2,703 matches
-
A10.2, linia 2 și 3; ● Anexa nr. 10.3 la Contract, Tabelul A10.3, linia 4 și 5. Obiectivele au fost stabilite în raport de anul de referință 2019, deoarece traficul feroviar de călători din anul 2020 a fost afectat semnificativ de pandemia COVID-19 și, din acest motiv, datele privind predictibilitatea realizată au un nivel limitat de relevanță. ... 2. Obiectivele aferente indicatorului C.2 - Predictibilitatea trenurilor de călători pentru anii 2024-2025 urmează a fi revizuite anual în raport de evoluția alocării fondurilor publice destinate
ACT ADIȚIONAL nr. 1 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292069]
-
A10.2, linia 2 și 3; ● Anexa nr. 10.3 la Contract, Tabelul A10.3, linia 4 și 5. Obiectivele au fost stabilite în raport de anul de referință 2019, deoarece traficul feroviar de marfă din anul 2020 a fost afectat semnificativ de pandemia COVID-19 și, din acest motiv, datele privind punctualitatea realizată au un nivel limitat de relevanță. ... 2. Obiectivele aferente indicatorului C.3 - Punctualitatea trenurilor de marfă pentru anii 2024-2025 urmează a fi revizuite anual în raport de evoluția alocării fondurilor publice destinate
ACT ADIȚIONAL nr. 1 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292069]
-
Contract, Tabelul A10.2, linia 2 și 3; ● Anexa nr. 10.3 la Contract, Tabelul A10.3, linia 4 și 5. Obiectivele au fost stabilite în raport de anul de referință 2019, deoarece: – traficul feroviar din anul 2020 a fost afectat semnificativ de pandemia COVID-19 și, din acest motiv, datele privind indicele realizat de siguranță a circulației au un nivel limitat de relevanță; ... – un număr important de accidente și incidente produse în anul 2020 erau încă în curs de investigare la data încheierii prezentului
ACT ADIȚIONAL nr. 1 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292069]
-
titlurilor de stat ar putea avea o evoluție nefavorabilă Valoarea de piață a titlurilor de stat depinde de o serie de factori interconectați, de evenimente economice, financiare și politice din România sau de altă natură, inclusiv catastrofe naturale, epidemii sau pandemii ce ar afecta populația la nivel local, continental sau global, dar și piețele de capital în general și piața pe care sunt tranzacționate titlurile de stat respective. De exemplu, anul 2020 a fost marcat de izbucnirea și amplificarea pandemiei de
ORDIN nr. 173 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294274]
-
sau pandemii ce ar afecta populația la nivel local, continental sau global, dar și piețele de capital în general și piața pe care sunt tranzacționate titlurile de stat respective. De exemplu, anul 2020 a fost marcat de izbucnirea și amplificarea pandemiei de COVID-19 (desemnarea oficială de către OMS). Criza generată de pandemia de COVID-19 este una fără precedent, atât din perspectiva cauzei, cât și a consecințelor, afectând multe afaceri din majoritatea sectoarelor, determinând o volatilitate ridicată a burselor de valori la
ORDIN nr. 173 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294274]
-
global, dar și piețele de capital în general și piața pe care sunt tranzacționate titlurile de stat respective. De exemplu, anul 2020 a fost marcat de izbucnirea și amplificarea pandemiei de COVID-19 (desemnarea oficială de către OMS). Criza generată de pandemia de COVID-19 este una fără precedent, atât din perspectiva cauzei, cât și a consecințelor, afectând multe afaceri din majoritatea sectoarelor, determinând o volatilitate ridicată a burselor de valori la nivel global, inclusiv BVB. Conflictul Ucraina-Rusia, izbucnit în februarie 2022, a
ORDIN nr. 173 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294274]
-
au fost organizate mai multe reuniuni dedicate pentru fiecare fază a proiectului, cu implicarea părților interesate relevante de la nivel național și/sau regional. Reuniunile au avut loc atât online, cât și în format fizic (imediat după ridicarea restricțiilor impuse de pandemia de COVID) pentru asigurarea contribuției și a implicării părților interesate în fiecare dintre fazele aferente elaborării PM, precum și pentru validarea H.H.R.I. Un număr de peste 600 de părți interesate au fost prezente la reuniunile pentru elaborarea PM, inclusiv reprezentanți
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 24. Curtea observă că, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020, acest act normativ instituie unele măsuri fiscal-bugetare, adoptate în contextul răspândirii virusului SARS-CoV-2 și al pandemiei de COVID-19, măsuri care urmăresc, în esență, pe de o parte, reducerea unor cheltuieli publice și, pe de altă parte, utilizarea unor resurse financiare bugetare în scopuri impuse în mod special de acest context pandemic globalizat. ... 25. Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
Prin Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024, Curtea a observat că, potrivit expunerii de motive ce însoțește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, acest act normativ instituie unele măsuri fiscal-bugetare, adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 și al pandemiei de COVID-19, măsuri care urmăresc, în esență, reducerea unor cheltuieli publice, pe de o parte, și, pe de altă parte, utilizarea unor resurse financiare în scopuri impuse în mod special de acest context pandemic globalizat. Curtea a reținut că ordonanța
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
pentru anul 2021 prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017. ... 24. Curtea, examinând expunerea de motive ce însoțește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, observă că acest act normativ instituie unele măsuri fiscal-bugetare, adoptate în contextul răspândirii virusului SARS-CoV-2 și al pandemiei de COVID-19, măsuri care urmăresc, în esență, pe de o parte, reducerea unor cheltuieli publice și, pe de altă parte, utilizarea unor resurse financiare bugetare în scopuri impuse în mod special de acest context pandemic globalizat. ... 25. Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 388 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292187]
-
de cumpărare a atins 27.063 Euro în anul 2022, România fiind pe locul 21 între statele Uniunii Europene. Economia României a crescut constant după anul 2007, îndeosebi pe baza contribuției pozitive a consumului, îndeaproape urmat de investiții. Constrângerile cauzate de pandemia de COVID-19 au fost în mare parte compensate de măsurile de protecție a firmelor și a veniturilor populației, dar care au contribuit la creșterea puternică a inflației și la adâncirea deficitului bugetar, care nu au mai avut un rol de
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
1: Contribuția la creșterea PIB - variație anuală (%); Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_GDP) Productivitatea reală muncii a crescut de peste 1,6 ori în perioada 2007 - 2022, peste nivelul Poloniei sau al Bulgariei (v. Figura 2), menținându-și tendința de creștere după pandemia de COVID-19, cu ritmuri mult superioare statelor din Vestul Europei. Figura 2: Productivitatea reală a muncii în perioada 2007-2022 (2007=100); Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_LP_ULC) În aceeași perioadă, costul unitar al muncii aproape s-a dublat în economia României, urmând
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
puțin de 5% din PIB, fiind, totuși, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Odată cu reducerea contribuției agriculturii la formarea PIB, ponderea industriei a rămas la cote ridicate, în jur de 20%, dar în diminuare pe fondul efectelor pandemiei de COVID-19 și al costurilor ridicate cu energia și materiile prime. Sectorul serviciilor a urmat un proces mai accentuat de convergență cu economia europeană. Cel mai înalt nivel a fost înregistrat în anul 2020, când a ajuns la 60% din
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
muncă și cererea pieței muncii, în special în domeniile matematică, știință, inginerie și tehnologie. Acest lucru duce la subangajare, supra-calificare și lipsă de competențe în sectoare caracterizate de tehnologii de nivel mediu și înalte. La aceste probleme, după reducerea impactului pandemiei de Covid-19, s-au adăugat creșterea prețurilor la energie, conflictul armat din Ucraina care a pus presiuni pe sectoarele economice conectate la piața acestei țări și presiunile inflaționiste. Comerțul exterior al României s-a extins constant. Exporturile de bunuri au
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
inclusiv proprietari, parteneri și lucrători familiali neremunerați, precum și persoanele detașate. Dat fiind ruptura de date din anul 2021, aprecierea în privința evoluției numărului întreprinderilor poate fi înșelătoare (v. Figura 10), dar e necesar să ținem cont și de contextul pandemiei de covid-19 care a afectat activitatea industrială prin restricții de mobilitate și blocaje de aprovizionare pe lanțurile globale și regionale, ceea ce a condus la închiderea unor firme. În 2022, datele estimative indică o dinamică pozitivă pe direcția relansării activității
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
insuficient de atractiv pentru cercetători și inovatori. Figura 13: Cheltuieli brute pentru cercetare și dezvoltare pe sectoare de realizare (% în PIB); Sursa: Calcule pe baza datelor Eurostat (tabela RD_E_GERDTOT) Industria românească a fost și încă mai este afectată de efectele pandemiei de Covid-19 și de războiul din Ucraina. Efectele sunt resimțite în special de întreprinderile din sectoarele cu consum mare de energie și de gaze naturale. Studii consecutive ale Asociației Marilor Consumatori de Energie din România au arătat impactul negativ al
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
numărul cel mai redus de parcuri industriale sunt și cele cu produsul intern brut realizat în industrie cel mai scăzut. ... 3.2. Analiza lanțurilor de valoare La ora actuală economia UE se confruntă cu uriașe provocări cauzate de 2 ani de pandemie Covid 19. Doar în 2020, PIB-ul European a scăzut cu 6,3% în timp ce 60% dintre IMM-uri au raportat scăderi ale cifrei de afaceri ceea ce a condus la pierderea a 1,4 milioane locuri de muncă. În plus
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
intrării României în Uniunea Europeană, cu anul 2008, când s-a declanșat criza mondială a datoriilor suverane, cu anul 2012, când efectele crizei financiare au început să se atenueze, poziția României s-a îmbunătățit substanțial în anul 2020, primul an pandemiei de COVID-19 îndeosebi în sectoarele produselor electronice, al mașinilor și echipamentelor diverse și al vehiculelor rutiere. Performanțe ridicate s-au înregistrat și în sectoarele textilelor, îmbrăcămintei și produselor din piele, ori în cele ale produselor chimice și farmaceutice și al
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
lanțurilor de valoare pe baza clusterelor inovative La nivel european, clusterele sunt recunoscute ca generatori ai ecosistemelor industriale reziliente, digitale și verzi, DG GROW creditând clusterele pentru identificarea de soluții pentru întreruperile din lanțurile de valoare apărute ca urmare a pandemiei și elaborarea de foi de parcurs pentru consolidarea economiei europene. În ceea ce privește specializarea (Inteligentă) regională, atât analizele europene cât și cele naționale (Asociația Clusterelor din România) scot în evidență importanță ecosistemului agroalimentar și a celui digital, singurele domenii
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
negativă a industriilor energo-intensive, în care industria chimică are cea mai mare pondere. Cauzele acestor evoluții se situează, pe de o parte, atât în spectrul evoluțiilor piețelor de materii prime și energiei, cât și al lanțurilor de aprovizionare afectate de pandemia de COVID- 19 și de conflictul prelungit din Ucraina, la care s-a adăugat recent cel din Israel și zona geografică adiacentă. Pe de altă parte, la acestea se adaugă și o serie de cauze interne. Dintre acestea, am reținut
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
și stabilirea etapizată a măsurilor de embargo comercial asupra Rusiei au condus la necesitatea pentru firmele românești cu expunere pe piața rusească la reconfigurarea rețelei de furnizori externi, extinderea capacității interne de producție și reducerea consumului energetic. *27) Final de pandemie și economii care rezistă la șocul Războiului (Daniel Dăianu coord.), https://www.bnr.ro/România-Zona- Euro-MONITOR--22672.aspx Impactul cadrului de reglementare UE asupra sectoarelor industriale energointensive Cadrul legislativ comunitar*28) exercită o presiune constantă în vederea eficientizării marilor consumatori de energie la nivel european. În cazul
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 Relocalizarea activităților industriale în statele dezvoltate (Reshoring) Creșterea tensiunilor geopolitice, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, răspândirea pandemiei Covid-19 cu problemele logistice aferente și, în cele din urmă, invazia Rusiei în Ucraina au evidențiat fragilitatea interdependențelor profunde dintre economii, cu impact direct asupra întreprinderilor. Un grup de economiști șefi influenți, intervievați de Forumul Economic Mondial în mai 2023
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
întări competitivitatea IMM-urilor românești din industrie La nivel european, clusterele sunt recunoscute ca generatori ai ecosistemelor industriale reziliente, digitale și verzi, DG GROW creditând clusterele pentru identificarea de soluții pentru întreruperile din lanțurile de valoare apărute ca urmare a pandemiei și elaborarea de foi de parcurs pentru consolidarea economiei europene. O analiză a poziționării clusterelor din România pe verigile lanțului de valoare din punct de vedere al numărului de întreprinderi, cifrei de afaceri și exporturilor arată concentrarea cvasi-exclusivă pe veriga
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Industry 4.0, caracterizat prin digitalizare, robotizare, inovație și reconversie profesională. Factorii precum eficiența energetică, tehnologiile care reduc impactul asupra mediului și achizițiile responsabile devin tot mai importanți în redefinirea strategiilor de business pe termen lung, mai ales în urma impactului pandemiei Covid-19. Cu toate acestea, în prezent, România se află într-o poziție modestă în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă la nivel european, cu necesitatea unei modernizări urgente pentru a rămâne competitivă. Investițiile în tehnologiile avansate sunt cruciale pentru ca industriile
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
texte de lege sunt contrare prevederilor art. 34 din Constituție privind dreptul la ocrotirea sănătății. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia, supus măsurii carantinei în temeiul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 136/2020 în timpul pandemiei generate de răspândirea la nivel global a afecțiunii cauzate de virusul SARS-CoV-2, critică textul de lege mai sus amintit, precum și dispozițiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 185/2017 pentru încălcarea dreptului la ocrotirea sănătății, prevăzut de art. 34
DECIZIA nr. 364 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293519]