45,986 matches
-
învățătoare a refuzat să-l mai vadă, conștientă fiind de imposibilitatea continuării relației lor. Îndurerat poetul îi dedică o poezie pe care o și publică în Revista ilustrată de la Șoimuș, revistă citită și de învățătoare : Răsună toaca de utrină, În pacea unei nopți târzii Și, rând pe rând, câte-un opaiț S-aprinde-n multele chilii... Te văd în colțul vechi de strană Cum stai răpusă de răstriști Și-atâta jale pare scrisă În ochii tăi curați și triști... Și cum te-nchini
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
aleasă special. Goga, fiind Ministru al Instrucțiunii și Cultelor, a făcut un târg cu Lazăr Triteanu, soțul Veturiei. Să i-o dea pe Vetura în schimbul mitrei de episcop ortodox al României. Triteanu a acceptat târgul și a lăsat-o în pace pe vetura. Nepotul poetului, Mircea Goga, povestește că familia lui Goga, în special mama poetului, n-a acceptat-o niciodată pe Veturia. Noră în casă a rămas Hortensia... Iată cum o descrie Lucian Blaga în „Hronicul și Cântecul vârstelor”: „Veturia
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
somnul de veci cei doi soți. Ca epitaf, Veturia a transcris în mozaic, o strofă din poemul lui „Din larg”: „Jur-împrejur e largul care cântă, E sore-n cer, e sărbătoare sfântă, Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmântul; Simt Dumnezeu cum mă primește-acasă...” Sic tranzit gloria mundi... Bibliografie: -Ion Dodu Bălan- Octavian Goga, Monografie, ed. Minerva, 1975; -Ioan Scurtu și colab. Enciclopedia de istorie a României, Ed. Memoria, București
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
mereu mai luminos pentru oamenii de pe cele două maluri ale bătrânului Istru. Ne adăpăm apoi sufletul, adăstând iarăși în binecuvântata poezie, de data aceasta pe vesuri curgătoare ca mierea, semnate de Floarea Cărbune, unde rima ceai-samurai și amintirea mamei îmbie pacea interioară. Rubrica dedicată cronicilor de carte ne răsfață cu două nume consacrate, unul din țară - scriitorul Al. Florin Țene și unul din străinătate - Adrian Erbiceanu, ambii mânuitori abili ai condeiului, unul prozator, altul poet. Aflăm despre “Inelul de Iarbă” al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/o-dimineata-castigata/ [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
familie de rațe sălbatice - și clocesc ouăle în fiecare an și apoi își plimbă boboceii pe undele străvezii ale bălții spre încântarea ochiului spectatorilor de ocazie. Măcănitul lor și orăcăitul broaștelor constituind un impresionant fond sonor ce nu-ți dă pace, cu mici pauze, întreaga zi. La baltă nu se vedea nimeni. Mi-aleg un loc unde mai pescuisem și altă dată, lângă papură. Acolo aveam șansa de a prinde cărășei mai mărișori. Pun o bucățică de râmă în ac și
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1440500723.html [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
toată viața lor au luptat și nu s-au îngrozit de lupta lor olimpică, susținută cu râvnă pentru curăția lor» (Convivium 7, 3). Și, în sfârșit, Sfântul Ciprian al Cartaginei amintește undeva că există nenumărate cununi martirice ale vremurilor de pace («habet et pax coronas suas»). De aceea, nu este de mirare că și marele dascăl al școlii alexandrine, Clement Alexandrinul, căutând să definească tipul de om creștin ideal, numit de el «gnosticul creștin», spune că acesta nu este altceva decât
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
să definească tipul de om creștin ideal, numit de el «gnosticul creștin», spune că acesta nu este altceva decât un martir în viață și în trăire, un martir răstignit pentru lume, și lumea pentru el». Dar, cele mai multe «cununi martirice ale păcii» din acea vreme, au împodobit capetele nenumăraților asceți, viețuitori ai pustiei, care se nevoiau cu postul, cu rugăciunea și cu privegherea, zi de zi, noapte de noapte, fără încetare, considerându-se și ei răstigniți pentru lume, și lumea pentru dânșii
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
plăcere, pentru toate-Ți cer, iertare ! Începem iarăși un Nou An, sub Pronia și al Tău Har, Privesc cu optimism spre file...dar câte-mi dai din Calendar ? Pentru soție și copii, pentru prieteni și părinți Înțelepciune și putere și Pacea Sfântă cu cei Sfinți ! Luciditate și prudență, cotidianul optimism O inimă ce radiază doar ce e bun ! Deci, Creștinism ! La ce-i urât și mincinos, urechile mi le închide ! La fel și buzele ! Iar ființa, spre ce e bun, TU
RUGĂCIUNE LA CUMPĂNA DINTRE ANI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1451400964.html [Corola-blog/BlogPost/370823_a_372152]
-
și buzele ! Iar ființa, spre ce e bun, TU mi-o deschide , Ca duhul meu Să-l faci să fie plin de Binecuvântare, Să răspândesc Cuvântul Tău, oricărui om, pe-orice cărare ! Prietenilor ce citesc, dă-le multă-Înțelepciune, Dragoste și Pace Sfântă și viață în comuniune ! Iar prietenia cea creștină, să crească-n inimi, să reziste Nu doar în vremea Bucuriei, ci și în zilele mai triste... Umple-mi DOAMNE inima cu Bucurie, bunătate, Ca oamenii ce-i întâlnesc, Izvorul lor
RUGĂCIUNE LA CUMPĂNA DINTRE ANI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1451400964.html [Corola-blog/BlogPost/370823_a_372152]
-
gospodărie, iar mama lor ostenea aducând pe lume prunci. Erau toți uniți de grijile familiei. Copiii se creșteau unii pe alții... Totuși, viața lor nu era ușoară. Și n-ar fi suferit, poate, dacă cei clevetitori le-ar fi dat pace. Dar ți-ai găsit! Nu se mulțumeau să-i vorbească în spate, nu! Le aruncau vorbe supărătoare și în față, nu se sfiau să le găsească porecle. Mai ales, de bărbat râdeau. În loc să-i dea binețe, îl întrebau cu glas
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1418071076.html [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
acelui pământ. Acest fapt este cunoscut de toată lumea dar îl evită a-l discuta pentru că este etichetat politic incorect. Capitolul 4 - „Foreign Policy: fighting for peace” - Frumos, dar scandinavii să nu sară imediat în sus pregătindu-i Nobel-ul pentru pace, ca lui Obama de cum a ajuns la Casa Albă. Atenție, Donald Trump a scris: „America este cea mai puternică țară în lume... și eu abordez politica externă pe o fundație puternică: o conduc cu forță. Asta înseamnă că trebuie să
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1481172135.html [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
recentele alegeri din Moldova de Est. Așa că americanii vin dacă pot și pleacă, cu scut cu tot, când vor rușii. Și rumânii rămân în fundul gol în fața rușilor. Uite că nu am învățat nimic din istoria care se repetă! Cât despre pacea lui Donald Trump, el are deja în colimator pe ISIS musulman și Iranul, dușmanul declarat al Israelului. Capitolul 5 - „Education: a failing grade” un alt american slung în sensul că educația americană are un calificativ scăzut fiind pe locul 26
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1481172135.html [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
despre el repetă că reface America Mare prin lege și ordine, dar și restul lumii se va schimba pentru că: „Președintele Statelor Unite este cea mai puternică persoană în lume” (pag.142) Superbie și ultraj la adresa modestei democrației, a liniștitei și binefăcătoarei păcii, înviorând marile stafii istorice ale celor două războaie mondiale, incitând și excitând pe alți mari lideri și președinți megalomani. De reținut din acest capitol și afirmația: „Nouă nu trebuie să ne vină președintele Israelului și să explice Congresului ce am
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1481172135.html [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
râzi, cu Florentin Smarandache... De bancurile altora... Dar să nu vă rețin de la prepararea meselor festive... oriunde ați fi pe drum... spre alte orizonturi roșii...Chiar și maghiare... Noi ne-am înțeles bine , întotdeauna... cât timp eram și suntem, în pace...Nu cred că este cazul să ne batem pe mathlaburi... Așadar, bravul nostru general al serviciilor universitare, cu sprijinul propriei mamei, sunt convins, care l-a susținut totdeauna, altfel - ajungea atât de sus? În înțelepciune - a invitat la el acasă
Tăblițele de la Tărtăcuța, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/tablitele-de-la-tartacuta-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339312_a_340641]
-
uși, pe la ferestre, Florile dalbe se aude până-n zări! Suntem un neam aici, ca de poveste, Ce își trimie veac de veac colindători. Și leru-i Doamne vine de departe, Și ne-a făcut pe noi nemuritori! Iar sufletu-și găsește pace-n toate, Când pe la case vin colindători. E o liniște și o armonie mare, Și fiecare avem în noi un tainic dor, Nu vom pieri atâta vreme-n care, De sărbători pornesc colindători. Referință Bibliografică: Dăinuire / Nina Dragu : Confluențe Literare
DĂINUIRE de NINA DRAGU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nina_dragu_1482426146.html [Corola-blog/BlogPost/377101_a_378430]
-
luat-o pe jos! Încotro credeți că se îndreaptă? Devenit lucid ca prin farmec, Liviu începu să-și pună rațiunea la treabă. Se trezea și devenea conștient de situație. Maria încă mai bâjbâia prin bezna confuziei, așa că o lăsă în pace. Era bucuros că se putea baza pe fiul lui, devenit adult ca prin farmec. - Pe jos nu a plecat, cu siguranță! Cu asemenea valiză, nu putea parcurge nici o sută de metri. Sigur a luat un taxi și cred că știu
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483132145.html [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
realitate istorico - teandrică și sinergetică. Dar mărturisirea în istorie este incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu înseamnă a declara război pe viață și pe moarte cu diavolul, a nu mărturisi înseamnă a avea pace cu acesta. Dacă în perioada persecuțiilor, creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire acesteia din creștinism spre puncte centrifuge ale autoumanizării. Vocea profetică a Bisericii se aude în istorie, căci nu se concepe, ca propovăduind adevărul
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454064163.html [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
rog să îmi fii sănătos Iar zilele fie-ți senine Precum al tău suflet frumos! O vrajă e totul in jur Și iarna la foc mi-o petrec Când stelele nopții devin Minuni pentru clipe ce trec. E sfântă această pace, Copiii mi se odihnesc. Mă rog cu smerenie, Doamne, Ai grijă de cei ce-i iubesc! Referință Bibliografică: SEARA DE IARNA / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 702, Anul II, 02 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
SEARA DE IARNA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Seara_de_iarna_ioana_voicila_dobre_1354452831.html [Corola-blog/BlogPost/351642_a_352971]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ȘI TOTUL E PACE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Și ninge și ninge în tristele-mi ore când gândul încinge fantastice hore. Și plouă și plouă în vreme ce-n mine răsare o nouă speranță-n
ŞI TOTUL E PACE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1448739721.html [Corola-blog/BlogPost/383073_a_384402]
-
tună din nori de durere când viața mai bună devine-adiere. Și plânge și plânge în mine destinul în timp ce în sânge-îmi sporește seninul. Și-adie și-adie o dulce răcoare în lumea-mi pustie ce-a viață tresare. Și totul e pace ce dulce răsună de-o vreme încoace când ninge, când tună. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și totul e pace / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793, Anul V, 28 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali
ŞI TOTUL E PACE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1448739721.html [Corola-blog/BlogPost/383073_a_384402]
-
sânge-îmi sporește seninul. Și-adie și-adie o dulce răcoare în lumea-mi pustie ce-a viață tresare. Și totul e pace ce dulce răsună de-o vreme încoace când ninge, când tună. Anatol Covali Referință Bibliografică: Și totul e pace / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793, Anul V, 28 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŞI TOTUL E PACE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1448739721.html [Corola-blog/BlogPost/383073_a_384402]
-
cu recunoștință câte o adiere oportună de care mă bucuram mulțumită. Am simțit fierbințeala stelelor, am visat speculativ la lumea lor tainică și m-am cufundat în spațiul jinduitor al Universului, acolo unde nu există atmosferă, acolo unde liniștea și pacea îți anihilează simțurile și te fac una cu nemărginirea. Am construit o punte de legătură între Pământ și divinitate și am format un bulgăre de aștri pe care l-am strâns la piept cu infinită candoare, apoi m-a cuprins
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Noaptea_stelara_cristea_aurora_1342359891.html [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
Sfatul Țării a proclamat oficial Republica Democrată Moldovenească la data de 2 decembrie 1917. Lovitura de stat din octombrie 1917, când partidul bolșevic a preluat totalitatea puterii în Rusia datorită înțelegerii dintre comuniști și germani, a dus la armistițiul, apoi pacea de la Brest-Litovsk, pace prin care Lenin le ceda germanilor țările baltice, Bielorusia și Ucraina. În acest context, conducătorii din Sfatul Țării nu mai puteau conta, pentru a garanta pacea în Basarabia, decât pe armata română; aceasta, rămasă singură pe frontul
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Gigi_stanciu_1400781543.html [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]
-
proclamat oficial Republica Democrată Moldovenească la data de 2 decembrie 1917. Lovitura de stat din octombrie 1917, când partidul bolșevic a preluat totalitatea puterii în Rusia datorită înțelegerii dintre comuniști și germani, a dus la armistițiul, apoi pacea de la Brest-Litovsk, pace prin care Lenin le ceda germanilor țările baltice, Bielorusia și Ucraina. În acest context, conducătorii din Sfatul Țării nu mai puteau conta, pentru a garanta pacea în Basarabia, decât pe armata română; aceasta, rămasă singură pe frontul de est după
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Gigi_stanciu_1400781543.html [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]
-
datorită înțelegerii dintre comuniști și germani, a dus la armistițiul, apoi pacea de la Brest-Litovsk, pace prin care Lenin le ceda germanilor țările baltice, Bielorusia și Ucraina. În acest context, conducătorii din Sfatul Țării nu mai puteau conta, pentru a garanta pacea în Basarabia, decât pe armata română; aceasta, rămasă singură pe frontul de est după retragerea rușilor, fusese și ea nevoită în cele din urmă să accepte armistițiul cu germanii la 9 decembrie 1917. Aflată în retragere prin Basarabia, armata rusă
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Gigi_stanciu_1400781543.html [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]