3,309 matches
-
laser, fenomen ce a condus la formarea unui mic strat de oxizi pe suprafață. Fig. 5.77. Imagine SEM a zonei de inscripționare femtolaser. Mărire X 140 Fig. 5.78. Imagine a uneia dintre secțiunile din zona de marcaj a paletei. Mărire X 500 161 Imagistica SEM a secțiunii transversale a marcajelor femtolaser a evidențiat că pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zona de circa 2-5 microni pe care se află depuneri
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de inscripționare femtolaser. Mărire X 140 Fig. 5.78. Imagine a uneia dintre secțiunile din zona de marcaj a paletei. Mărire X 500 161 Imagistica SEM a secțiunii transversale a marcajelor femtolaser a evidențiat că pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zona de circa 2-5 microni pe care se află depuneri, acestea fiind localizate de o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. Se observă întreaga zonă de degajarea a materialului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de marcare, pentru evidențierea adâncimii și „profilului” rezultat ca urmare a topirii materialului. Fig. 5.82. La baza craterului de topire nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Mărire X 4.000 162 Rezultatele experimentale obținute pe paleta din superaliaj baza nichel de tip NIMONIC 86 Viteza mare de topire și solidificare a materialului, fenomen rezultat ca urmare a expunerii la fasciculul de tip femtolaser, poate asigura un mai mare grad de uniformitate a marcajului, în condițiile inducerii
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
tip NIMONIC 86 Viteza mare de topire și solidificare a materialului, fenomen rezultat ca urmare a expunerii la fasciculul de tip femtolaser, poate asigura un mai mare grad de uniformitate a marcajului, în condițiile inducerii unei modificări minime a microstructurii paletei, adâncimea maximă de pătrundere putând fi de peste 20 μm. În principal, microstructura nu suferă modificări decât în direcția oxidării superficiale a unor elemente. În zona de realizare a topiturii nu mai apar mici zone de recristalizare ca în cazul expunerii
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de juxtapunerea celor două zone de influență, ce a condus în final la formarea masivă a unor oxizi, rezultați ca urmare a expunerii duble la fascicul, în atmosferă fără protecție. Fig. 5.89. Imagine SEM a dublei inscripționări femtolaser a paletei. Mărire X 100 Fig. 5.90. Imagine SEM ce surprinde suprapunerea celor două treceri doar pentru banda din zona centrală. Mărire X 200 Apar depuneri masive de oxizi pe zonele marginale ale marcajului și o diferențiere clară a celor două
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
inscripționată, unele fragmente de oxizi ce s-au desprins din stratul de aliaj amorfizat superficial. Fig. 5.93. Imagine SEM ce redă zona inscripționată și superficial acoperită cu fragmente de oxizi. Mărire X 8.000 Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate, situație vizibilă din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului; totodată, nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.94. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a paletei nu apar modificări importante de rugozitate, situație vizibilă din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului; totodată, nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.94. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Mărire X 500 Fig. 5.95. Imagine a secțiunii zonei de marcaj a paletei: nu există fisuri în zona de investigare. Mărire X 1.000 166 Fig. 5.96. Secțiunea transversală a zonei de inscripționare, cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a marcajului; totodată, nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.94. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Mărire X 500 Fig. 5.95. Imagine a secțiunii zonei de marcaj a paletei: nu există fisuri în zona de investigare. Mărire X 1.000 166 Fig. 5.96. Secțiunea transversală a zonei de inscripționare, cu vizualizarea unor depuneri de material rezultate la topirea în fascicul. Mărire X 2.000 Fig. 5.97. Detaliu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
alte tipuri de defecte induse. Fig. 5.98. Detaliu din zona de marcare, în vederea observării pereților canalului rezultat după marcarea în fascicul femtolaser. Mărire X 6.000 167 Rezultatele experimentale obținute pe proba din aliaj de titan Și în cazul paletei din aliaj de titan, se poate constata cu ușurință că se obține un profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu o morfologie total diferită de cazul în care se utilizează lasere cu impulsuri de durata nanosecundelor. Și aici
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
îngustă de marcare, ce este însoțită de-o parte și de cealaltă a zonei topite de cantități de oxizi cu depunere și depozitare fragmentară. Fig. 5.99. Imagine SEM a zonei de inscripționare cu fascicul femtolaser, similară celei realizate pe paleta din aliaj de aluminiu. Mărire X 100 Fig. 5.100. Aspectul general al marcajului, pe care se regăsesc depuneri discontinue și masive de oxizi. Mărire X 200 Fig. 5.101. Vizualizarea SEM a pereților marcajului realizat cu femtolaserul, ce pune
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.103. Detaliu al structurii de solidificare, sub forma unor „coloane” crescute în zona pereților ce limitează linia de marcaj cu femtolaserul. Mărire X 4.000
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
coloane” de particule sferoidale solidificate ultrarapid. Acestea au dimensiuni ale diametrului de circa 1,5-2,5 μm. Figurile 5.106 - 5.111 tratează secțiunea transversală a marcajului realizat cu femtolaser. Fig. 5.106. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Fig. 5.107. Secțiune transversală în zona de inscripționare, cu vizionarea profilului de secționare, precum și a depunerilor de oxizi rezultate. Mărire X 500 Fig. 5.108. Imagine a uneia dintre secțiunile din zona de marcaj a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cele mai multe erori (exceptând divergența axială), funcția de extrapolare este fie: ctg θ cos θ, fie cos2 θ, dacă există o eroare de deplasare a suprafeței probei (având în vedere că probele au suprafețe curbe, ca urmare a secționării profilelor de paletă), respectiv eroarea de planeitate a probei și o transparență mai mare la radiația X. Pentru indexarea picurilor ca rezultat al difracției, s-au utilizat ultimele date disponibile în literatura de specialitate (International Center Diffraction Data, ICDD), precum și valorile din ASTM
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
prin difracție de raze X la detectarea microtensiunilor interne și a tensiunilor reziduale datorate microdeformării zonelor marcate Pentru a putea compara eventualele influențe (tensiuni interne sau modificări de faze) pe care marcajul laser le induce ca urmare a inscripționării suprafeței paletelor, s-a ales soluția de a pregăti eșantioane speciale pentru realizarea și testarea marcajului. Profilul paletelor sau diferența razelor de curbură între extradosul și intradosul acestora, dar și diferențele de grosimi ale paletelor în funcție de zona de secționare, pot introduce unele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcate Pentru a putea compara eventualele influențe (tensiuni interne sau modificări de faze) pe care marcajul laser le induce ca urmare a inscripționării suprafeței paletelor, s-a ales soluția de a pregăti eșantioane speciale pentru realizarea și testarea marcajului. Profilul paletelor sau diferența razelor de curbură între extradosul și intradosul acestora, dar și diferențele de grosimi ale paletelor în funcție de zona de secționare, pot introduce unele erori în modul de interpretare a datelor de difracție de raze X. Pentru a putea preîntâmpina
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
le induce ca urmare a inscripționării suprafeței paletelor, s-a ales soluția de a pregăti eșantioane speciale pentru realizarea și testarea marcajului. Profilul paletelor sau diferența razelor de curbură între extradosul și intradosul acestora, dar și diferențele de grosimi ale paletelor în funcție de zona de secționare, pot introduce unele erori în modul de interpretare a datelor de difracție de raze X. Pentru a putea preîntâmpina acest fenomen de eroare de măsurare instrumentală pentru efectul de difracție de raze X, s-a ales
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cât și la unghiuri mari de difracție, nu apar diferențe notabile între proba 190 nemarcată și probele marcate, ceea ce conduce la ideea că marcarea cu laser, atât nano cât și femtosecundă, nu introduce tensiuni interne în volumul probei sau a paletelor marcate prin intermediul laserului, în bun acord cu rezultatele raportate în cadrul acestui domeniu de studiu și analiză [153-163]. Lipsa tensiunilor interne induse de inscripționarea prin iradiere laser, coroborată cu rezultatele analizelor SEM și EDX, care nu au relevat modificări structurale sau
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
respectiv generați prin procesul de producție asociat rețelei neuronale construite: 2-4 zecimale. Putem considera indicele aferent microfisurilor ca fiind cel mai important dintre cei cinci monitorizați, dată fiind posibila influență a acestui tip de defect indus asupra integrității și funcționării paletelor testate, tabelul 7.2 prezentând exclusiv valori nule ale erorii calculate pentru acest parametru. Pe locul secund ca relevanță se plasează contrastul, care, după considerentul de siguranță dat de situația microfisurilor, reprezintă parametrul calitativ principal de evaluare a lizibilității un
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
contrastului, urmează acestuia pe scara de relevanță a indicilor de cantitate și calitate ai marcării. Considerăm ca ultim parametru al acestei liste indicele de picături formate, dat fiind faptul că fenomenul în sine nu reprezintă un potențial pericol pentru funcționarea paletei (având în vedere gradul de topire obținut), topitura putând fi de asemenea uniformizată sau curățată folosind un alt fascicul laser. Devine acum de interes abordarea „drumului invers”, adică, pornind de la un set de indici de calitate, să putem indica parametrii
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fi Mari descoperiri, Clubul curioșilor, Euritmie, Tehnici de modelaj, Călătorii imaginare, Folclor etc. Sesizăm din capul locului disproporția dintre importanța educației religioase și a celorlalte opționale amintite mai sus. Nu putem pune pe același plan educația pentru valorile creștine și paleta vastă de activități opționale, nu pentru că aceasta din urmă nu ar fi importantă, ci pentru că educația religioasă trebuie să facă parte din activitățile obligatorii (la fel ca activitățile pentru comunicare și dezvoltarea limbajului, activitățile matematice, sociale, artistice etc.), dat fiind
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
două subtipuri. La același nivel științific se ridică volumul următor, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice (1983). Volumele Cântecul nostru bătrânesc (1986) și Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare (1989) relevă în A. un teoretician deschis unei palete foarte largi de probleme. Al. I. Amzulescu a desfășurat o activitate folclorică completă, executând absolut toate operațiile pe care le pretinde stadiul actual al dezvoltării disciplinei științifice căreia i s-a dedicat, putându-se spune, fără reticențe, că este, în
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
aplicativă, într-o varietate de domenii: politici sociale, managementul resurselor umane, managementul social al organizațiilor, marketing, securitate socială, relații internaționale, integrare europeană, dezvoltare comunitară, comunicații, managementul programelor etc. Sociologia a devenit în mod clar mai atractivă, oferind tinerilor o largă paletă de oportunități profesionale. În cadrul facultății noastre dezvoltarea unor programe de masterat pentru diferite specializări, deschise și altor specialiști - managementul serviciilor de sănătate, managementul resurselor umane, administrație, securitate - a accelerat procesul de integrare a sociologiei în diferite instituții, crescând înțelegerea sociologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
influenței violenței din emisiunile de televiziune Evaluarea efectelor violenței transmise prin emisiuni TV asupra elevilor s-a realizat printr-o presupusă scală a ierarhiei acestora în funcție de gravitatea consecințelor. Chiar dacă variantele alese pentru răspunsuri sunt perfectibile, ele reprezintă, în mare, o paletă de evaluare a efectelor de la pozitiv la negativ. Datele arată că elevii simt că sunt influențați de scenele de violență pe care le văd la TV, după cum urmează: „Mă amuză și mă lasă indiferent”, apare ca fiind raportarea dominantă la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violență televiziuală poate conduce la agresivitate constă în a afirma faptul potrivit căruia copiii observă comportamente agresive noi și că ei învață indirect că actele violente sunt recompensate. Ei memorizează aceste noi comportamente care, din acel moment, fac parte din paleta de acțiuni pe care ei le pot alege pentru a obține ceea ce doresc. - Este cu siguranță adevărat că violența televizuală nu se află la originea tuturor comportamentelor agresive ale copiilor. Este adevărat și că anumiți copii sunt mult mai susceptibili
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din orașele mari care se uită la TV mai rar decât zilnic în timpul săptămânii (7,18%), față de procentele înregistrate de această variantă de răspuns în celelelte medii de rezidență. Presupoziția că acest lucru este datorat, în mare măsură, existenței unei palete mai largi de activități avute la dispoziție în acest mediu este parțial infirmată de procentul ridicat de „mari consumatori” din acest mediu. Din păcate, respondenții nu pot estima veniturile familiei și de aceea nu se poate face nici o inferență referitor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]