3,126 matches
-
2001; Taina inelului, Chișinău, 2003. Antologii: Ineluș-învârtecuș, Chișinău, 1969 (în colaborare cu Nicolae Băieșu); Auraș-păcuraș, ed. 3, Chișinău, 1990. Traduceri: Iepurașul albastru, Chișinău, 1968; O scrisoare către copiii lumii, Chișinău, 1968; Astrid Lindgren, Pepi Cioraplung, Chișinău, 1973; James Barrie, Peter Pan și Wendy, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: „Balade”, „Cultura”, 1966, 19 martie; Ion Ciocanu, Spirit poetic autentic, „Cultura”, 1966, 7 mai; Raisa Suveică, Miracolul cotidianului, Chișinău, 1968; Mihai Ciompoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 148-152; Valeriu Senic, Un prieten fidel al copiilor
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
lui Radu Gyr (Ne vom întoarce într-o zi, Imn morților), V. Voiculescu (Sub zodia cu ochii verzi), Nichifor Crainic (Rugăciune, Sus inima!), Dumitru Bacu ( În loc de plugușor, Iarna la Aiud), D. Iov (Chemare), Andrei Ciurunga (Țara mea de dincolo de țară), Pan Hallipa, Ion Zeana. Sunt prezenți și câțiva poeți ai exilului, printre care Aron Cotruș (Patria), Zahu Pană (Colind de exilat), Ovidiu Vuia (Pentru neamul de-acasă), Eugen Coșeriu (Puncte cardinale), N. S. Govora, Ion Țolescu ș.a. După 1989 vor figura
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
și moarte (1944) fiind recuperate biografic, vag sadovenian, din mediul provincial (Dragoste și moarte, Idol năruit), din universul rural, cu dramele feciorilor-victime ale războiului (Măriuța), sau din vremea copilăriei „amenințate” de prima zi de școală (Robinson). Inedită ca tematică, povestirea Pan Lazăr creionează portretul unui Quasimodo român, lipsit de prezența luminoasă a vreunei Esmeralde, cu existența înecată în aburii alcoolului. Autorul știe să dea viață personajelor, deține mecanismul construirii unei proze de mai mare întindere, dar nu adâncește investigația psihologică. Decorul
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
mesteacăn, în Maica Ioana a îngerilor, I, București, 1971, [Proză], în Îndrăgostiții din Marona, București, 1972; Boleslaw Prus, Anielka, pref. trad., București, 1973, Avanpostul, pref. trad., București, 1992; Henryk Sienkiewicz, Prin foc și sabie, I-II, postfața trad., București, 1973, Pan Wolodyjowski, pref. trad., București, 1974, Potopul, I-III, pref. trad., București, 1977, Hania, București, 1986, Paznicul farului, îngr. și pref. trad., București, 1987 (în colaborare cu Teodor Holban), Familia Polaniecki, pref. trad., București, 1987, Pe câmp de glorie, pref. trad
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
suav” de Voroneț), accentuează nota meditativă. SCRIERI: Rostiri tari (în colaborare cu Arcadie Cerneanu), Rădăuți, 1933; Afania, pref. Vera Marian [Ghedeon Coca], Rădăuți, 1933; Apoteoz, Cernăuți, 1933; Eu-s virgină, Rădăuți, 1934; Minois, Rădăuți, 1934; Trestia Barcan, pref. George Demetru Pan, Rădăuți, 1934; Hora holdelor, Rădăuți, 1935; Stihuri, metafore și imagini românești, Rădăuți, 1935; Marathon, București, 1936; Acteon, Fălticeni, 1938; Artur Gorovei, Brașov, 1938; Insurgențe, Fălticeni, 1938; Nord, Fălticeni, 1938; Portrait de la Bucovine, Paris, 1939; Nerv, București, 1940; Sânge și crini
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 797-800, Ist. lit (1982), 881-884; Virgil Carianopol, Cu poetul V. Voiculescu (interviu), RL, 1970, 31; [V. Voiculescu], G, 1943, 7 (semnează Nichifor Crainic, Ion Pillat, N. I. Herescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu ș.a.); Pillat, Tradiție, 300-308; Șerban Cioculescu, Portret, „Glasul patriei”, 1963, 14; Adrian Marino, Opera postumă a lui V. Voiculescu - „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu”, GL, 1965, 17; Ion Pop, Poezia lui
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Preamărirea durerii (1938) -, altele doar menționate (ulterior) de autor, care și le vindea, inclusiv sub formă de foi volante, pe stradă și în localuri. Sub numele literar definitiv, dat în 1938 de Eugen Jebeleanu, e prezent în „Universul literar”, „Vremea”, „Pan”, „Basarabia literară”, „Galeria”, „Dacia rediviva”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Teatrul Național”, „Almanahul teatrului românesc”. Constituie, cu Geo Dumitrescu, Dinu Pillat, Al. Cerna-Rădulescu, Marin Sârbulescu ș.a., gruparea Albatros, colaborează la revista omonimă și publică Noaptea geniului (1942). Frecventează cenaclul lui
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
misticism: promovarea unei filosofii care să fie „fundamentată pe spiritul critic, rațiune și realism” ar constitui o premisă „pentru celelalte probleme de cultură”. Domină problematica filosofică, dar sunt abordate și alte domenii. Rubrici: „Interior”, „Cronici”, „Însemnări”. Semnează versuri Radu Stanca (Pan, Interior sentimental, Atavism, Noiembrie, Citadină, Oare să fie drept, Invocație), Ion Moldoveanu, I. Manițiu, V. Copilu-Cheatră, C. S. Anderco, George Sfârlea, Constantin Micu, Florian Nicolau, iar proză dau V. Copilu-Cheatră, Augustin Tătaru, Zeno Macavei, Petronela Șandru-Negoșanu, Lilica Nacu, Vlad Vecerdea
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
naturii. OV. S. CROHMĂLNICEANU Adevărata carieră a prozatorului Zaharia Stancu începe abia în 1948 cu romanul, cap de serie, Desculț. E un roman liric, o autobiografie imaginară în tonuri realist-barochiste, amestec de tragic și comic, cu sugestii din Foamea și Pan de Knut Hamsun, Copilăria mea și La stăpân de Maxim Gorki. AL. PIRU Proza lui arată o imaginație în fierbere. Puțini scriitori români au, ca Zaharia Stancu, un mai mare gust al exoticului și al pitorescului social. Un târg de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
moldovenesc”, „Flori de stepă”, „Itinerar” ș.a. A fost membru al Societății Scriitorilor din Basarabia. Invazia sovieticilor din 1940 îl face să se refugieze peste Prut. În 1952 este arestat la București și predat autorităților sovietice, care îl implică în procesul Pan Halippa și îl condamnă la douăzeci și cinci de ani de închisoare. Va fi deținut la Vorkuta. În 1956, amnistiat, se stabilește la Chișinău. Încercările de a se întoarce în România, unde îi trăia familia, eșuează. Lucrează la Studioul Moldova-film, ca administrator
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
, Pan[telimon] M. (16.VIII.1903, Braneț, j. Olt - 27.I. 2000, Slatina), poet și eseist. Este fiul Mariei (n. Pietreanu) și al lui Marin Gr. Vizirescu, țărani, și frate cu prozatorul Sm. M. Vizirescu. Face școala primară în comuna natală
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
imaginat rotund, ca întreaga țară, ca soarele și pâinea, un dialog tăinuit și inițiatic cu natura în curgerea ei ciclică, „de la strămoși până la noi”. Însă dincolo de un anume panteism, mai degrabă o comuniune străveche între om și fire - căci „zeul Pan el însuși te destramă în fulguirea viselor terestre” -, scrisul lui V. se asimilează credinței ortodoxe cu o vizibilă coloratură gândiristă: „Dumnezeu a coborât în România/ Și-n Țara asta și-a făcut ogradă” (Țara veche); Sfântul Gheorghe apare ca un
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Blaga, V. Voiculescu, Arghezi (uneori polemic). V. se identifică într-un alt Meșter Manole care se zidește pe sine sau se întristează de soarta trecătoare a bradului de Crăciun și realizează o largă simbolistică a cailor - considerându-se, grav-ludic, „ultimul Pan” - ori excelează în câteva ritmuri de „folclor savant” pe tema iubirii (Tot aștept). Trecut printr-o experiență extremă, supraviețuind mulți ani exclusiv în meditație solitară, rugă și speranță, el a îmbogățit literatura română cu două locuri poetice originale: podul și
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Dan Cosmulescu, Slatina, 2002; Armonii, Slatina, 2003; Orizonturi lirice, Slatina, 2003; Udroaica, Slatina, 2003. Antologii: Sânge românesc pentru lumea nouă, I-IV, București, 1942 (în colaborare); Poezia noastră religioasă, introd. edit., Cluj, 1943. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 320; Tiberiu Iliescu, Pan Vizirescu, „Conștiința națională”, 1943, 49-50; Micu, „Gândirea”, 99; [Scrisoare de la Pan M. Vizirescu. 1980], ADLTR, V-13; Al. Raicu, Pan Vizirescu - 80, RL, 1983, 52; George Sorescu, „Sunet peste culmi”, R, 1985, 10; Constantin Coroiu, „Apartenența mea la neamul românesc
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Udroaica, Slatina, 2003. Antologii: Sânge românesc pentru lumea nouă, I-IV, București, 1942 (în colaborare); Poezia noastră religioasă, introd. edit., Cluj, 1943. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 320; Tiberiu Iliescu, Pan Vizirescu, „Conștiința națională”, 1943, 49-50; Micu, „Gândirea”, 99; [Scrisoare de la Pan M. Vizirescu. 1980], ADLTR, V-13; Al. Raicu, Pan Vizirescu - 80, RL, 1983, 52; George Sorescu, „Sunet peste culmi”, R, 1985, 10; Constantin Coroiu, „Apartenența mea la neamul românesc este un dar ceresc” (interviu cu Pan M. Vizirescu), ALA, 1995
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
I-IV, București, 1942 (în colaborare); Poezia noastră religioasă, introd. edit., Cluj, 1943. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 320; Tiberiu Iliescu, Pan Vizirescu, „Conștiința națională”, 1943, 49-50; Micu, „Gândirea”, 99; [Scrisoare de la Pan M. Vizirescu. 1980], ADLTR, V-13; Al. Raicu, Pan Vizirescu - 80, RL, 1983, 52; George Sorescu, „Sunet peste culmi”, R, 1985, 10; Constantin Coroiu, „Apartenența mea la neamul românesc este un dar ceresc” (interviu cu Pan M. Vizirescu), ALA, 1995, 295; Liviu Grăsoiu, Trăind în pridvorul ceresc, LCF, 1996
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Gândirea”, 99; [Scrisoare de la Pan M. Vizirescu. 1980], ADLTR, V-13; Al. Raicu, Pan Vizirescu - 80, RL, 1983, 52; George Sorescu, „Sunet peste culmi”, R, 1985, 10; Constantin Coroiu, „Apartenența mea la neamul românesc este un dar ceresc” (interviu cu Pan M. Vizirescu), ALA, 1995, 295; Liviu Grăsoiu, Trăind în pridvorul ceresc, LCF, 1996, 3; Marina Spalas, Cu Pan M. Vizirescu despre traversarea istoriei, LCF, 1996, 30; Remus Andrei Ion, Întrebări prin forța utopiei, LCF, 1997, 46; Anca Mateescu, Cu Pan
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
52; George Sorescu, „Sunet peste culmi”, R, 1985, 10; Constantin Coroiu, „Apartenența mea la neamul românesc este un dar ceresc” (interviu cu Pan M. Vizirescu), ALA, 1995, 295; Liviu Grăsoiu, Trăind în pridvorul ceresc, LCF, 1996, 3; Marina Spalas, Cu Pan M. Vizirescu despre traversarea istoriei, LCF, 1996, 30; Remus Andrei Ion, Întrebări prin forța utopiei, LCF, 1997, 46; Anca Mateescu, Cu Pan M. Vizirescu la 95 de ani, JL, 1998, 1-2; Marina Spalas, „Am peregrinat un an de zile prin
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Pan M. Vizirescu), ALA, 1995, 295; Liviu Grăsoiu, Trăind în pridvorul ceresc, LCF, 1996, 3; Marina Spalas, Cu Pan M. Vizirescu despre traversarea istoriei, LCF, 1996, 30; Remus Andrei Ion, Întrebări prin forța utopiei, LCF, 1997, 46; Anca Mateescu, Cu Pan M. Vizirescu la 95 de ani, JL, 1998, 1-2; Marina Spalas, „Am peregrinat un an de zile prin sate, pe la rude, ca să dispar din epoca aceea” (interviu cu Pan M. Vizirescu), LCF, 1999, 28; Ioan Opriș, Procesul ziariștilor „naționaliști”. 22
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Ion, Întrebări prin forța utopiei, LCF, 1997, 46; Anca Mateescu, Cu Pan M. Vizirescu la 95 de ani, JL, 1998, 1-2; Marina Spalas, „Am peregrinat un an de zile prin sate, pe la rude, ca să dispar din epoca aceea” (interviu cu Pan M. Vizirescu), LCF, 1999, 28; Ioan Opriș, Procesul ziariștilor „naționaliști”. 22 mai-4 iunie 1945, București, 1999, 167-168, 177; M.P. [Mircea Platon], Pan M. Vizirescu, CL, 2000, 2; Constantin Coroiu, Ultima coloană, ALA, 2000, 504; Pamfil Șeicaru, Epistolar. Scrisori din exil
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Spalas, „Am peregrinat un an de zile prin sate, pe la rude, ca să dispar din epoca aceea” (interviu cu Pan M. Vizirescu), LCF, 1999, 28; Ioan Opriș, Procesul ziariștilor „naționaliști”. 22 mai-4 iunie 1945, București, 1999, 167-168, 177; M.P. [Mircea Platon], Pan M. Vizirescu, CL, 2000, 2; Constantin Coroiu, Ultima coloană, ALA, 2000, 504; Pamfil Șeicaru, Epistolar. Scrisori din exil, îngr. Mircea Coloșenco, București, 2001, 328, 330, 333, 337, 343; Dicț. scriit. rom., IV, 765-767; Firan, Profiluri, II, 332-333. M. D., E. M
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Cotruș, Aurel Vlad, Iuliu Maniu, mai toți prezenți și în paginile cotidianului „Patria” de la Cluj. Dintre ceilalți semnatari sunt de amintit N. Iorga, I. G. Munteanu, Const. Mihăileanu, Vlad Dimitriu, George Murnu, I. Crăciun, Grigore Gafencu, Eugeniu Sperantia, Ion Mihalache, Pan Halippa. Articolele culturale sunt numeroase: N. Iorga, Înfățișarea prin literatură, Ștefan Meteș, Românii din Ucraina, Al. Keresztury, Rolul Transilvaniei în istoria culturii moderne, George Sofronie, Cursurile dlui N. Iorga la Sorbona, Ion Agârbiceanu, Apostolat cultural, apostolat național, Teofil Bugnariu, Presa
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
1981. Repere bibliografice: Pompiliu Andronescu Caraioan, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, FLC, 1949, 20; Dumitru Micu, Critica, „pasiunea vie”. Pe marginea eseurilor critice ale tov. Ion Vitner, „Făclia” (Cluj), 1949, 1 iunie; George Munteanu, „Critica criticii”, „Făclia”, 1949, 25 iulie; C. Pan, O nouă carte de critică a literaturii, FLC, 1949, 29; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, CNT, 1949, 138; Ileana Vrancea, Un studiu despre un mare poet, cel dintâi poet muncitor din țara noastră, „Scânteia”, 1950, 1 699; Aurel
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
bibliografice: Gheorghe Ciocoi, Trăind sub bagheta poeziei, LA, 1994, 14 iulie; Alexandra Codreanu, Farmecul laconismului poetic, „Limba română”, 1995, 3; Mihai Morăraș, Un surprinzător și rezistent „scut de zăpadă”, „Viața satului”, 1995, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 252-253; Vladimir Ciubucciu, Pan Spinei ot Bădiceni, LA, 1998, 15 octombrie. I. C.
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
cronici culturale, poezii și epigrame la „Universul literar”, „Rampa”, „Salonul literar”, „Duh”, „Învierea”, „Piatră de hotar”, „Știrea”, „Renașterea română”, „Înainte”, „Bravo”, „Luceafărul”, „Banatul”, „Vremea”, „Transilvania”, „România de Vest”, „Familia”, „Cele trei Crișuri”, „Cuvântul liber”, „Viața socială” ș. a. A mai semnat PAN, Mefisto, Alyk. În spirit „realist”, versurile primului volum al lui P.-N. exaltă „poezia profesiunilor”, abia următorul, Fulgi (1927), aducând o rezonanță lirică mai autentică, aceea a simbolismului provincial, nutrită de amintirea adolescenței. Parodii adevărate (1930) constituie o replică minoră
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]