3,503 matches
-
absolu, en d'autres termes de recréer leș mystères. [...] Néanmoins, le style constitue en dernier ressort la suprême dignité de l'immédiat par laquelle s'obtient la plénitude de l'humanité. " C'est nous qui soulignons. 934 Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 54. C'est nous qui soulignons. 935 V. Ioan N. Roșca, " Metafizica generală și aplicativa
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
passion ardente pour la traduction a existé jadis chez nous, dans l'esprit de quelques poètes assoiffés d'horizons larges, dans la période de formation de la langue moderne, avânt Eminescu. Pour des raisons que l'on peut comprendre facilement, cette parole de début n'a pas pu porter des fruits qui demeurent, car la langue littéraire poétique était à l'époque dans l'étape des tâtonnements de principes. Quand la langue roumaine littéraire moderne a pris contour grace aux efforts d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
doute, dans toute langue, des mots poétiques, poétiques par leur corps sonore même et par le sémantisme dont ils șont chargés. Mais la poésie naît non seulement de et par leș mots isolés ; la poésie naît aussi grace à la parole qui s'ajoute à une autre parole. Îl y a ici toute une voie qui s'ouvre au néologisme. L'emploi du néologisme sauveur combiné avec le terme roumain local dépend sans doute, en fin de compte, du pouvoir linguistique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poétiques par leur corps sonore même et par le sémantisme dont ils șont chargés. Mais la poésie naît non seulement de et par leș mots isolés ; la poésie naît aussi grace à la parole qui s'ajoute à une autre parole. Îl y a ici toute une voie qui s'ouvre au néologisme. L'emploi du néologisme sauveur combiné avec le terme roumain local dépend sans doute, en fin de compte, du pouvoir linguistique créateur du traducteur ou du poète. " Notre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1018 Ibid : " Chaque fois que je me suiș retrouvé devant des fragments caractérisés premièrement par leur substance poétique, j'ai essayé de rendre dans la manière la plus fidèle possible cette même substance, tout en me permettant certaines libertés de parole ; lorsque je me suiș retrouvé devant des fragments de tonalité, je me suiș permis de pluș grandes libertés de parole, afin de rendre cette tonalité. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1019 Idem, p. 124 : " La poésie est art
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
essayé de rendre dans la manière la plus fidèle possible cette même substance, tout en me permettant certaines libertés de parole ; lorsque je me suiș retrouvé devant des fragments de tonalité, je me suiș permis de pluș grandes libertés de parole, afin de rendre cette tonalité. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1019 Idem, p. 124 : " La poésie est art de la parole et, entre autres, fonction du corps sonore que représente la parole ; c'est pour cette raison que la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
je me suiș retrouvé devant des fragments de tonalité, je me suiș permis de pluș grandes libertés de parole, afin de rendre cette tonalité. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1019 Idem, p. 124 : " La poésie est art de la parole et, entre autres, fonction du corps sonore que représente la parole ; c'est pour cette raison que la poésie oppose une résistance și incroyable à la traduction. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. La question de la " résistance de la poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
suiș permis de pluș grandes libertés de parole, afin de rendre cette tonalité. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1019 Idem, p. 124 : " La poésie est art de la parole et, entre autres, fonction du corps sonore que représente la parole ; c'est pour cette raison que la poésie oppose une résistance și incroyable à la traduction. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. La question de la " résistance de la poésie " à la traduction montre elle aussi que Blaga était au courant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction s'imposait, je n'ai pas hésité à donner cours à cet impératif exigé par leș conditions de travail. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1026 V. Idem, p. 123 : " La poésie a été définie comme art de la parole. Une traduction notariale de la poésie n'est pas poésie. La traduction de poésie est un art en soi et pour soi, et cela plus que tout autre art interprétatif. La traduction de poésie est un art qui se situe à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction. C'est nous qui soulignons. 1028 Idem, p. 124 : " La traduction, quelque réussie qu'elle soit, reste le plus souvent inférieure au texte d'origine. Cela n'est pas étonnant, car la poésie est définie comme liée à la parole. " C'est nous qui soulignons. 1029 Ibid : " L'expérience que j'ai eue en traduisant des poèmes plus vastes, parmi lesquels Faust, me pousse à croire que la tentative de traduire une œuvre poétique plus ample a sans doute d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
D. Florica, Oiseau-mouche, Haiku, București, 2003. 1264 V. http://www.cic-cdearges.ro/doc/2009/martie.pdf, consulté le 10 mai 2011. 1265 " On ne peut pas traduire la poésie par le ton grisâtre de la prose, ni par la disharmonie de la parole qui n'est pas parole. " V. " Paula Romanescu eseu ", consulté le 14 décembre 2011, URL : http://www.poezie.ro/index.php/essay/13918643/index.html. 1266 V. Lucian Blaga 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît. 1267 Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2003. 1264 V. http://www.cic-cdearges.ro/doc/2009/martie.pdf, consulté le 10 mai 2011. 1265 " On ne peut pas traduire la poésie par le ton grisâtre de la prose, ni par la disharmonie de la parole qui n'est pas parole. " V. " Paula Romanescu eseu ", consulté le 14 décembre 2011, URL : http://www.poezie.ro/index.php/essay/13918643/index.html. 1266 V. Lucian Blaga 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît. 1267 Lucian Blaga 65 poèmes, traduit par Paula
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Confronto con Mircea Eliade. Archetipi mitici e identità storica (în colaborare), Milano, 1998. Traduceri: Marin Sorescu, 80 poezii - 80 poesie, ed. bilingva, București, 1972, Giona, introd. trad., Napoli, 1980, Poezii - Poesie - Poems, ed. trilingva, Torino-București, 1995; Tudor Arghezi, Accordi di parole. Poesie (1927-1967), pref. trad., Torino, 1972; Zaharia Stancu, Quanto ți ho amato, Milano, 1974; Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifești da Urmuz a Ion Caraion, introd. trad., Milano, 1980 (în colaborare cu Marin Mincu); Folclore letterario romeno, Torino, 1981
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
la Paris). Încă în Elveția compunea poezii, de factură modernistă, precum și nuvele, și ar fi colaborat la „Le Feu-Follet” și la „L’Echo de Genève et du Léman”. Descins pe malurile Senei, își găsește timp să publice în „La Libre parole”, „La Brise du soir”, „L’Intransigeant”, „Le Figaro”, „Le Gaulois”, „Le Gil Blas”, „L’Echo de Paris”. Cult, spiritual, cu o înfățișare atrăgătoare, B.-P. se simte bine - și se formează - în atmosfera artistică a Parisului simbolist și decadent. Motivele
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
Doamne! tare-mi era dor să te văd. ANETTA Ție? Ia fugi încolo, ștrengariule. Ce-ar [zice] ibovnica de te-ar auzi? INTENT [ATIONEM] Care ibovnică? Cea grasă... Pthiu... trecut, nici vorbă nu mai este. ANETTA. Drept spui? INTENT[ATIONEM] Parole d'honneur! Ce-ți spun eu... Doamne mare gâscă era... și cine 294r dracu să ție // la o gâscă... când are o turturică ici... ca tine. {EminescuOpVIII 367} ANETTA Bine măi, nu ți-i rușine de oameni? INTENT[ATIONEM] (tragic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
scriitoru ajutorului ajutorului de preceptor... Nee! glava... Acela mă, nu-mi da voie să mă mai sărute nimene. INTENT [ATIONEM] Auzi infamul! ANETTA Pthi! Pe loc i-am dat pașport! Călim[ărescu]. INTENT [ATIONEM] Și este aceasta adevărat?... Anettă! ANETTA Parole d'honneur. {EminescuOpVIII 368} [JUDEȚUL ÎMPĂRATULUI] 2255 [PERSOANELE: ÎMPĂRATUL ERMOLACHIE CHISALIȚĂ ÎMPĂRĂTEASA dascăl HAPLEA BALAUR PEPELEABABA CASSANDRA STROLEA vrăjitoare] [SCENA 1] ÎMPĂRATUL, ÎMPĂRĂTEASA, [HAPLEA] Î[MPĂRA]T[UL] Ce să-ți spun, copila mea? Iată-mă bătrân și fără să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stă sub o lampă aprinsă o bancă de piatră. Decorație de iarnă. Mai mulți domni vin dindărătul casei, din dreapta, și trec scena; acestora li urmează un ofițer cu un om în vorbă. ) {EminescuOpVIII 436} SCENA IX OFIȚERUL Par excellence! Parole d'honneur! De nebunie! Asta înseamnă a juca comedie! DOMNUL Ei, frate! mai e vorbă, păcatele mele, joacă grozav de bine... Apoi glăsciorul, apoi fețele ce mi le tăia... OFIȚERUL Hahaha, mon ami! Să s-ascunză păpușerii noștri. Ce greoi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
DOMN[UL] Ba. HISTR[IO] Domnilor! Iertați-mi o întrebare. OFIȚERUL Parbleu! ăsta-i spiritul lui Hamlet!? DOMN[UL] Mai, mai, frate dragă! Numai vezi, îi lipsește zdrențărosului demnitatea. {EminescuOpVIII 437} HISTR[IO] Da! Daca o cătați în zdrențe... OFIȚERUL Parole d'honneur! Știi, are spirit, mon ami! DOMN[UL] Găsi și el gluma ca dobitocul ghinda. HISTR[IO] Pentru dobitoc e ghinda bună, dar n-a căzut de la voi. OFIȚER[UL] Allons, mon cher! Vorbă multă mă ambetează. DOMN[UL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și diletanții, în cari nu e nici aplecare, nici talent, aicea esercițiul artei să se cîș[t]ige prin exercițiu; alegerea se face; fiindcă lipsesc cele două motive firești citate mai sus, se face după ușurătate, și muzică, clavirul este parola generală, dacă vo tradițiune familiară nu prescrie desemnul sau pictura. Epidemia picturei în porțelan pare a fi trecut din fericire, însă pianul a devenit endemic. Fiece element al culturei însă trebuie să cultive într-adevăr, trebuie să formeze, să înnobileze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
metodă este monitorizarea cererilor fiecărui utilizator pentru a vedea dacă acestea vin de la un domeniu sau adresă IP predefinite. Altă metodă este interzicerea accesului Telnet în sistem. Reguli care trebuiesc respectate pentru apărararea împotriva cyberterorismului: toate conturile trebuie să aibă parole, acestea trebuind să fie neuzuale și greu de ghicit; schimbarea configurației rețelei când sunt descoperite punctele slabe ale acesteia; căutarea și folosirea upgrade-ului și a patch-urilor; supravegherea sistemului și verificarea tuturor conectărilor la rețea pentru a putea descoperi și urmări
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
nostru, căci statistica ne dă dreptate în toate privirile: se nimicește. Daca în fruntea guvernului ar fi o comisie străină am ști scopul: substituirea. Există străini cari nu fac nici un mister din aceasta; alt popor pe aceeași espresie geografică e parola multora din ei. Care poate fi scopul d-lui Brătianu îndeosebi? D-sa știe, oricât de puțină istorie să fi învățat, că liberalismul e dizolvant, cu atât mai dizolvant când, paralel cu el, avem zilnic imigrațiunea? D-sa știe că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de pe stejar cum strălucește ceva în mînile copilului se aruncă, ia inelul și-l înghite. Copilul țipă, zgâriat de ghearele corbului; muma sare în picioare, frate - său se trezește și ambii privesc cu durere pierderea inelului cu care era legată parola principelui. Dar nici însuși corbul nu se mișcă, înțepenit prin efectul unei mâncări atât de nenaturale; unchiul copilului încordează arcul, se apropie, lovește; și corbul cade jos cu săgeata. Pipăind inelul în gâtul pasărei, tânărul [î]l lasă acolo, pășește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încît dă altuia muște de Alderbaraan numai pentru a transmite un mesaj din care să se înțeleagă că va lupta fără scrupule, nu e un adversar care să fie provocat fără motive. Răsuci în mâini augustina și pătrunse în Abație. Parola din seara aceea era incertitudine. 31. Nicicând nu se simțise Stin mai singur. Începea să realizeze cât de mult îi lipsea Xentya. Nu pusese niciodată la îndoială legile augustiniene care condamnau monogamia pentru vina de a împiedica apariția tuturor sufletelor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
s-a petrecut în afara ei. Dar să o spunem altfel și în cuvinte mai simple. Occidentul are patru capitale: Ierusalim, Atena, Roma și Bizanț. Nu vrea să-și amintească decît de primele trei. Fiecare cu barzii, cu negustorii și cu parola sa. Ierusalim înseamnă monoteism. Atena este umanism. Roma este statul de drept. Bizanțul este ceva mai mult, fiindcă reprezintă sinteza celor trei elemente: raporturile Romei și Ierusalimului au fost gîndite mereu în limba și în conceptele Atenei. Aproape nimănui nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
capitolul II "Les difficultés techniques et leurs solutions" din lucrarea fundamentală a lui L. Febvre și H.-J. Martin, L'Apparition du livre, Paris, Albin Michel, col. "L'évolution de l'humanité", 1958. 42 André Leroi-Gourhan, Le geste et la parole, op. cit., p. 206. 43 A. G. Dickens, Reformation and Society in Sixteenth Century, New-York, 1964, p. 51. Reluat de Elizabeth L. Eisenstein, "L'avènement de l'imprimerie et la Réforme", Annales E.S.C., 1971, p. 135. 44 L. Febvre și H.-J
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]