpul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2057, Anul VI, 18 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile
MI-AM RĂZBUNAT TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383877_a_385206]
-
Acasă > Poezie > Credință > PSALMUL 23 Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului De nimic nu mai duc lipsă Domnul e Pastorul meu, Pe pajiști cu iarba crudă Stau păzit de Dumnezeu. Sufletu-mi se înviorează Când pe drepte căi îl duce Cu blândețe de la Domnul Peste noapte să se culce. Chiar de trec prin valea morții Nu mai am de ce mă teme Dumnezeu este cu mine A venit să
PSALMUL 23 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383901_a_385230]