29,426 matches
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, în stabilirea competenței. În consecință, în situația în care infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, comisă de o persoană a cărei calitate nu determină incidența dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, este de competența
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, comisă de o persoană a cărei calitate nu determină incidența dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, este de competența
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
3 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Distrugerea unui înscris sub semnătură privată, care aparține în tot sau în parte altei persoane și servește la dovedirea unui drept de natură patrimonială, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
act administrativ. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă exigențele de calitate a legii, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece impun îndeplinirea condiției de a demonstra existența unei „pagube iminente“, pentru a obține suspendarea executării unui act administrativ. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, care fac trimitere la prevederile art. 14 din aceeași lege, chiar dacă un act administrativ suferă sub aspectul legalității, pronunțarea unei soluții
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
administrativ. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, care fac trimitere la prevederile art. 14 din aceeași lege, chiar dacă un act administrativ suferă sub aspectul legalității, pronunțarea unei soluții de suspendare este condiționată și de demonstrarea unei „pagube iminente“. Cu alte cuvinte, se solicită persoanei interesate să realizeze o probațiune dificilă și complexă, pentru care în textul de lege nu se oferă niciun fel de criterii, să demonstreze că punerea în executare a unui act administrativ, care suferă
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
astfel de act a cărui legalitate a fost răsturnată este vătămător, fiind imposibil ca un act administrativ nelegal să nu fie prejudiciabil, cel puțin față de interesele și patrimoniul destinatarului său. Deși art. 15 din Legea nr. 554/2004 impune condiția „pagubei iminente“, nu se oferă însă nici măcar orientativ repere care să contureze această condiție, fiind evident că acest text de lege suferă sub componenta calității și previzibilității. Potrivit autoarei excepției, varianta constituțională a art. 14 și 15 din Legea nr.
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
între interesul particular și cel general, acordând instanței judecătorești posibilitatea de a suspenda executarea actului administrativ, fără ca prin aceasta să impieteze asupra exigențelor impuse de respectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Întrucât termenii „caz bine justificat“ și „paguba iminentă“ sunt definiți și caracterizați chiar prin lege, instanța dispune de repere clare pentru aprecierea necesității suspendării executării actului administrativ. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, prin „pagubă iminentă“ se înțelege prejudiciul material viitor
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
Întrucât termenii „caz bine justificat“ și „paguba iminentă“ sunt definiți și caracterizați chiar prin lege, instanța dispune de repere clare pentru aprecierea necesității suspendării executării actului administrativ. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, prin „pagubă iminentă“ se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Suspendarea executării unui act administrativ are caracter esențialmente temporar, durând, în condițiile art. 15 din Legea
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
prin respingerea acțiunii și confirmarea legalității actului administrativ, care va reîncepe, de la acel moment, să producă efectele în vederea căruia a fost emis. ... 7. Având în vedere aceste aspecte, în opinia Înaltei Curți, este justificată reglementarea cerinței dovedirii unei „pagube iminente“, în lipsa căreia nu s-ar asigura echilibrul între interesul public (care impune caracterul executoriu al actului administrativ) și interesul privat afirmat de persoana care se consideră vătămată. Prin urmare, textul normativ al art. 15 din Legea nr. 554/2004
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
a supremației sale și a legilor. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva presupusului caracter imprecis al condiției de a demonstra existența unei „pagube iminente“, pentru a obține suspendarea executării unui act administrativ. ... 14. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, prin hotărârile din 22
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
unei pagube iminente. Întrucât acești termeni sunt definiți și caracterizați chiar prin lege, instanța dispune de repere clare pentru aprecierea necesității suspendării executării actului administrativ“. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004, prin „pagubă iminentă“ se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, iar „cazurile bine justificate“ sunt acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept care
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Măsura se justifică prin nevoia asigurării unui just echilibru între interesul particular și cel general. ... 16. Aplicând aceste considerente în cauza de față și având în vedere definiția legală a expresiei „pagubă iminentă“, stabilită prin art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că, analizate în întregul context normativ privind contenciosul administrativ, prevederile de lege criticate nu prezintă deficiențe care să afecteze exigențele clarității, preciziei, previzibilității și accesibilității
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
următoarele: 107. Curtea nu poate să constate decât că norma criticată nu reprezintă o invitație la încălcarea legii, ci cuprinde în sine o formă de sancțiune civilă, astfel că cel care a afectat integritatea bugetului public va trebui să plătească paguba efectiv suferită de bugetul de stat, majorată cu 20%, la care se vor plăti dobânzi și penalități. Această majorare reprezintă o formă de sancțiune civilă care pedepsește abaterea de la normele de drept. Astfel, având în vedere natura relațiilor sociale
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
național. Diferența dintre sumele eventual plătite și cele real datorate de contribuabil - diferență decurgând din stabilirea cu reacredință ori, după caz, din neevidențierea în documente legale sau nedeclararea în mod corect și complet a veniturilor realizate sau cheltuielilor efectuate - constituie pagubă bugetară în sens fiscal și, totodată, prejudiciu infracțional în sens penal, de a cărui acoperire integrală este condiționată, printre altele, incidența cauzei de impunitate prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005. Prin urmare, în domeniul evaziunii fiscale
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
penală, respectiv reparării prejudiciului penal. Obiectul exercitării acțiunii civile în procesul penal îl reprezintă repararea, potrivit legii civile, a prejudiciului produs prin comiterea faptei, ceea ce înseamnă că instanța penală nu ar putea impune făptuitorului alte modalități de reparare a pagubei decât cele expres și limitativ prevăzute de legea civilă. În acest context se poate concluziona că majorarea cu procentul de 20% din baza de calcul, prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, nu are natura unei obligații
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
prin Decizia nr. 101 din 17 februarie 2021 a Curții Constituționale s-a reținut, printre altele, că norma criticată „(...) cuprinde în sine o formă de sancțiune civilă, astfel că cel care a afectat integritatea bugetului public va trebui să plătească paguba efectiv suferită de bugetul de stat, majorată cu 20%, la care se vor plăti dobânzi și penalități. Această majorare reprezintă o formă de sancțiune civilă care pedepsește abaterea de la normele de drept“ (paragraful 107). Majorarea procentuală prevăzută de art.
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
și când vizează domeniul energiei și gazelor naturale; ... – Art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 care prevede faptele ce constituie abateri disciplinare; ... – Art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 care reglementează răspunderea furnizorului de servicii poștale pentru paguba pricinuită în cazul pierderii totale sau parțiale, distrugerii totale sau parțiale ori al deteriorării trimiterii poștale; ... – Art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 care reglementează dreptul la o despăgubire corespunzătoare a expeditorului pentru prejudiciul cauzat prin pierderea
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
cu echipamente prevăzute în RAM privind siguranța aeronautică, astfel încât să asigure echipei de intervenție exercitarea atribuțiilor stabilite în prezentele instrucțiuni. Articolul 77 Paza zonei de producere a evenimentului de aviație cuprinde măsuri de protecție destinate evitării producerii unor noi pagube, interzicerii accesului persoanelor neautorizate la aeronavă și împiedicării furtului și deteriorării. Articolul 78 Personalul care securizează zona producerii evenimentului de aviație, pompierii, precum și alte persoane autorizate care se află în vecinătatea zonei de împrăștiere a aeronavei sunt instruite cu
INSTRUCȚIUNI din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251501]
-
aeronavelor în toate fazele lor de operare Navigabilitate - caracteristica aeronavei pregătite pentru zbor, constând în conformarea acesteia la reglementările de admisibilitate la zbor Pericol - o situație sau un obiect care poate cauza moartea sau vătămarea unei persoane, avarierea unui echipament, pagube materiale sau reducerea capacității unei persoane de a îndeplini o funcție prevăzută Recomandare privind siguranța - o propunere a unei autorități responsabile de investigațiile privind siguranța, pe baza informațiilor rezultate dintr-o investigație sau din alte surse, precum studiile în materie
INSTRUCȚIUNI din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251501]
-
să se ia în considerare și următoarele aspecte: a) dimensiunea și importanța pieței în care este activă persoana juridică controlată; ... b) cota de piață a persoanei juridice controlate; ... c) capacitatea economică efectivă a persoanei juridice controlate de a produce o pagubă celorlalte întreprinderi sau clienților finali. ... (2) La stabilirea și individualizarea sancțiunii contravenționale se va ține seama și de starea de insolvență a persoanei juridice controlate. Capitolul IV Circumstanțe atenuante și agravante Articolul 12 (1) La stabilirea și individualizarea sancțiunii contravenționale
PROCEDURĂ din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252267]
-
atunci când acesta poate fi măsurat; ... g) conținutul datelor/informațiilor/documentelor consemnate în raportul de investigație în forma finală. ... Articolul 21 La stabilirea și individualizarea sancțiunii contravenționale se iau în considerare capacitatea economică efectivă a persoanei juridice investigate de a produce o pagubă importantă participanților la piața de energie electrică sau gaze naturale, clienților finali, precum și determinarea/stabilirea cuantumului amenzii la un nivel care să îi asigure acesteia un caracter suficient de disuasiv, având în vedere principiul proporționalității. Articolul 22 Comitetul de reglementare
PROCEDURĂ din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252207]
-
interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. ... 19. Or, Curtea a reținut că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cuprinde reglementări al căror scop îl constituie sancționarea unor comportamente ce aduc atingere acelor valori sociale care, deși nu se bucură de protecția legii penale
DECIZIA nr. 510 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252338]
-
recoltă aprobate prin prezentul ordin se realizează pe suprafețele din fondurile cinegetice unde practicarea vânătorii este admisă potrivit legii, cu respectarea prevederilor art. 35 din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 4 (1) În cazul producerii de pagube culturilor agricole sau silvice de către exemplare de căprior, în cursul perioadei de vânătoare prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, recoltarea acestora se realizează la solicitarea scrisă a gestionarului, prin metoda „la
ORDIN nr. 912 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254448]
-
de vânătoare, prin referat de aprobare, atât pe fondurile cinegetice pe care nu au fost aprobate cote de recoltă, cât și pe fondurile cinegetice unde cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin a fost realizată. (2) În cazul producerii de pagube culturilor agricole sau silvice de către exemplare de căprior, în afara perioadei de vânătoare prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, recoltarea acestora se realizează la solicitarea scrisă a gestionarului, prin metoda „la
ORDIN nr. 912 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254448]
-
și (2) se fundamentează prin raportul de control întocmit de către personalul de specialitate din domeniul silvic sau cinegetic și avizat de conducătorul structurii teritoriale a autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, în urma verificării în teren privind situația pagubelor produse. Articolul 5 Pentru aplicarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care pe un fond cinegetic cota de recoltă la specia căprior a fost realizată sau nu a fost aprobată cotă
ORDIN nr. 912 din 20 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254448]