2,818 matches
-
inițială de 0,15 m, însă resturi de chirpici, cenușă, cărbuni s-au găsit și la circa 0,70 m. Podeaua era amenajată simplu, bine bătătorită, iar în unele porțiuni ușor arsă, înnegrită de fum. Nu dispunea de gropi de pari și nici de urme ale unei vetre de foc. Posibil să fi fost construită în pripă și utilizată sezonier (vara), deoarece nu oferea condiții de trai specifice perioadei reci. Întrucât nu corespunde întru totul formei indicată de chirpici, s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lungime x 4,50 m lățime) și adâncimea gropii de doar 0,40 m, comparativ cu 0,75 m. Asemănarea izbitoare dintre cele două constă în prezența unei structuri din bârne de lemn, prinsă în stâlpi dubli (potrivit găurilor de pari și a resturilor de bârne carbonizate), în interiorul gropii rectangulare a L15 sub forma unei camere pătrate (situată pe centru), al cărei acoperiș a fost în două ape. Dacă groapa L15 avea lungimea de 4,10 m, atelierul propriu-zis ocupa doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în fața acestuia, îndeosebi pe latura sudică (L13-Gara-Banca; L1, L2, L5-Dodești) și uneori făcută sub forma unui „gârlici”, protejat cu stâlpi mici (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni). În privința sistemului de construcție se observă folosirea ambele metode: structura din lemn, demonstrată prin prezența gropilor de pari, din interiorul locuințelor (L1, L3, L4-L6 - Dodești) și urmele tălpicilor din lemn, situați pe malul locuințelor (L13-Gara-Banca). În unele cazuri (L13-Gara-Banca) s-a păstrat lemnăria carbonizată de la pereți, podea, dar și de la furca și grinda de susținere a acoperișului (pl.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și urmele tălpicilor din lemn, situați pe malul locuințelor (L13-Gara-Banca). În unele cazuri (L13-Gara-Banca) s-a păstrat lemnăria carbonizată de la pereți, podea, dar și de la furca și grinda de susținere a acoperișului (pl. XLV/f). Pereții camerelor erau construiți din pari verticali și din împletituri de nuiele lutuite. Grosimea lipiturilor varia între 3,7-6cm, potrivit locului din care s-au desprins (la bază, acestea fiind mai groase). Conform amplasării grinzilor și a furcii, acoperișul era construit în două ape, astfel fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alte date interesante privind modul de realizare al locuințelor de tip Dridu au fost observate (de către autorii cercetărilor) la analiza unei locuințe parțial adâncite (B1), descoperită la Bârlad-Prodana, unde pereții erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel (pl. XLVI/b). Chiar dacă acest sistem de construcție este considerat unicat pentru Moldova secolelor IX-XI, el își găsește analogii în perioada veacurilor V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
colibe, de dimensiuni pătrate (4 m x 4 m) sau patrulatere (4,25/4,50 m x 4 m), aceasta era ridicată la suprafața solului, la doar 0,10/0,20 m adâncime și dispunea sau nu de gropi pentru pari, podeaua era bătătorită simplu și conținea o vatră de foc. Pentru secolele VI-XI, locuințele aveau o singură cameră, ridicată pe un schelet din bârne de lemn, fixat pe centru și pe laterale, în gropi adâncite, finalizat cu un acoperiș
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
placate sau nu cu lespezi de gresie locală) și mai puține cuptoare cu boltă. În privința caselor, un caz aparte a fost semnalat la Bârlad-Prodana, unde pereții unei locuințe adâncite (B1) erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel. În același sit, dar într-o altă locuință (B3), s-a descoperit o vatră-portativă de formă circulară, prevăzută cu un horn central, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Simona Sora - Hotel Universal Corina Sabău - Dragostea, chiar ea o. Nimigean - Mortido Doina ruști - MĂmica la două albăstrele Dan miron - Pata violetă Adina Dabija - Șaman În pregătire: Tatiana Niculescu Bran - Cartea Judecătorilor www.polirom.ro redactor: Adrian Botez Coperta: Carmen Parii Tehnoredactor: irina lăcĂtușu Bun de tipar: aprilie 2013. Apărut: 2013 Editura Polirom, B-dul Carol i nr. 4 • P.o. BoX 266 700506, iași, Tel. & Fax: (0232) 21.41.00; (0232) 21.41.11; (0232) 21.74.40 (difuzare); E-mail: office
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
laturi și unghiuri, armonie de figură. Fig. 6 Așa a fost mereu constituit și respectat triunghiul și, cu el, numărul trei din care derivă, misteriosul număr trei; primul număr compus dintr-unul impar și unul par, din primul impar cu parul prim. Aici voi face un cald elogiu numărului trei, enumerând principalele categorii și potențe pe care ni le dau un trio sau o triadă, fiind foarte atent în special la Libertate, Egalitate și Fraternitate; Dumnezeu, Patria, Regele; Agricultura, Industria și
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Angora? <maya>: chiar, cum arată? <victor37>: ai auzit de iepuri de angora? <maya>: parcă <victor37>: la fel. Doar urechile sunt mai scurte <maya>: și coadă mai lungă... <maya>: hai, te roooog <victor37>: păroasa, cu firul lung și alb, că am par și în... Doamne iartă- mă! <maya>: e frumoasă! <victor37>: și o jigodie fără pereche <maya>: de ce o faci jigodie? <victor37>: cînd o fac, se ascunde. Știe că a făcut drăcii <victor37>: că acuma. s-a suit pe birou și și-
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
ar crede... Brusc, Pinky, a cărui activitate profesională se desfășura în strictă clandestinitate și, care, tot oficial, în fața dictaturii proletariatului, era un parazit, se văzu pe sine împachetat, amendat și vărsat la pușcărie. Priponit cu brațele la spate de un par, undeva, într-o curte interioară, uitat de contemporani, va sta în șezut și va cânta folosindu- se de degetele de la picioare, la o gamelă. 259 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI și căzu, ca și cum o scândură s-ar fi desprins
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de ciment ale prăvăliei. Negri, tăcuți, cu fețele supte și ochii arși de nesomn. Strigau la neveste, măsurau cu pașii pământul cumpărat, scuipau în silă. In câteva zile își ridicaseră și ei odăile cu geamuri oarbe, legaseră un câine de par și se numeau stăpâni. Cîrciumaruî îi vedea numai seara, când se întorceau 74 de la muncă. Intrau în prăvălie, cereau câte un dorobanț și nu spuneau nimic. Ședeau unul lângă altul, ca și când ar fi fost străini. Aveau hainele lustruite de cărbune
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
obosit, să am o casă, să stau liniștit într-o mahala, unde să nu mă știe nimeni ce-am făcut și ce-am dres. Ehe, și mi-ar place să cresc porumbei, să le fac un coteț cocoțat pe un par, unde să-i ademenesc și să-i prind cu clei. Tu știi ce frumos miroase cleiul de păsări? Își mai aprinse o țigară. Trase adânc în piept fumul ardeiat al tutunului ieftin și vorbi fără să-l privească pe ucenic
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de fier tăind zăpada. Iute i-au cădulit pe grânari. Florea a ridicat țeava scurtă a puștii și-a tras un foc spre cer. Caii din fată s-au speriat și-au răsturnat săniile. Din mestecăniș, au sărit ceilalți cu pari în mână. - Ho! a strigat Nicu-Piele. Mierliseră negustorii. - Banii! a zis Oacă. Florea le-a descheiat chimirele, le-a deșertat băierile și când le-a strâns sutele în nădragii lui, Sandu-Mînă-mică a lovit caii, și săniile au luat-o razna
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rănile vieții sânt ochi spre Creator și guri deschise spre merinde de absolut! Privegherile înfricoșate ne mântuie - peste vrerea noastră - de superstiția ființării și, obosindu-ne avântul, ne hrănesc din adierile deșertului divin. Slăbirea voinței înfige pe Dumnezeu - ca un par de spânzurătoare - în mijlocul nesiguranțelor noastre... Absolutul e un stadiu crepuscular al voinței, o stare de foame istovitoare. Dragostea de frumusețe este inseparabilă de sentimentul morții. Căci tot ce ne răpește simțurile în fioruri de admirație ne ridică într-o plenitudine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
noi, spre-a pleca înspre ziuă iar, fără ca honvezilor să li fi trecut prin minte ca să-i surprindă cândva. însă într-o noapte auzii împușcături pin vecini. Speriat, sar din așternut, ies afară și mă sui pe gard, ținîndu-mă de parii lui, astfel încît dominam cu privirea asupra unei părți din casele vecine. Văzui o casă încongiurată de honvezi și pe unii trântind cu paturile puștei în ușa casei, pentru a-i sforța intrarea. Dar în momentul acela văzui fulgerând pin
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu lulele aprinse-n gură; la foc fierbea o oală mare, iar ei, vorbind din când în când, scuipeau când în foc de-a dreptul, când alături. Fețele lor era sălbătăcite, îndobitocite. Caii lor cei înșelați erau legați afară, de parii gardului - ci mai încolo de toți era un cal sur, cu gura nepusă-n zăbală, căci mânca dintr-o legătură de fân ce i se pusese-nainte. încongiurai casa pe din dos, astfel încît venii lângă calul sur fără de a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
junelui. Apa, curgând, curățise și dusese cu sine scursurile {EminescuOpVII 218} de sânge, astfel încît nu rămase decât capul cel blond, palid, c-o față alba ca argintul, cu buze vinete ca porumba, cu ochii cei mari închiși și cu parul moale plutind și răsfirat în undele apei. Fața cea palidă și slaba părea că surâde. Luai apă în pumni și-mi spălai alături cu izvorul fața care ardea ca de friguri. Luai încă un pumn de apă și mi-l
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-i era bine... îi era greu capul... creasta i-atîrna în jos, ochii lui cei rotunzi ca două altițe de oțel erau păinjeniți... el își plecă capul și-l ascunse sub aripa... își ridică un picior și adormi... Dar într-un par era o cioară care tot striga: crrr! tla! tla! tla! crrr... Sunetele astea-l urmăreau în somn... până ce simți că nu simte nimic... părea că o tabla neag [r]ă * se-ntinde naintea ochilor lui, apoi încetă și asta... apoi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
urla în biserică de cădea tencuiala de pe pereți. Și cine, o, muză., numește numele acele ilustre a acelora cari, pentru ca să deie foc bisericei, se adunase în țintirim[? ] Înainte merge cu o prăjină lungă viteazul Mitruță Buruiană. Lui îi urmează, cu parii, strașnicii și înțelepții Ftoma lui Culbeci și mărinimosul Toader Zurgalău. Și pe cine mai zărește ochiul meu în strălucitele șiruri? Oare nu-i acela teribilul Damian Cușmălungă? Și oare cine te întrece în fapte strălucite pre tine, de berbeci adunătorule
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ale acelora cari săriră pentru scaparea Creștinătății de ghearele celui necurat[? ] Înainte mergea cu o prăjină lungă Vasile Buruiană, lui îi urmează barbatoșii Toma lui Culbeci si Toader Zurgălău și [mai] cu sama teribilul Damian Cușmălungă, iară * după ei, cu parul și c-un drug, de berbeci adunătorul Curcă. Și cine povestește fără să i se bucure sufletul de faptele lui Gheorghe a lui Ion a lui Sava * Cotcodac care, c-un prapure-n mână, răcnea de-l luau năbădăicile. Și pe lângă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a arestului din capitală. Maltratările la care au fost supuși protestatarii arestați au fost extrem de variate (unele soldându-se, din cauza traumei fizice intense, cu urinarea de sânge): bătăi cu pumnii, cu picioarele, cu scaune (sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule, lovituri în stomac, bătăi la palme și la tălpi cu bastonul de cauciuc; lovire de calorifer; strivirea degetelor la ușă; smulgerea părului; postúri incomode: arestații erau siliți să stea într-un
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de généralité et de pérennité; néanmoins, leur contenu ne reste pas immuable; au contraire, il se modifie toujours. L'auteur nous propose la définition suivante de la notion des droits de l'homme: des prérogatives conférées par le droit interne, reconnues par le droit international pour chaque individu dans ses rapports avec la colectivité de l'État, qui donnent expression de certaines valeurs sociales fondamentales et qui ont le but de satisfaction des nécessités humaines essentielles et des aspirations légitimes, dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
genera, foarte probabil, noi modalități și forme de întărire a rolului parlamentelor naționale în sistemul decizional al U.E. Modernizarea dreptului muncii în atenția Uniunii Europene Prof. univ. dr. ANDREI POPESCU Sommaire L'auteur examine en détail l'ample débat généré par le Livre vert, lancé par la Commission européenne en 2006, intitulé "Moderniser le droit du travail pour relever les défis du XXIe siècle", ainsi que la Communication de la Commission de 2007 intitulée "Vers des principes communs de flexisécurité". En se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
du territoire, en présentant les principaux critères et exigences sur lesquels doit se fonder une pareille mesure, soulignant l'importance des facteurs objectifs économiques et sociaux, mais prenant en même temps en considération, la méthodologie usitée et le rôle joué par le facteur politique pour la promotion de meilleures solutions. 1. Considerații generale. Noțiuni. Concepte. Problema organizării administrative a teritoriului statului s-a pus din totdeauna de când există stat, dar ea se ridică cu și mai multă acuitate, în perioada constituirii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]