1,556 matches
-
Sfânta Slujbă. Fiind Sâmbăta lui Lazăr se făcea liturghie pentru pomenirea morților, gândi Ștefan. Arhimandritul nu-l recunoscu pe Ștefan în chipul poslușnicului atunci când l-a miruit și lucrurile au rămas așa, cărțile sfinte purtate în desagi fiind darul de Paște al lui vodă către mânăstire și parohiile din preajma ei; „iar noi nevrednicii am făcut doar cărăușie” precizase ieromonahul, sărutând mâna arhimandritului Ioan, primul stareț al mânăstirii Hurezi, și ceru binecuvântarea pentru a pleca pe drumul de întoarcere. Porniră. Ca să nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lege. "Dacă-i așa, spuse prințul, de ce l-ați respins ieri? Adio, domnilor, îmi păstrez ministerul." Festa era bine jucată. Un mesaj princiar adresat Camerei le acorda "vacanțe deputaților, îi îndemna să meargă să respire aerul natal în timpul sărbătorilor de Paște și să se convingă de liniștea de care se bucura țara". Proiectul legii rurale fu retras, demisia miniștrilor, refuzată, iar camera, convocată peste cincisprezece zile pentru a delibera asupra unei noi legi electorale. La redeschidere, deputații, consecvenți cu votul lor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ouă roșii care tronează În mijlocul mesei, drobul aranjat pe un platou, peștele afumat, cozonacul, pasca, vinul roșu, toate te Îmbie să iei loc și să te ospătezi. - Hristos a Înviat! -Adevărat a Înviat! Luăm mai Întâi câte o bucățică de paște cu apă sfințită, ne Închinăm și spunem rugăciunea de duminică, după obiceiul nostru. Apoi, ciocnim câte un ou din coșuleț și chicotim la fiecare ciocnitură; nu știu cum se Întâmplă, eu câștig de fiecare dată. Și totuși, tu ești mai norocos fiindcă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
le-ați făcut." 46. Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei neprihăniți vor merge în viața veșnică." $26 1. După ce a isprăvit Isus toate cuvîntările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2. " Știți că după două zile vor fi Paștele și Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!" 3. Atunci, preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii norodului s-au strîns în curtea marelui preot care se numea Caiafa; 4. și s-au sfătuit împreună cum să prindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
arginți. 16. Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mîinile lor. 17. În ziua dintîi a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, și I-au zis: "Unde vrei să-Ți pregătim să mănînci Paștele?" 18. El le-a răspuns: "Duceți-vă în cetate la cutare om, și spuneți-i: "Învățătorul zice: "Vremea Mea este aproape; voi face Paștele cu ucenicii Mei în casa ta." 19. Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus, și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cei mai de seamă și bătrînilor. 13. Atunci Pilat I-a zis: "N-auzi de cîte lucruri Te învinuiesc ei?" 14. Isus nu i-a răspuns la nici un cuvînt; așa că se mira foarte mult dregătorul. 15. La fiecare praznic al Paștelor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemnițat, pe care-l voiau ei. 16. Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba. 17. Cînd erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: "Pe care voiți să vi-l slobozesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cântă, spre amuzamentul celor doi, fiindcă n-are voce nici cât măgarul. Păcătos ești, cârciumare, dai să bea la orișicare, pe bani și pe datorie, tot așa să-mi dai și mie... Gicu este vesel nevoie mare, fiindcă sărbătorile de Paște sunt lung prilej de șprițuri și de fripturi, fraților, zici că tot românu’ face foamea-n restul anului numai pentru a-și umple burdihanul de Paște și de Crăciun! Cred că am luat și eu niște kilograme... Sandu Șpriț, singurul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
așa să-mi dai și mie... Gicu este vesel nevoie mare, fiindcă sărbătorile de Paște sunt lung prilej de șprițuri și de fripturi, fraților, zici că tot românu’ face foamea-n restul anului numai pentru a-și umple burdihanul de Paște și de Crăciun! Cred că am luat și eu niște kilograme... Sandu Șpriț, singurul dintre cei trei care a fost la Înviere, ca să ia lumină, pare destul de Îngândurat, decojește un ou roșu, Îl presară cu sare, stoarce și câteva picături
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
reușește să mute rapid discuția de la subiectele care nu Îi plac. Numai că Gicu n-are astâmpăr și face un oarecare bilanț Înainte de sărbătorile pascale. Candidează Teo la colegiu, vin avioanele alea f16 ca să le punem motoare noi, Voicu face Paștele În arest, nevastă-mea zice că nu mai luăm miel, Îl tăiem de pe listă anu’ ăsta, mai bine pui. Că puiul e sănătos, are carnea subțire... Da’ la cozonaci nu renunță, aici e arta ei, cu cozonacii m-a cucerit
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Ei ședeau în locul lor obișnuit, după Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu, și preoții stropeau sîngele, pe care-l luau din mîna Leviților. 17. Fiindcă în adunare erau mulți inși, care nu se sfințiseră, Leviții au junghiat ei jertfele de Paște pentru toți cei ce nu erau curați, ca să le închine Domnului. 18. Căci o mare parte din popor, mulți din Efraim, Manase, Isahar și Zabulon nu se curățiseră, și au mîncat Paștele nu după cele scrise. Dar Ezechia s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Domnului, ca să prăznuiască Paștele și să aducă arderile de tot pe altarul Domnului, după porunca împăratului Iosia. 17. Copiii lui Israel, care se aflau acolo, au prăznuit Paștele în acel timp și sărbătoarea azimilor șapte zile. 18. Nici o sărbătoare a Paștelor nu mai fusese prăznuită ca aceasta în Israel din zilele proorocului Samuel. Nici unul din împărații lui Israel nu mai prăznuise Paște ca cele pe care le-au prăznuit Iosia, preoții și Leviții, tot Iuda și Israelul care se aflau acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
lui Israel nu mai prăznuise Paște ca cele pe care le-au prăznuit Iosia, preoții și Leviții, tot Iuda și Israelul care se aflau acolo și locuitorii Ierusalimului. 19. În al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost prăznuite Paștele acestea. 20. După toate aceste lucruri, după ce a dres Iosia Casa Domnului, Neco, împăratul Egiptului, s-a suit să lupte împotriva Carchemișului pe Eufrat. Iosia i-a ieșit înainte. 21. Și Neco i-a trimis soli să-i spună: "Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
aici... Era un pic cam boccie, zice Estelle. Îmi pierd vremea ca curu cu târfele astea. Nu ștu nimica. Tâmpițica aia de Roger Moore Drummond ar trebui să-și dea seama de asta. Se aplică aceleași reguli. Gabor? Ea? La paștele cailor. Mă ridic și plec. Drummond vine după mine afară din cameră. — Bruce avem nevoie... — Da, Îmi ridic io vocea ca s-o reduc la tăcere, tresă urmărim pista asta, da eu am o altă pistă de urmărit și sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
diseară mă duc cu mașina până la mama, În Newmarket. Doar pentru câteva zile. Să-mi văd familia și chestii din astea. Bunty s-a decis să rămână aici. Face un asemenea tămbălău. Adică și așa Îi văd din an În paște, ce naiba. — Hmm, așa e, Încuviințez eu din cap. Chiar mi se pare umpic prea exagerat. Deci bătrâna Bunty Cunty o să fie singură câteva zile. Ei bine, o s-avem noi grijă de asta! — Da... e Într-adevăr o problemă... — Una nasoală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
un călugăr era desemnat să calculeze datele când avea să cadă Paștele pentru următoarele câteva sute de ani. Dionysius Exiguus a fost unul dintre acești călugări. În secolul al VI-lea, papa Ioan I i-a cerut să extindă tabelele Paștelui. În timp ce traducea și recalcula tabelele, Dionysius a făcut câteva cercetări suplimentare; și-a dat seama că putea să afle data exactă la care s-a născut Iisus Cristos. După ce a cochetat puțin cu matematica, a ajuns la concluzia că se
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
italiene și portugheze. Sp. cordero „miel“ este provenit din lat. cordarius, derivat de la cordus „născut după termen, întârziat“, și prezintă o interesantă schimbare de sens: animalul născut în februarie (în loc de noiembrie sau decembrie) era apreciat mai ales ca miel de Paște, de aceea i se spune cordero pascual sau cordero lechal „miel de lapte“. cal și iapă Și perechea cal-iapă face parte din seria numelor de animale domestice moștenite din latină. Cal < lat. caballus este panromanic. Istoria lui este interesantă dacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ingrediente“ este un cuvânt înregistrat abia în Dicționarul francez-român al lui Pontbriant, deci la sfârșitul secolului 19. Etimologia sa nu este clară; probabil are la bază gr. kosonaki, derivat de la kosóna „păpușă“, datorită formei date uneori acestei prăjituri. Mâncăruri de Paște Stufatul, mâncare din carne de miel, gătită cu fire de ceapă și de usturoi verde, este mai puțin cunoscută în Transilvania. Cuvântul este menționat pentru prima dată într-un Dicționar român-german al lui G. A. Polizu, apărut la Brașov în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dat de simplitate, și dimensiunea barocă a unei bouillabaisse, rafinată prin combinațiile de gusturi, nu se poate face nici un fel de comparație. Amândouă sunt perfecte. Revenind la „marea bucătărie țărănească“, specific acesteia ar mai fi drobul de miel făcut de Paște; acesta este identic unui preparat grecesc, sarmas (numele are origine turcească), deși termenul ne-a venit din slavă (de la droba, însemnând bucată, dar la sârbi și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele). De fapt, rețeta este comună
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
zona estetică a realismului, nuanțările terminologice ulterioare, cum ar fi cea de realism clasic impusă de Zarifopol, apoi cele ale lui Florin Manolescu, în variantele "realism caricatural din comedii sau din schițe" și "realism creatural din Năpasta, O făclie de Paște sau Păcat"2, sau cea de "realism ironic"3 propusă de V. Fanache, sunt în măsură să satisfacă progresiv nevoia de definire cât mai exactă a conversiunii mimesis-ului caragialian dinspre simpla oglindire și ilustrare a realității înspre deformarea presupusă de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
facilitează înțelegerea devenirii personajului caragialian în funcție de raportul pe care acesta îl stabilește cu mediul referențial. Se remarcă linia evolutivă plecând de la personajele comediilor, armonizate intim cu mediul social-istoric, la cele din nuvelele tragice (În vreme de război, O făclie de Paște, Păcat), marcate de un determinism riguros cu mai multe fațete, înregistrând apoi o ruptură în nuvelele Două loturi, Inspecțiune, prin expresia naturii umane individuale angrenate într-un joc al neșansei și al necunoscutului, pentru a ajunge din nou la soluția
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sătulă de cuvinte 16 aprilie 2011 luna nisan, sărbătoarea azimilor nu mai era mult urma să se sfâșie perdeaua templului oamenii de vază din sobor scoteau hainele scumpe pelerinii intrau în cetatea lui david în teorie era doar un alt paște nimic deosebit fuga din egipt rămânea o amintire i se dădea cezarului ce era al său pe la colțuri zornăiau treizeci de arginți iuda se prelingea pe lângă ziduri ca o părere ca o vinovăție nici nu bănuia ce discuții aprinse va
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
a venit la nici una din întrunirile la o cafeluță pe care le țin pentru fete în fiecare duminică, după slujba de la biserică. Beth nu mergea niciodată la biserică și-mi zicea „Aș sta la taclale cu fetele din an în Paște, dar cu bărbații... în fiecare zi“. — Acum o să vă pun o întrebare foarte importantă, domnișoară Janeway. A avut Beth vreun iubit cât timp a locuit aici? Bătrâna luă Biblia și o strânse la piept. — Domnule polițist, dacă ar fi intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
el pe tonul cel mai conciliant, cunosc foarte bine capriciile legii scoțiene. Dar, ca un semn al Încrederii, vă cer să mă lăsați să discut cu clientul meu În particular. Și dacă nu vreau? Atunci stăm aici și așteptăm până la paștele cailor. Sau să se termine cele șase ore pe care le mai aveți. Depinde de dumneavoastră. Insch se Încruntă, Își Îndesă bomboanele Înapoi În buzunar și părăsi camera, urmat de Logan și de Watson. Pe hol, era mult mai răcoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
conducă Zündapul și la urma urmei i se pare deplasat ca În filmul ăsta să stea tot timpul pe motocicletă. „Dom’le, eu i-am spus și lui Suzana Gâdea că fără o sută de mii nu joc. Păi ce paștele mă-sii, suntem la Vitanidis? Întâi vreau să semnez contractul!” „Oricum. Și porcăria aia de secvență când trei zile a trebuit să stea cu mâinile În benzină pentru boul ăla de scenarist, fir-ar mă-sa a dracului cu obsesiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
că fredonez adesea când lucrez, deși nu sunt conștient de acest lucru. Dar deodată mi-am dat seama. Fredonam Mozart. Eine Kleine Nachtmusik se răspândea în mașină și sunt iar în mansardă cu Anne. Este seara de Paște, al doilea Paște pe care îl petrecem aici, ultimul pe care îl vom mai petrece aici, și ascultăm muzică la radio pe când castanul din fața ferestrei dă semne îndoielnice de primăvară. Am terminat de pansat cartea și o răsfoiesc din nou. E ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]