1,077 matches
-
început să scrie poezii patriotice, pe care le-a publicat în ziarul "Zimbrul" sub pseudonimul Porumbescu. Devine secretar de redacție al ziarului cernăuțean "Bucovina" publicat între anii 1848-1850 de familia Hurmuzachi. În casa acestora, el a cunoscut mai mulți revoluționari pașoptiști printre care și pe Vasile Alecsandri. Acesta l-a îndemnat să culeagă folclor din satele bucovinene, zicându-i: ""Scrie, să împărtășești și neamului d-tale și al nostru ceea ce ai și ceea ce știi d-ta. Așa se cade, așa e
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
convenționale. La Academia din Viena, Mișu Popp a învățat cu temeinicie pictura în atelierul profesorului Ferdinand Georg Waldmüller, sub directa supraveghere a acestuia. Waldmüller a fost un portretist de mare valoare, care a rămas în istorie cu titulatura „"Profesorul generației pașoptiste"” și care, a devenit după anul 1850 un bun peisagist realist. Popp a mai avut profesori și pe Joseph von Führich sau pe Friedrich von Amerling, decoratori academici de mare faimă ai epocii. Mișu Popp a fost atras de stilul
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
a fost pregătit de apariția revistei „Dacia literară“, al cărei program a trasat principalele direcții pentru unitatea culturală a românilor, deziderat ce precede unitatea politică a Principatelor Române, înfăptuită prin Unirea de la 24 ianuarie 1859. Ceea ce-i unea pe scriitorii pașoptiști era militantismul regăsit în creațiile literare, care s-a constituit în adevărate manifeste pentru împlinirea unității și independenței naționale, pentru dreptate socială. Majoritatea scriitorilor pașoptiști au avut dascăli particulari, cu care au învățat limba greacă, apoi și-au continuat studiile
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
a Principatelor Române, înfăptuită prin Unirea de la 24 ianuarie 1859. Ceea ce-i unea pe scriitorii pașoptiști era militantismul regăsit în creațiile literare, care s-a constituit în adevărate manifeste pentru împlinirea unității și independenței naționale, pentru dreptate socială. Majoritatea scriitorilor pașoptiști au avut dascăli particulari, cu care au învățat limba greacă, apoi și-au continuat studiile în Franța. Cei mai mulți dintre ei au aderat la idealurile Revoluției de la 1848, fiind animați și de țelurile Marii Uniri. Participanți direct la viața social-politică, pașoptiștii
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
pașoptiști au avut dascăli particulari, cu care au învățat limba greacă, apoi și-au continuat studiile în Franța. Cei mai mulți dintre ei au aderat la idealurile Revoluției de la 1848, fiind animați și de țelurile Marii Uniri. Participanți direct la viața social-politică, pașoptiștii au creat opere literare cu un pronunțat caracter patriotic și militant, inspirându-se din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare socială și unitate națională. În operele lor s-au oglindit frumusețile patriei și s-a manifestat un puternic spirit popular
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
eliberare socială și unitate națională. În operele lor s-au oglindit frumusețile patriei și s-a manifestat un puternic spirit popular, preluat din neprețuitele creații folclorice românești. Satirizarea viciilor orânduirii feudale și evocarea realităților sociale constituie alte caracteristici ale literaturii pașoptiste, scriitorii ironizând cu severitate moravurile societății, condamnând cu fermitate abuzurile și nedreptățile manifestate în epocă. Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
neprețuitele creații folclorice românești. Satirizarea viciilor orânduirii feudale și evocarea realităților sociale constituie alte caracteristici ale literaturii pașoptiste, scriitorii ironizând cu severitate moravurile societății, condamnând cu fermitate abuzurile și nedreptățile manifestate în epocă. Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare: oda, elegia, meditația, epistola, satira, fabula, pastelul, idila, sonetul, balada. Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române. Gheorghe Asachi
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
manifestate în epocă. Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat și o mare varietate de specii literare: oda, elegia, meditația, epistola, satira, fabula, pastelul, idila, sonetul, balada. Majoritatea poeților pașoptiști s-au înscris definitiv în patrimoniul literaturii române. Gheorghe Asachi - introduce sonetul în poezia românească; Anton Pann - "Povestea vorbii"; Vasile Cârlova - "Ruinurile Târgoviștii"; Ion Heliade Rădulescu - "Sburătorul"; Cezar Bolliac - "O dimineață pe Caraiman"; Grigore Alexandrescu - ciclul "Epistole", ciclul "Fabule", poezii
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
1854 "(Mihály Gálffy, Károly Horváth, János Bágyi Török, Ferenc Bartalis, József Várady)" după înfrângerea Revoluției Maghiare din 1848-49. Monumentul a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului. Cu ocazia zilei de 15 martie, ziua declanșării revoluției pașoptiste antihabsburgice, la monumentul respectiv este rostit și intonat imnul secuiesc. Inscripția obeliscului: "„Szent hely ez óh vándor! Egy nemzet tette e jelț itt leghűbb gyermekei végzetes sírja fölé!”" („Sfânt este locul acesta, o călătorule! O națiune a pus aici un
Monumentul Secuilor Martiri () [Corola-website/Science/325390_a_326719]
-
păstrează în condiții bune. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica a fost ridicată în anul 1778 în Sârbenii-Moșteni, pe proprietate de moșneni. Despre ridicarea ei în secolul 18 și renovarea ei în vremea revoluției pașoptiste, vorbește pisania din interiorul bisericii. Pisania se află pe un panou de lemn, fixat într-o grindă tirant, pe locul peretelui despărțitor dintre tindă și naos. Ea este scrisă în chirilice și transmite următoarele date și fapte: "„Aciăst sfânt lăcaș
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
(n. 1814, Câmpulung Muscel - d. 1882) a fost unul dintre actorii importanți ai revoluției pașoptiste de la 1848. A fost cel de-al patrulea copil al marelui cărturar Constantin Golescu (cunoscut sub numele de Dinicu Golescu) și al soției acestuia, Zoe Farfara. În baza Regulamentului Organic (Art.3) la 12 iunie 1830 în Țara Românească și
Radu Golescu () [Corola-website/Science/324290_a_325619]
-
dăruit lui Varlaam, o dată cu cârja episcopală, o bederniță pe care numele vlădicii era brodat cu fir de aur. Darul domnesc a ajuns nu se știe cum la Blaj și a fost păstrat cu sfințenie printre bunurile Mitropoliei greco-catolice până la revoluția pașoptistă. Anastasie ‘primul episcop al Vadului atestat documentar...’ cum credea Mircea Păcurariu în 1966, este amintit ca episcop în 1529. Călugăr sau egumen la Putna, poate chiar episcop sau mitropolit înainte de a ajunge episcop la Vad, Anastasie, unul din oamenii de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
N. Bălcescu, C. Bolliac, I. Brătianu, C. A. Rosetti, N. Ipătescu ș.a.), arestați și duși în corăbii turcești pe Dunăre, de la Giurgiu până la Orșova, de unde vor scăpa din captivitate datorită intervenției sale abile pe lângă autorități. Atașamentul Mariei Rosetti față de ideile pașoptiste, sacrificiile ei în favoarea patrioților captivi pe tot parcursul călătoriei lor sunt povestite pe larg de cunoscutul istoric francez, Jules Michelet, într-o emoționantă evocare-portret. (Les Principautés danubiennes. Madame Rosetti, 1848) Iar pictorul C. D. Rosenthal a ales-o drept model
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
filmului, un „personaj fără îndoială unic nu numai în filmografia actorului, dar și în ceea ce numim galeria personajelor de film românesc”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un grup al „Frăției” pașoptiste preia o comoară a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba, pe arme, la Brașov, în luptă cu arnăuții și cu propriile lor tentații. Reconstituire a societății românești, de la mijlocul secolului XIX, cu puternic parfum de western-spaghetti. Cel mai
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Din nou frământările revoluției pașoptiste, imaginate de Eugen Barbu, încâlcit fundal decorativ pentru aventurile serialului mărgelat, într-un film polițist de astă dată, în care nărăvașul haiduc are rol de Sherlock Holmes, iar „Buză” ține loc de Dr. Watson. Cu o mască ingenios confecționată de
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
în fosta Piață a Icoanei, devenită cu acel prilej Piața Gheorghe Cantacuzino, dar în 1930 monumentul a fost relocat la intrarea în Grădina Publică. Supraviețuirea în perioada comunistă a acestui bust, care omagia un fruntaș liberal, se explică prin numele pașoptiștilor înscrise pe monument. În ziarul "Tribuna", din Arad, nr. 223 de joi 25 noiembrie (8 decembrie) 1904, apărea un articol preluat din ziarul "Voința Națională", cu știrea despre inaugurarea monumentului lui G. C. Cantacuzino, caracterizat ca fiind "neprețuitul fruntaș liberal
Monumentul lui G. C. Cantacuzino () [Corola-website/Science/327394_a_328723]
-
inaugurată la 13 octombrie 2006. În cele nouă încăperi de la parter și etaj, plus cele două holuri, sunt prezentate principalele etape și curente literare din ultimele două secole: perioada scriitorilor Costache Conachi, Vasile Alecsandri, Alexandru Donici, Salonul "Daciei Literare", scriitorii pașoptiști și unioniști, momentul fondării Societății Junimea și scriitorii junimiști (Titu Maiorescu, Vasile Pogor, P.P. Carp, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ion Slavici și alții), literatura de la "Contemporanul" și "Viața Românească", perioada Garabet Ibrăileanu, sala Masa Umbrelor, sala scriitorilor Mihail
Casa Memorială „Vasile Pogor” () [Corola-website/Science/331917_a_333246]
-
Adrian Zahareanu a vândut revista unui anume Himmelfarb. Într-o recenzie a cărții "Holocaustul uitat" de Ion C. Butnaru, intitulată „Să nu uităm!” și publicată în nr. 1149 din 10 mai 1985 al publicației " Revista mea", scriitorul afirma că „de la pașoptiști la Iuliu Maniu, poporul român s-a comportat cu bestialitate față de cetățenii români de etnie evreiască”. Liderul național-țărănist Corneliu Coposu a fost indignat de această afirmație și i-a scris la 20 octombrie 1985 o scrisoare lui Petran în care
Iosif Petran () [Corola-website/Science/336994_a_338323]
-
a avut la momentul declarării Independenței o clasă politică formată din oameni care au propus țării proiecte și ținte ambițioase, importante. A stat în puterea generației de la 1848 să facă primii pași spre modernizarea României. A fost în sarcina urmașilor pașoptiștilor să ducă mai departe idealurile independenței și unității naționale și să le îndeplinească. A stat în sacrificiul tinerilor din 1989 schimbarea drumului României spre un parcurs democratic, urmat apoi de un puternic angajament pro-european și pro-Nord-Atlantic. La 10 ani de la
Klaus Iohannis, discurs în Parlament, de Ziua Europei-VIDEO LIVE by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102471_a_103763]
-
1848-1849). După înăbușirea revoluției a trăit o vreme în exil în Turcia (1849-1855) și Franța (1855-1857) locuind la Paris, Geneva, Brussa, Constantinopol, până în 1856, când el și fratele său Radu au revenit în țară. Deși a fost animat de idealurile pașoptiștilor, Alexandru nu a avut un rol prea mare în revoluția de la 1848 și nici nu a deținut funcții politice. Fiind inginer de profesie, în 1868 a captat izvorul „Căciulata 1” din stațiunea Căciulata.
Alexandru C. Golescu () [Corola-website/Science/337583_a_338912]
-
Moldova, a luptat în rândurile oștenilor domnitorului Ștefan cel Mare, care l-ar fi botezat și boierit. Un cărturar important al familiei este Gheorghe Sion (1822-1892), fiul paharnicului Ioniță Sion și al Frosinei Schina , boiernaș pașoptist ( a participat la revoluția pașoptistă din Moldova), membru al Societății Academice Române, autor de poezii, fabule, piese de teatru, amintiri de călătorie (din Basarabia și Bucovina). a scris "Arhondologia Moldovei" între anii 1840-1857 , lucrare ce constituie mai degrabă o cronică a contemporanilor lui decât o
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
-o reușită este decorul Adrianei Grand, care comunică discret ”replici” cu mare forță simbolică, dincolo de cuvinte. Ca și costumele, care reușesc să fie comice fără a deveni caraghioase. Cațavencu în frac roșu și chimir la brâu, Agamiță cu pardesiu ca pașoptiștii din cartea de istorie....cred că spun totul. Grija pentru detalii se observă de la ghetrele muzicanților până la căștile personalului de scenă, care întăresc metafora menționată mai sus (societate în construcție etc). - metafora șantierului nu e o simplă găselniță de scenografie
Nicoleta. Mâna care îți dă mandatul () [Corola-website/Journalistic/104475_a_105767]
-
în anii național-comunismului (practic, am reînceput să public de la începutul anilor ’60, prima mea carte e din 1962), istoria literară mi-a servit și ca "oază", ca refugiu. - De ce ați ales secolul al XIX-lea? Cred că-i cunosc pe pașoptiști mai intim decât pe cei mai apropiați prieteni" - afirmați într-un text. V-ați regăsit în vreunul dintre ei? Studiile dedicate lor pot fi socotite ca niște confesiuni deghizate ale unui cărturar care astfel rezistă la presiunea momentului? - A fost
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”. De-a lungul timpului, Imnul i-a însuflețit pe români în timpul Războiului de Independență, în primul război mondial și la Marea Unire din 1918
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
Poenaru sau boierul revoluționar Ion Câmpineanu, despre care știm că a străbătut spațiul european după 1839 cu un pașaport englez. Oază a liberalismului, Anglia a constituit un adăpost și un loc de acțiune pentru o serie de reprezentanți ai generației pașoptiste precum Al. G. Golescu, N. Bălcescu, V. Alecsandri și mai cu seamă Dimitrie Brătianu, care, în reprize succesive, s-a aflat mulți ani pe teritoriul britanic. Ceva mai târziu, timp de un deceniu, îl vom găsi la Londra, în calitate de ministru
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]