1,174 matches
-
interacțiunea cotidiană și mass-media; modelul peircian al semnului și actualizarea sa în afiș, reclamă sau caricatură etc.) oferă pe de o parte căile intrării în textul concret, iar pe de altă parte modalitatea ameliorării instrumentelor analitice (evident provizorii și amendabile). Parafrazînd motto-ul parabolă al celebrului eseu asupra antiumanismului contemporan (La pensée '68 de Luc Ferry și Alain Renaut) în care este prezentată istoria a trei savanți însărcinați cu studiul cămilei (un francez care, după o scurtă vizită la Jardin des
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a adevărului, infrastructură a mentalităților și opiniilor ("cred pentru că am văzut la televizor" sau "nu cred pentru că nu am văzut la televizor"), mass-media operează în amonte și în aval ca instrument al schimbărilor democratice și ca efect al acestor schimbări. Parafrazînd titlul unui film de Ingmar Bergman Through a Glass Darkly bazat pe epistola Sfîntului Pavel către corintieni 1.13 ("vedem acum printr-un geam opac ... acum știu doar o parte, mai tîrziu voi înțelege totul") am putea califica mass-media romąnă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
întâlnim practici divinatorii asociate cu diverse ritualuri magice și vrăjitorești pe tot cuprinsul Europei. Ele au însă accente specifice spațiului socio-cultural din care provin, fiind tributare acelor mitologii și fantasme care definesc imaginarul colectiv al diferitelor spații sociale. Putem spune, parafrazându-l pe Francisco Bethencourt, că Europa Evului Mediu (în spațiul germanic, francofon, Europa Meridională, scandinavă, în insulele britanice și partea orientală și cea centrală) era un "univers saturat de magie". În acest context, vânătoarea de vrăjitoare ce avea să cuprindă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ideea se regăsește și astăzi în cadrul unor practici medicale neconvenționale. 3.1.1.6. Morfoscopia Practica presupune prezicerea după formele corpului uman. La greci, aceasta se numea fiziognomonie și era una dintre științele care l-au preocupat mult pe Aristotel. Parafrazând o străveche zicere românească, am putea pune morfoscopia sub deviza: "Spune-mi cum arăți ca să-ți spun cine ești și ce te așteaptă". De la chip, unghii, pete sau semne din naștere ale trupului și până la forma trupului și temperament, toate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sens că "producerea credinței contribuie la o economie a bunurilor simbolice"339. Din această perspectivă, practicile divinatorii, cu întregul lor evantai de forme și manifestări, nu reprezintă decât un mecanism prin care se cultivă credința și gândirea simbolică. În plus, parafrazându-l pe Castoriadis, divinația este "în același timp operă și instrument"340. Ea operează cu o gamă întreagă de simboluri și, în același timp, contribuie la realizarea altora noi. În consecință, este vorba de o permanentă reproducere a simbolului și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
textualizată prin tema naratorului și laitmotivul jurnalului, care apar în incipitul romanului, ca și în deschiderea capitolelor III, V, VII etc. Cele cincisprezece capitole, fără titlu, se succed cronologic, alcătuind „o monografie a turburării“ (I. Lotreanu). Însemnările din jurnal sunt parafrazate ori citate secvențial, sunt comentate, adnotate, dezvoltate sau infirmate în notații din registrul eseului, al reportajului, al corespondenței, al reflecției și amintirii, al descrierii sau al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat determină configurarea a două planuri: unul al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este că putem pierde informații importante care ne-ar putea ajuta să ajungem la soluții favorabile. CUM SE POATE ÎNVĂȚA ASCULTAREA ACTIVA Calea cea mai ușoară pentru a învăța arta ascultării active este să-i facem pe ceilalți să ne parafrazeze remarcile. Dacă vrem să ne asigurăm că celălalt înțelege mesajele noastre, să-l obligăm să folosească ascultarea activă, spunându-i: "Aș dori să mă ascultați și să-mi spuneți ce ați reținut. Nu atât părerea dvs. mă interesează acum, și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Respingerea unui compliment sincer este de regulă interpretată drept o respingere a persoanei care l-a făcut. VII CUM SĂ-I FACEM PE CEILALȚI SĂ-ȘI DEA SEAMA CINE SUNTEM DEZVĂLUIREA PROPRIEI PERSOANE Dacă punem întrebări deschise, facem complimente și parafrazăm afirmațiile altora - toate acestea îi vor ajuta pe ceilalți să ne îndrăgească și îi vor încuraja să ne permită să pătrundem în universul lor. Va trebui să ne cultivăm însă și noi deprinderea de a ne autodezvălui, pentru a le
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cu pruncul (iconul maternitățiiă la imaginea actriței Marilyn Monroe (simbolul vizual al străluciriiă sau la imaginea mereu în schimbare a cântăreței Madonna. Iconul își schimbă înțelesul și funcționarea în raport cu contextul istoric și geografic, cu practicile privirii și cu dimensiunile puterii. Parafrazându-l pe Foucault, se poate considera că trupul/chipul artistei este autodocilizat, autoreglat să corespundă anumitor tipare culturale. În același timp, în terminologia studiilor culturale, „împrumuturile” din istoria artei sunt practici opoziționale care rezistă forțelor social-politice dominante. Reconfigurările trupului artistei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
studiilor culturale, „împrumuturile” din istoria artei sunt practici opoziționale care rezistă forțelor social-politice dominante. Reconfigurările trupului artistei se asamblează și în cheie feministă, deoarece idealurile estetice construite de lumea masculină în legătură cu feminitatea sunt respinse. De pildă, în „Self-Hybridations” (1998-2002Ă, artista parafrazează și grefează canoanele frumuseții clasice pe propriul chip; inspirată de transformările corporale din cultura indienilor mayași și olmeci, precum strabismul sau elongațiile de craniu, dorește să scoată la iveală monstruosul artificial, de tip Frankenstein, mai degrabă decât frumosul „natural”. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
publicist și mulți, foarte mulți alții. Pe băncile liceului s-au format viitorii academicieni Grigore Moisil, Gheoghe Vrânceanu, Neculai Macarovici, Costin Murgescu, Radu Miron. Unii din ei au fost membri și ale unor organisme academice din Franța, Germania, S.U.A., Rusia. Parafrazându-l pe George Topîrceanu, putem spune că; «oricât noroi va fi fost pe ulițele târgului Vaslui la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, acela nu putea astupa urmele pașilor lăsați de marile personalități ale literaturii, culturii, artei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
coincid cu cele din Cartea Jubileelor. Observăm și faptul că, deși anul în cauză este o variantă a anului solar, este urmat tot calculul lunilor sistemului lunar. Evident, în Cartea Jubileelor toate evenimentele importante ale Genezei (al cărui text îl parafrazează) sunt fixate după acest calendar. c) Cu siguranță un calendar ca acesta nu derivă nici din iudaismul atestat în cărțile tardive ale Bibliei, nici din cel ortodox postbiblic, ci constituie o structură autonomă; există însă indicii importante că ar fi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
odată că filosofia este folosirea greșită a unei terminologii care a fost inventată exact în acest scop. [ Această exprimare este citată aici din W. Dubislav, Filosofia matematicii în prezent, Editura Junker și Dunnhaupt, 1932, p. 1. [t.n.]]3. Ca să parafrazez, aș spune că matematica este știința mânuirii cu măiestrie a noțiunilor și regulilor inventate exact în acest scop. Accentul principal cade pe inventarea noțiunilor. Matematica ar rămâne curând fără teoreme interesante, dacă acestea ar trebui formulate doar în termenii noțiunilor
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a întregii istorii a conștiinței umane. Putem învăța și mai mult prin căutarea, în același timp, a altor întrebări aflate în strânsă legătură. De ce științele fizice sunt atât de matematice în fundamentele lor teoretice și conceptuale de bază? Pentru a parafraza un eseu faimos al lui Eugene Wigner, de ce a dovedit matematica o atât de nejustificată eficiență în științele fizice? Dacă latura teoretică a științelor fizice este atât de fundamental matematică pe cât ne apare, de ce a trebuit să existe o asemenea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
presque toujours parisienne, ou l'est devenue très vite. Elle est même quelquefois née parisienne de l'autre côté de l'océan. Elle peut être grande duchesse, princesse, mais aussi financière, actrice et même souvent cocotte" [apud Tetart-Vittu, p.94-95]. Parafrazând-o pe Simone de Beauvoir, vom spune că nu te naști Pariziana, ci devii. Aureola Parizienei nu le este acordată nici macar tuturor acelora care s-au născut la Paris. Observațiile de epocă sunt cât se poate de clare: femeile care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
metalogic, specifice pentru limbajul Parizienei: hipotipaza (relaționarea abstractului cu sensibilul), prosopopeea (ceea ce este spus și ceea ce nu este spus)371, ekfraza (elementul verbal și cel vizual 372), analogia privire/înțelegere 373. Aceste figuri, precum și altele, cum ar fi catahreza, oximoronul, parafrază sau paradoxul merită o atenție aparte și instituie moduri practice ale emergentei unei realități fictive că joc al limbajului. L i m b a j u l n o n v e r b a l are menirea să-l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
realitate" a experienței cu libertatea, sufletul nemuritor și Dumnezeu (în alte cuvinte, dar scoțând conceptele din contextul lor "natural", deși ele "determină" în continuare natura, cu Ideea cosmologică, cea psihologică și cea teologică) are semnificația refacerii unității umane ca universal-prezent-în-om, parafrazându-l pe Hegel; și tocmai faptul acesta, în măsura în care el este ca atare prezent în filosofia critică a lui Kant, dezvăluie dimensiunea antropologică a filosofiei sale. Omul este liber supunându-se necondiționat legii morale. Aceasta din urmă, posibilă prin funcționarea practică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
O împlinește însă împreună cu persoana. Raportată la această unitate, personalitatea repre-zintă un "element"; ea este, de pildă, independentă față de cauzalitatea naturii, însă omul nu poate face abstracție de aceasta, în măsura în care participă și la lumea fenomenală. Totuși, tocmai personalitatea dă seama, parafrazând o vorbă hegeliană, de universalul-dat-în-om. Voința pură ("semnul" cel mai limpede al subiectului inteligibil) este, paradoxal, o "realitate obiectivă" (Kant), chiar dacă ține de subiect, iar forma ei a priori este legea morală; ea nu poate fi însă conceptualizată decât pornind
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care puterea lor referențială (de resemnificare a realității umane) apare diminuată; iar omul ca unitate existențială apare, folosind o metaforă a lui J. Monod, ca un nomad aflat la o margine de univers; ca o "ființare" copleșită de măreția universului, parafrazând o vorbă a lui Pascal. Al doilea registru este cel care poate fi gândit dacă luăm în seamă ipoteza energetistă doar în sensul afirmării personalității energetice ca unitate de echilibru a celor două niveluri ale ființei umane: fizic (natural, energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o "cosmologie", care ia la C. Rădulescu-Motru forma științei personalității, și o filosofie a personalității. Iar determinismul prin finalitate, necesar în ambele planuri și pentru amândouă tipurile de reconstrucție, apare prin două forme ale sale. Închiderea sa istorică se deschide, parafrazând o vorbă a lui Constantin Noica, spre determinarea ontologică a omului; cea "cosmologică", spre stabilirea statutului său existențial raportat la celelalte forme de actualizare a energiei. În închidere cosmologică, personalitatea are valoare în sine; în închiderea istorică, ea este personalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
își are "legea" lui. Prin ea capătă el contur existențial. Această lege, care consistă în anticipație ca atitudine a eului emoțional și care conferă statutul specific omului, nu vorbește, inițial, decât prin glasul omului, nu și prin cel al naturii, parafrazându-l pe J. J. Rousseau. Deși aflat în prima dintre întrupările sale, omul este în diferență față de natură. Anticipația a luat locul variației, iar cauzalitatea va fi "întoarsă pe dos", întrucât cauza va urma, întotdeauna, efectul anticipat. Cauza se va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-i permite să se moduleze ușor pe datele proprii experiențe poetice, dar și de o remarcabilă unitate structurală. "Veghea lui Roderick Usher" (1930) pare să fi ultima, dar și cea mai completă, varianta a poeticii barbiene. Exceptând, poate, unele nuanțări, parafrază barbiana nu pare să aducă în discuție idei esențialmente noi; lectură ei compensează, în schimb, si fascinează, prin calitatea expresiei, prin memorabilitatea formulărilor, ingenuitatea imaginilor și simbolurilor. "Veghea" este un cristal prelucrat la incandescenta celei mai înalte gândiri poetice. Atât
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
acestor generoși promotori veniți din lumea liberă este faptul că acțiunea acestor principii acțiunea principiilor îndeobște nu este automată. Economia de piață nu generează de la sine democrația, "zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă", ca să-l parafrazăm pe Lenin. Democrația poate fi incipientă, șovăielnică, poate fi chiar mimată: instituirea la nivel formal a legilor și mecanismelor pluripartidismului, chiar a statului de drept și a legislației care îl exprimă, nu le garantează în esență și funcționarea corectă. Acest
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
edited by Lilian R. Furst, Lexington, University Press of Kentucky, 1997, p. 68. (trad. n.) 122 „Își dedică opera femeilor care iubesc și care au nevoie de alinarea literaturii. Mai precis, Boccaccio se gândește la acele femei care înțeleg dragostea, parafrazând adresarea lui Dante din Vita Nuova, Donne ch' avete intelletto d'amore; le respinge pe acelea pentru care confortul adus de ace, depănătoare sau andrele este o distracție suficientă. Boccaccio nu face aici o distincție între clasele sociale, ci, mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
precum și impactul pe care femeile îl au asupra personajelor masculine. Inspirația vine și din literatura antică, mai ales de la Ovidiu, ale cărui metamorfoze sunt valorificate în acest poem, dar și de la Dante (poemul este scris în terține, portretizează femei frumoase - parafrazând lauda pe care Dante o aduce Beatricei în Vita Nuova, unde o percepe ca pe o întruchipare a virtuții, ce produce salvarea spirituală - , sunt folosite numere sugestive, cu valențe simbolice - de exemplu imaginea Beatricei este asociată cu numărul nouă595). Nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]