1,835 matches
-
ploșnițile afară.“ De ai asemenea podoabă în casă ori de ești bolnav, să zici: „Crai-nou, crai-nou! na un fedeleș gol, dă-mi unu’ plin, roșu ca călina, gras ca slănina.“ Asemenea, să potrivești totdeauna cînd este crai nou să ai parale în pungă, dacă vrei ca toată luna să te joci cu ele. Cînd e lună nouă nu se grijește casa, că se fac ploșnițe și alte juvine. Cînd pleci la drum pe lună nouă, ferește-te de lupi. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai să ai sfadă cu cineva. Calcă sumanul în picioare și nu ți se va întîmpla nimic. Să nu îmbraci haina pe dos, că se strică vremea. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Ziua nu se spun povești, crezîndu-se că la din contra, i s-ar rupe povestitorului curînd că meșile. Femeia să nu bată hainele unui copil cu maiul pînă la un an, că se face copilul bătăuș. Dacă visează cineva un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pomană, n-ai lumină pe lumea cealaltă. Cînd se face acatist contra vreunui făcător de rău, lumînările se aprind de la cotor, ca să meargă vrăjmașului îndărăpt, cum arde lumînarea. Cînd se umple lumînarea, cătră cine se varsă, acela numaidecît capătă parale. Lumînarea de la Paști e bună de aprins cînd sînt furtuni și grindină. Să nu fie trei lumînări în odaie. Un muc de lumînare să-l lași totdeauna să ardă, iar cînd nu-l mai poți ținea în mînă să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cer are noroc de bani și sănătate. în sara de Sf. Vasile se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu are noroc. Fetele mari la Sf. Vasile pun pe pîraie punți cu busuioc, parale de argint, inele și fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu-l sîsîiască dacă plînge, căci îi sîsîie norocul. Dacă cineva ține la botez un copil din flori, apoi se crede că va avea noroc la prăsila cailor. în locul unde se îngroapă casa unei lăuze se pune și o para* de ar gint, ca să aibă copilul care a stat în acea casă noroc de bani. Dacă în timpul nunții se încîlcește peteala* e semn că tinerii ce se căsătoresc vor avea noroc, vor fi oameni gospodari. Care-i plouă la nuntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soi de vite ai să ai noroc. Cînd vezi rîndunică, să stai și să cauți sub piciorul drept, și de-i găsi cărbune ai să ai noroc. Cînd vezi întîi rîndunele și vei căuta sub piciorul drept, ai să găsești parale. Cînd vezi rîndunelele întîi primăvara, să te învîrți în piciorul drept de jur împrejur de trei ori și să întrebi pe rîndunică: „Rîndunică, rîndunică, ce face rîndunica cea șchioapă?“ După ce ți-a răspuns, să rădici călcîiul și să cauți sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd vei vedea întîia dată un șerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o para de argint, în gură să-i pui un cățel de usturoi și să-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La nouă zile după ce l-ai pus în pămînt sub pridvor, să cauți în locul acela, și ce buruiană va fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei merge cu această buruiană, toate celelalte buruiene și copaci au să vorbească cu tine și-ți spun de ce leac sînt bune și cum le cheamă. Cine omoară în luna lui mart un șerpe să-i taie capul cu o para, să-i puie un grăunte de usturoi în gură și să-l îngroape. Firul de usturoi răsărit să-l poarte la brîu în ziua de Paști în biserică, căci va vedea toate femeile fermecătoare, care nu pot să intre în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că-i păcat. Cînd vezi vaca-domnului mergînd pe o cărare lungă e semn că ori vei face o călătorie mare, ori vei muri. Vamă La mort se leagă o para la degetul mijlociu, ca să aibă cu ce plăti cele nouă vămi. Varză Cînd bagi varză, să nu te piși, căci se trage zama. Vas După ce moare și [se] scaldă omul, se scot toate vasele și căldarea și se pun la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bărbatul acelei fete va fi avut, iar dacă parul este cojit, atunci bă rbatul ei va fi sărac. Sara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă o cracă de busuioc și una de măr, apoi o para de argint cu punte*, lăsîndu-le astfel pînă dimineață, ca noaptea să viseze pe tînă rul ce vor lua în căsătorie. Dacă împreună cu tînărul visează verdeață, va fi mult 381 norocoasă, iar de va visa bivoli, acesta e semn rău și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vară la Neptun (probabil cu o cursă Charter!). O premiem. Îi tipărim cărțile cu fonduri de la F.C.R. și mai recent de la I.C.R. Să-l tot fi cântat pe Stalin! (...) Rosinanta octogenară își retrăiește intens nu lirismul ei de trei parale ori de două, ci aventurile ei erotice, antologice, walpurgice, cu și cu și cu...(...) Victime nu erau doar "trăpașii bărboși de la malul mării, ci și tineri imberbi începători în ale poeziei". Însăși casa de creație de la Pelișor a adăpostit amorurile
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fiind situate cele 5 orașe mari ale Siriei Damasc, Alep, Homs, Hamah, Latakia. În Liban aria de polarizare se încadrează în arealul regional mai larg levantin împreună cu treimea vestică a Siriei, dar în cadrul statului libanez găsim două aliniamente de concentrare paralele: pe litoralul mediteraneean, unde numai capitala cu suburbiile sale adăpostește 50% din populația țării și unde se află cele 2 orașe principale - Beirut și Tripoli. în depresiunea Beka, cu centrele polarizante Zahle și Balbek. Într-o serie de state miciși
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
apel la logofeții Mitropoliei însărcinați special cu această problemă. Mitropolia oferă hârtia gratuit, asta se întâmplă mai ales în vremea mitropolitului Grigore (1760-1787) care reorganizează cancelaria, dar reclamantul plătește osteneala slujbașului. Pentru o jalbă, logofătul ar trebui să primească două parale. Dar prețul urcă la 20 și chiar 30 de parale. Petentul plătește și dacă are nevoie de o copie după un alt document, prețul variind în funcție de mărimea acestuia; alcătuirea raportului de cercetare (anafora) este din nou taxată și, în fine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oferă hârtia gratuit, asta se întâmplă mai ales în vremea mitropolitului Grigore (1760-1787) care reorganizează cancelaria, dar reclamantul plătește osteneala slujbașului. Pentru o jalbă, logofătul ar trebui să primească două parale. Dar prețul urcă la 20 și chiar 30 de parale. Petentul plătește și dacă are nevoie de o copie după un alt document, prețul variind în funcție de mărimea acestuia; alcătuirea raportului de cercetare (anafora) este din nou taxată și, în fine, logofătul cere pentru osteneala sa la alcătuirea cărții de judecată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prost, lingurița de argint cu farfuria ei nu cân tă resc decât 25 de dramuri, din batiste nu a primit decât patru, pentru argintăria mesei a trebuit să insiste și până la urmă i s-au dat 110 taleri și patru parale, să-și cumpere singur, în locul ligheanului și al ibricului „mi-au dat 6 tipsii de aramă și le am făcut lighean și ibric“, din șase iepe una i se pare prea tânără, cei doi bivoli de jug sunt de fapt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
financiară: plata hranei pe fiecare zi, haine, „educația“, „plata dascălilor“ - „și copilul am găsit cu cale să fie asupra mume-sii, să-l lase în seama dascălului să învețe carte“ etc. Suma variază în funcție devenitul și posibilitățile fiecăruia: 10 parale pe fiecare zi, până la măritișul fetei, când tatăl o va înzestra „după starea și puterea lui“ sau 5 taleri în primul an, după care suma se ridică la 10 taleri pe fiecare an. Deși am fi tentați să preluăm termenul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din povești. Bunăoară, dupa ce și au bătut de moarte soacra cele trei nurori începură a vorbi "despre toiag, năsălie, poduri, paraua din mâna mortului", adică despre ritualul țărănesc al înmormântării, poveștile nefiind niște basme ăîn sensul curent), ci "bucăți rupte din viața poporului moldovenesc ăIbrăileanu). În evocarea realistă se mai înscrie și caracterizarea precisă a unor personaje, fapt care le conferă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Trăznea era "bucher de frunte și tâmp în felul său", dascălul Iordache "clămpănea de bătrân și avea și darul suptului", Nic ‗ a lui Costache era înfundat în învățătură "până la genunchiul broaștei" etc.Procedeul este utilizat și în povești: soacra "legă paraua cu zece noduri", feciorii ei erau "înalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte",împăratul Roș avea inima "haină", fata lui era "ofarmazoană cumplită" etc. Interesant este faptul că personajele din "Povestea lui Harap -Alb"-se
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
acestora datorate inter-influenței diferitelor instanțe psihice. Din dorința-principiu (Demetra),caracteristică întregii vieți, chiar și celei inconștiente, se naște dorința conștientă, prea ușor multiplicată și exaltată, "Persephona", care este din cauza aceasta expusă pervertirii subconștiente (răpirea), ceea ce include capacitatea virtuală de o para prin reacția opusă: sublimarea supraconștientă. Aventura Persephonei conține aceste două posibilități: răpirea simbolizează refularea, iar renașterea (învierea) Persephonei (spicul) dorința provocată de refulare datorită reacției spirituale (grație ajutorului lui Zeus): conștientizarea erorii și a culpei. Pentru a înțelege perfect aceste
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
iarăși dorința sa de a ieși din anonimatul generației înglobând, în câmpul interpretativ al cititorului, multiple planuri. Permanent, "imaginea" cărții, a romanului, este "tăiată", intersectată într-o manieră ce amintește, pe lângă hiperbat, de parergon. Etimologic, termenul este compus din prefixoidul para, cu înțelesul de contra, și substantivul ergon, adică operă. Din punct de vedere istoric și al retoricii clasice (Quintilian), această denumire are în atenție orice discurs adăugat, fiind adoptată, din secolul al XVII-lea, și în teoria artei. Strict narativ
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Maestrul Focului Filosofal, după ce s-a redus prin sărăcire la starea de materie primă, de particulă elementară, ajunge la faza finală a Multiplicării. De aceea „fixarea” acestui orfan pribeag, Într-un sat mare și frumos, după multe tribulațiuni, sclipirea cîtorva parale, agonisirea cîtorva oi sunt un simptom al Începerii multiplicării, vizibilă și Într-o gospodărie țărănească. Tot cosmosul e cuprins Într-o ogradă. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Supranumele de Pățitul, accentuează și atrage atenția asupra pribegiilor și pățaniilor sale, ca
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
diferitelor regiuni ale Boemiei; Diete generale, adunări comune ale tuturor țărilor Coroanei Boemiei 344. Toate prezintă trăsături comune în privința funcțiilor și structurii lor organizatorice. Fără îndoială însă, instituția principală a fost aceea a Dietelor provinciale, congresele regionale nefiind decât instituții paralele acestora. Originea acestor diete denumite în cehă snem obecny sau obecny, snem zemsky, snem královsky, în latină colloquium terrae și apoi concilium, dieta, conventum terrae, iar în germană Landtag, se regăsește în secolul al XIII-lea. Întărirea privilegiilor principilor din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de apartenența obligatorie, orice s-ar clama sus și tare, într-o literatură ca a noastră, în care dacă nu ai susținere nu te poți afirma de unul singur, oricât talent ai avea la un grup(uscul), sectă sau gașcă (para)literară. Chiar și cel mai umil cronicar sau recenzent, ca să nu mai vorbim de criticul sau istoricul literar cu pretenții care nu ar face altceva decât să se plimbe "ca un cursor" (cum ar spune ultimul autor de istorie a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de la duchesse, d'une bouffonnerie qu'on avait jouée la veille, de la mort d'un poète et des dernières courses d'automne" [Zola, La Curée, p.47]; " Le dîner fut banal et gai, un de ces dîners où l'on parle de tout et de rien" [Maupassant, Bel-Ami, p.73]. Străinii reproșează în mod curent francezilor că vorbesc mult pentru a spune lucruri puține. Locurile comune ale limbajului simbolizează în contextul sfârșitului secolului al XIX-lea "le vide de l'existence
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
qu'il eût existé, qu'il existait encore des femmes passionnées, que l'émotion secoue, qui souffrent, pleurent, se donnent avec transport, enlacent, étreignent et gémissent, qui aiment avec leur chair autant qu'avec leur âme, avec la bouche qui parle et leș yeux qui regardent, avec le Coeur qui palpite et la main qui caresse, des femmes qui bravent tout parce qu'elles aiment, et vont, le jour ou la nuit, surveillées et menacées, intrépides et palpitantes, vers celui qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]