1,981 matches
-
nouă, RL, 1981, 33; Șerban Cioculescu, „Simbolismul european”, RL, 1983, 11, 12; Șerban Foarță, Retușuri, O, 1983, 12; Irina Mavrodin, Simbolismul ca invariant și paradigmă, MS, 1984, 2; Paul Cornea, O antologie valoroasă, MS, 1984, 2; Dumitru Micu, O vastă panoramă a poeziei moderne, MS, 1984, 2. M.Dț.
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
recurgând la forma colocvială, a interviului și a caracterizărilor pertinente. Cercetarea de tip academic e o dovadă a darului de a îmbina analiticul cu sinteza, biograficul cu esteticul, teoreticul cu dimensiunea practică (reprezentabilitatea scenică). Dramaturgia românească între 1900-1918 este o panoramă informată asupra a două decenii de teatru românesc, considerate prin prisma devenirilor ulterioare și identificând formulele modernității. Textele sunt studiate mai ales din unghiul „morfologiei formelor dramatice” și al categoriilor estetice de tragic, comic sau patetic, ca și din acela
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
357-360, II, 137-138; Perpessicius, Opere, II, 83-84, 111-114, 136-139, 278-281, IV, 200-204, VII, 251-252, VIII, 295-299, XII, 498, 530; Constantinescu, Scrieri, IV, 35-48; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 245-249, passim; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 151-153, 269, 355-357; Munteano, Panorama, 261-262; Călinescu, Ist. lit. (1941), 613-618, Ist. lit. (1982), 691-697; Zarifopol, Pentru arta lit., 348-350; Cioculescu, Aspecte, 141-143; Eftimiu, Amintiri, 142-146; Tudor Vianu, Figuri și forme literare, București, 1946, 118-125; Bote, Simbolismul, 382-395; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Amintiri, 142-146; Tudor Vianu, Figuri și forme literare, București, 1946, 118-125; Bote, Simbolismul, 382-395; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 121-125; Eugeniu Sperantia, Amintiri din lumea literară, București, 1967, 110-126; Claudia Millian despre Ion Minulescu, București, 1968; Piru, Panorama, 33-36; Manolescu, Metamorfozele, 23-24; Tomuș, 15 poeți, 98-111; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 194-203; Ciopraga, Lit. rom., 387-406; Micu, Început, 435-448; Rotaru, O ist., II, 165-172; Arghezi, Scrieri, XXIII, 390-395; Claudia Millian, Cartea mea de aduceri aminte
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
trebui să devină niciodată o metaphysica specialis ce înlocuiește inspirația Duhului cu „omeneasca, prea omeneasca” explicație a realității. Iar dacă ne reamintim că istoricul își face întotdeauna treaba cu titlu de ipoteză, atunci aportul subiectiv al credinței în constituirea unei panorame a deșertăciunilor lumii este indispensabil. Memoria suferințeitc "Memoria suferinței" Interesul pentru istorie - slujit atât de bine în teologia ortodoxă de autori ca George Florovsky (1893-1979) sau John Meyendorff (1926-1992) - nu reprezintă doar prilejul unei „pogorâri la iad” din care putem
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Sofronie a preferat să-și împărtășească gândurile doar în intimitate, împreună cu asceții Athosului, prin corespondență sau viu grai. Doar la o vârstă înaintată părintele Sofronie și-a putut așterne pe hârtie experiențele spirituale, ucenicii săi alcătuind din aceste fragmente o panoramă extraordinară. După numai un deceniu de la mutarea sa către cele veșnice, părintele Sofronie ne vorbește prin gura inspirată a unui discipol înzestrat nu doar „cu cuvânt, ci și întru putere” (I Tesaloniceni 1, 5). Datorită limpezimii exprimării și a relativei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
despre leviatan mă obosește și mă amețește, prin întinderea și ambiția lor de a cuprinde totul, vrînd parcă să îmbrățișeze întreaga sferă a științelor, precum și toate generațiile de balene, de oameni și de mastodonți, trecute, prezente și viitoare, cu întreaga panoramă a împărățiilor ce s-au perindat pe acest glob rotitor prin univers. Iată ce mare și măritoare, e puterea unei teme atît de vaste și generoase! Parc-am căpăta înseși proporțiile ei! Pentru a scrie o carte viguroasă, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corect că forța unui om ca Bonsentir nu provine doar din puterea „acelor și a pilulelor”, ci și din complicitatea cu monștrii lumii interlope. În gamă minoră, aproape parodică, locul amintește de bolgiile dantești, populate de personaje deșucheate, într-o panoramă în care umorul sardonic și grotescul agresiv sunt produse de imaginația unui doctor el însuși demn să figureze pe lista pacienților săi: Nepotul dipsoman, sora nimfomană, mama în curs de îmbătrânire căreia-i place să-și arate chiloții, cumnatul excentric
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
este că editura trebuie menționată, ca semn al rigorii. Uneori, apariția cărții la o anumită editură conferă acesteia un real prestigiu, deși nu Întotdeauna se Întâmplă așa. Iată ce scria Irina Petraș (2003): Apoi, am ales și aici (ca În Panorama criticii), oricât de condamnabilă ar fi alegerea [subl. n.], să nu transcriu editurile și locul de apariție al cărților (În bulversatul peisaj editorial contemporan, aceste date și-au pierdut, din păcate, relevanța - apariția la o editură sau alta nu mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Prin tufișurile poeziei, ST, 1959, 10; I. Șeuleanu, Marcel Breslașu, „Alte «Niște fabule» mici și mari pentru mari și mici”, ST, 1962, 10; Petroveanu, Profiluri, 61-74; Micu-Manolescu, Literatura, 104-105; Mircea Tomuș, Marcel Breslașu, ST, 1966, 10; Oarcăsu, Oglinzi, 178-190; Piru, Panorama, 70-73; Mihai Gafița, Un om ciudat, TMS, 1973, 15; Petre Solomon, În atelierul poetului, SXX, 1973, 10; Nichita Stănescu, Un om din breasla fluturilor, SXX, 1973, 10; Geo Șerban, Migală artizanală și discreție, SXX, 1973, 10; Lit. rom. cont., I
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
simboluri care alimentează răul sau chiar constituie un spațiu malefic („pământul îmi pare un proaspăt mormânt”). Decorul citadin meschin, succesiunea mecanică de fapte și gesturi, întâmplările mărunte, pustiul străzilor sunt secvențe ale unui ansamblu devitalizat. Elementele derizorii, de bâlci și panoramă, inundă subconștientul ca o apă tulbure, purtătoare de semnale și ecouri ce se destramă și reduc la absurd existența. Cântecul „catirincii”, jalnic, răscolitor, amestec de tonuri stridente și pure, sugerează paradoxul trăirilor și trezește durerea tuturor neîmplinirilor din trecut. Un
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama, 268-270; Călinescu, Ist. lit. (1941), 736-739; Al. Piru, „Lumea cea mică”, VR, 1945, 11-12; O.S.C. [Ovid S. Crohmălniceanu], „Obsesia”, CNT, 1947, 48; Călinescu, Literatura, 47-51; Ovid S. Crohmălniceanu, „Oameni de lut”, CNT, 1947, 65; Octav Șuluțiu, „Oameni de lut
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
176-178; Cioculescu, Varietăți, 389-391; Cubleșan, Miniaturi, 47-55; Paul Georgescu, Demostene Botez în fața timpului, GL, 1967, 23; Nicolae Manolescu, „În fața timpului”, CNT, 1967, 27; Ion Biberi, Poezia lui Demostene Botez, VR, 1967, 7; Philippide, Considerații, I, 284-291; Manolescu, Metamorfozele, 44-46; Piru, Panorama, 48-53; Valeriu Cristea, „Fapte diverse”, FLC, 1969, 42; Tudor, Pretexte, 148-154; Valeriu Cristea, „Na greu’ pământului”, FLC, 1970, 811; Șerban Cioculescu, Demostene Botez memorialist, RL, 1971, 4; Edgar, Papu, „Na greu’ pământului”, VR, 1971, 3; Petroveanu, Traiectorii, 16-22; Indrieș, Polifonia
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Războiul nevăzut, O, 1995, 4; Al. Cistelecan, Ioan Buduca față cu Apocalipsa, VTRA, 1995, 10; Octavian Soviany, Apocalipsa unui postmodernist, CNT, 1996, 6; Cornel Ungureanu, Haiducirea lui Ioan Buduca, O, 1997, 8; Daniel Cristea-Enache, Plagiatorul vioi, ALA, 2000, 58; Petraș, Panorama, 157-158; Popa, Ist. lit., II, 1166-1167; Lefter, Critica, 381-383. C.H.
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
Sasu, Pitești, 2001, 83-86, 174-180; Papadima, Scriitorii, 257-260; Călinescu, Ist. lit. (1941), 819-820; N. Mihăescu, Fragmente de critică literară, București, f.a., 275-279; Perpessicius, Opere, X, 316-322; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 313-315; Căprariu, Jurnal, 182-186; Regman, Cărți, 7-12; Manolescu, Metamorfozele, 117-118; Piru, Panorama, 114-118; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 35-42; Mincu, Critice, I, 105-110; Pillat, Mozaic, 194-212; Zalis, Aspecte, 120-123; Martin, Poeți, II, 79-83; Iorgulescu, Rondul, 15-22; Piru, Poezia, 186-191; Simion, Scriitori, I, 78-88; Cândroveanu, Poeți, 34-37; Lovinescu, Unde scurte, I, 498-500
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Lucian Blaga. Dor și eternitate nu rămâne singular. Criticul abordează în aceeași formulă (comentariu argumentat printr-o veritabilă antologie din opera scriitorului) creația lui B. Fundoianu (Priveliștile poeziei, 1985), vădind o percepție sigură a valorilor care specifică lirismul acestuia în panorama poeziei românești. Poezie. Destin, dramă (1982) este, în context, o panoramă esențială a poeziei românești de la Eminescu și Macedonski, la Ștefan Aug. Doinaș și Leonid Dimov. Convingătoare la nivelul ipotezei de lectură, cartea e scrisă febril, în spiritul criticii de
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
aceeași formulă (comentariu argumentat printr-o veritabilă antologie din opera scriitorului) creația lui B. Fundoianu (Priveliștile poeziei, 1985), vădind o percepție sigură a valorilor care specifică lirismul acestuia în panorama poeziei românești. Poezie. Destin, dramă (1982) este, în context, o panoramă esențială a poeziei românești de la Eminescu și Macedonski, la Ștefan Aug. Doinaș și Leonid Dimov. Convingătoare la nivelul ipotezei de lectură, cartea e scrisă febril, în spiritul criticii de identificare, vizând un tematism existențial. Cercetătorul continuă seria edițiilor de documente
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Cartea vieții, RL, 1994, 30; Constantin Hârlav, Marin Bucur, „Opera vieții. O biografie a lui I. L. Caragiale”, RITL, 1995, 1; Cornea, Semnele, 160-168; Dicț. scriit. rom, I, 386-388; Alexandru George, Caragiale, București, 1997, 144-150; Micu, Scurtă ist., IV, 199; Petraș, Panorama, 155; Popa, Ist. lit., II, 829-830; Al. Th. Ionescu, Lumea operei lui Caragiale, „Calende”, 2002, 1; Ștefan Badea, Harta ținutului Caragiale, RL, 2003, 38. C.H.
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Rău, Dan Botta, ST, IX, 1958, 2; Laurențiu Ulici, Dan Botta, „Eulalii”, CNT, 1966, 34; Negoițescu, Lampa, 40-43; Emil Manu, Muzică și literatură, București, 1966, 63-64; Marin Mincu, Dan Botta, AFT, 1967, 14; Biberi, Eseuri, 154-183; Manolescu, Metamorfozele, 104-106; Piru, Panorama, 114; Mincu, Critice, I, 39-57, II, 165-174; Ștefănescu, Momente, 145-146, 151; Piru, Varia, II, 444-452; Tomuș, Istorie, 117-130; Mircea Eliade, De Zamolxis à Gengis-Khan, Paris, 1970, 225-226; Viorica Nișcov, Temelii folclorice și orizont european în literatura română, îngr. și pref.
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Ceasornicul de nisip, Cluj, 1973, 134-135,137-141; Constantinescu, Mișcarea, 138-141; Mircea Eliade, Emanoil Bucuța, CU, 1927, 699; Sadoveanu, Cărți, II, 62-63; Călinescu, Cronici, I, 154-166; Constantinescu, Scrieri, I, 383-385, VI, 202; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 259, 292-293; Munteano, Panorama, 226-227; Streinu, Pagini, IV, 141-144; Mihail Sebastian, [Em. Bucuța], RFR, 1939, 8; Chinezu, Pagini, 125-129; Vianu, Opere, V, 312-313; Călinescu, Ist. lit. (1941), 764-766, Ist. lit. (1982), 848-850; Cioculescu, Aspecte, 482-484; Camil Petrescu, Em. Bucuța, RFR, 1946, 10; Cioculescu, Itinerar
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
cont. (1986), II, 287, 321; Octavian Șireagu, Noua lirică ardeleană, pref. I. Valerian, Cluj, 1935, 33-37, 161-162; Perpessicius, Opere, XI, 325, 329-330, X, 268, 272-273; Constantin-Stelian, „Chenar pe marginea războiului”, F, 1942, 9; Paul Georgescu, „Invocări”, ORT, 1947, 15; Piru, Panorama, 74-75; [Cornelia Buzdugan-Hașeganu], ADLTR, H-44, H-45. R.Ș.
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
Negoițescu, Scriitori, 180-185, 256-260; Streinu, Versificația, 86-89; Ivașcu, Confruntări, I, 317-384; D. Micu, Lirica lui Lucian Blaga, București, 1967; Rosa del Conte, La lirica di Lucian Blaga, Roma, 1967; Călinescu, Eseuri, 53-57; Oarcăsu, Oglinzi, 60-77; Tomuș, 15 poeți, 243-271; Piru, Panorama, 22-33; Streinu, Pagini, I, 42-51, 247-251, II, 86-89, IV, 49-52; Balotă, Euphorion, 259-330; Mincu, Critice, I, 87-89, II, 15-22; Philippide, Considerații, I, 106-112; Pavel Bellu, Blaga în marea trecere, București, 1970; Mariana Șora, Cunoaștere poetică și mit în opera lui
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
o fată”, LCF, 1973, 23; Vasile Sălăjan, „Morții nu mint niciodată”, TR, 1976, 11; Mircea Vaida, Actualitatea narațiunii, TR, 1979, 32; Mircea Popa, „Singurătatea unei femei frumoase”, ST, 1980, 10; Marian Popescu, „Mă propun director”, RL, 1983, 23; Ghițulescu, O panoramă, 272-275; Ion Cocora, Prefață la o piesă, TR, 1987, 12; Dicț. scriit. rom., I, 422-423; Constantin Cubleșan, Mitică din Ardeal, ALA, 2000, 519; Ștefan Cazimir, Ficțiune și realitate, ALA, 2000, 519; Ghițulescu, Istoria, 414-415. Ct.C.
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
toate neajunsurile poeziei au primit un nume: proletcultism, în acest an „cenușiul” înglobează toate slăbiciunile de care s-a făcut vorbire până acum: erou șovăielnic, palid, șters, fad; schematism, naturalism, formalism, manierism, scris de mântuială, monoton, neconvingător ș.a. O primă panoramă a aspectelor cenușii, recte netipice, face Scânteia în redacționalul 26 citat în primul capitol al acestei părți, reprodus și în Viața românească 27. În același număr, Mihai Gafița 28 interpretează câteva scrieri, amendându-și unele opinii anterioare pe motiv că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Francis Bret Harte, Surghiuniții din Poker Flat, pref. F. Brunea-Fox, București, 1965. Repere bibliografice: Aderca, Contribuții, I, 10-18, II, 145-146; Lovinescu, Scrieri, V, 212-217; Perpessicius, Opere, XI, 380-393; Cioculescu, Aspecte, 485-490; Streinu, Pagini, II, 249-252; Crohmălniceanu, Literatura, I, 465-466; Piru, Panorama, 279-281; Protopopescu, Volumul, 87-100; Protopopescu, Romanul, 266-269; Tia Șerbănescu, O prozatoare importantă, RL, 1985, 50; Cornel Munteanu, Proza fenomenologică și simbolistă, TR, 1991, 5; Negoițescu, Ist. lit., I, 244-245; Cosma, Romanul, I, 223-224; Dicț. scriit. rom., I, 104-107; Ticu Archip
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]