1,237 matches
-
de mulți specialiști, respectiv transformarea modului de organizare a partidelor politice și posibilul impact al acestei transformări asupra regimului democratic (de exemplu, Katz și Mair, 1995; Von Byme, 1993). Mair (2002, 2006), de pildă, a susținut faptul că erodarea "democrației partinice" pregătește apariția unui gen de "democrație populistă", în care partidele politice sunt înlocuite de lideri puternici care dezvoltă o legătură directă și nemijlocită cu "poporul". Văzută astfel, ascensiunea forțelor populiste merge mână în mână cu apariția unui scenariu politic nou
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și-a adaptat programul politic în acord cu democrația liberală (Brazilia, Chile și Uruguay, de exemplu), "fantomal populismului (de stânga)" nu a ieșit la iveală (Lanzaro, 2006). În final, s-a spus că țările Americii Latine care au un sistem partinic puternic și instituții politice solide pot evita reacțiile populiste, de vreme ce în aceste cazuri buna funcționare a instituțiilor de reprezentare democratică permit prea puțin (re)apariția populismului (de exemplu, Mainwaring și Scully, 1995; Navia și Walker, 2009). În același timp, în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de reprezentare democratică permit prea puțin (re)apariția populismului (de exemplu, Mainwaring și Scully, 1995; Navia și Walker, 2009). În același timp, în Europa, diverși specialiști au legat ascensiunea actorilor populiști de puterea (sau, mai bine zis, de inerția) sistemelor partinice și a instituțiilor politice, susținând că partidele populiste o duc bine în special în democrațiile bazate pe consens (de exemplu, Hakhverdian și Koop, 2007; Kitschelt, 2002), de unde rezultă că societățile bazate mai mult pe principiul majorității și pe pluralism, cum
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
celui de-al doilea, lașitatea e întărită și justificată de amenințarea atentatelor săvârșite asupra jurnaliștilor incomozi). Pe scurt, activiștii stângiști au scandaloasa libertate de a se manifesta nestingheriți într-un sistem pluralist, liberal, în timp ce simpatizanții liberali (în sens larg, nu partinic) sunt în permanență asupriți de sistemele socialiste, în cel mai bun caz parțial democratice, fără ca marile conjurații transnaționale ale amatorilor de vocalize la portavoce să îndrăznească a sufla o vorbă. E foarte stranie această disproporție (stângiștii sunt liberi să răcnească
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fel de soluție imaginară la răul economiei de piață, esența sa, rămasă neschimbată și azi, era de "doctrină a resentimentului". Adresându-se nevoiașilor needucați din fabrici și de pe ogoare (deci nu leneșilor, precum stânga contemporană!), comunismul marxist, transformat în drog partinic de Lenin și distilat în mașinăria ucigașă de stat a lui Stalin, a fost, de la bun început, o ideologie a urii și a crimei. Lichidarea fizică a dușmanilor reali sau închipuiți a fost și este scopul final al acestei monstruozități
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
frumoasă, buni învățători, el a fost o perioadă director. Doamna Ghiuță Elena - învățătoare, membră de partid - l-a înlăturat pe tata din direcțiunea școlii după ce acesta terminase de construit aripa nouă a școlii. Nu mai corespundea din punct de vedere partinic. Fusese doar bun de muncă. Păcat. Și Dumnezeu s-o ierte. Adrian și Rodica Baloș - Adrian, profesor de limba română, Rodica, de limba franceză. Adrian a venit primul în Frasin, era cavaler, simpatic, sociabil, foarte bun profesor, „atacat” de toate
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
de șantier, cocoțat pe cai mari în diplomație, apoi în politichie, un Dinu Păturică al zilelor noastre, avid de putere și de avere, surogat de președinte de țară, un Ilici puțin mai reformat, acum îndoctrinat ”din afară” în interesul tagmei partinice și al ocrotirii corupților. Exsanguinat, fără personalitate, dispus la toate compromisurile politicii murdare. Nu degajă încredere, nu emană forță. O marionetă de partid. 2. Profesorașul boem: Profesorașul de țară, fostul rocker cu plete, susținut de ”junețea atractivă”, care vrea mai
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
naționale (Putnam, Norris, 1999), totuși recunoașterea explicită a organizațiilor non-guvernamentale transnaționale ca actori de control al instituțiilor politice face un pas semnificativ în direcția unei democrații deliberative care dorește să compenseze lipsa unei legitimări politice derivate din delegarea și reprezentarea partinică. Dincolo de evaluările de merit care au fost exprimate de literatură referitor la acest lucru, aspectul de mare importanță pentru politica de construire a democrației adoptată de Uniunea Europeană este construirea consensului pe valorile liberal-democratice, care este un fapt ce condiționează posibilitatea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de-a lungul multelor (și frumoaselor) ore pe care le-am petrecut cu români din toate păturile sociale, care m-au educat în ceea ce privește genealogiile partidelor politice, am susținut că, pentru a putea să explicăm corect schimbările care au afectat preferințele partinice ale votanților între alegeri, trebuie să schițăm istoriile partidelor, ținând cont de fragmentările și încorporările suferite de acestea, la fel cum românii pe care-i întâlnisem la scurt timp după căderea regimului comunist mă învățaseră să fac. Prin urmare, modelul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
întrebări existențiale: ce este viața? care este originea ei? care este natura instinctelor? ce determină fenomenologia vitală? care este natura psihismului și conștiinței umane? Unul din academicienii noștri, culmea chiar în domeniul neuropsihiatriei, Constantin Bălăceanu Stolnici scria cu avânt materialist partinic în anii 80 ai secolului trecut, chiar o carte pe această temă (Anatomiștii în căutarea sufletului) recurgând la tot felul de explicații proletcultiste, cu care nu reușește să răspundă întrebărilor esențiale formulate mai sus, ocolindu-le în stil darwinist. Prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
A sesizat Curtea, plină de dinozaurii erei Iliescu, în diferitele sale perioade: foști miniștri, parlamentari, procurori generali, chiar și-un soț de fost ministru. Intrați în adormire, ei au tresărit brusc la glasul partidului care i-a promovat. Timbrul grav, partinic, a intrat în rezonanță cu interesul lor personal. Reforma justiției îi afectează direct, omenește, își pierd privilegiile, i-au sesizat și soțiile de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Așa funcționează instituțiile noastre, în familie. Noile legi ale justiției interzic
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
apariției unui repertoriu de comunicare ce persistă în timp, atunci cînd împrejurările se schimbă și cînd se succed conținuturile actualității. Rutină discursivă, enunțuri fixe circulă transversal și asigură omogenitatea sistemului de texte. Toate acestea ne îndeamnă să credem că grupul partinic transmite membrilor săi o competență autentică de comunicare, ce trece prin dobîndirea codului, a registrelor și a întregului sistemul de mesaje, și recunoașterea acestor forme. Studiul limbajului partinic relevă ceea ce M. Offerlé numește "bunuri discursive" și utilizatorii săi, repertorii de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
omogenitatea sistemului de texte. Toate acestea ne îndeamnă să credem că grupul partinic transmite membrilor săi o competență autentică de comunicare, ce trece prin dobîndirea codului, a registrelor și a întregului sistemul de mesaje, și recunoașterea acestor forme. Studiul limbajului partinic relevă ceea ce M. Offerlé numește "bunuri discursive" și utilizatorii săi, repertorii de comunicare omoloage repertoriilor de acțiune. Cu toate acestea, nu sînt singurele aspecte comunicaționale pe care le evidențiază atunci cînd propune o analiză a partidului politic văzut ca "un
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
caracter strategic fundamental: la putere trebuie instalată definiția pe care aceasta o dă situației, precum și cuvintele care să o exprime. În acest fel însă, acțiunea politică parcurge formele nerutinate și punctuale ale mobilizării. În momentul în care canalele instituționale și partinice dedicate expresiei politice nu își mai îndeplinesc corect rolul, ori sînt percepute ca lipsite de vigoare, cetățenii, pentru a-și face auzită vocea, se întorc spre mijloacele neconvenționale. Dincolo de conjuncturile electorale, importanța comunicării în cadrul mobilizărilor politice își face simțită prezența
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
folcloristica, cu istoria religiilor, cu istoria civilizațiilor. Făcea acest lucru ca parte a unei strategii mai generale, de apărare a reflexologiei pavloviene, cea acceptată de sistem ca parte a ideologiei partidului politic unic al acelor timpuri. Explicația pavlovistă, materialistă și partinică, era considerată suficientă, potrivită pentru înțelegerea mecanismelor fiziologice ale comportamentului. Asemenea altor domenii de fundamentare experimentalistă a psihologiei, întemeierea psihanalizei se raportează tot la numele unui medic, la cel a lui Sigmund Freud (1856-1939), contemporan cu I.P. Pavlov. El a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acesteia. Fenomenul se explică prin faptul că timp de mai bine de o jumătate de secol în România (ca și în celelalte state cu dictatură proletară) edificarea acestei secvențe a paradigmei de suport a psihologiei s-a făcut în spiritul partinic al raționalismului materialismului dialectic, în centrul căruia se afla un ateu, ale cărui probleme de credință creștină au fost aruncate la coșul de gunoi al istoriei. A fost spiritul în care la noi s-au format generații întregi de psihologi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din gură în gură - făceau ca, în cercul ofițerilor și ostașilor, să existe o tendință ca rezolvarea conflictelor să se facă cu arma în mână, în chip de represalii. Literatura română de specialitate (mai ales reprezentanții ei orientați spre istoria partinică, aflați la vârf prin anii optzeci), pe de o parte pe baza știrilor românești, pe de altă parte (mai târziu) pe baza documentației înaintate de români comisiei germano-italiene (înființată cu scopul de a verifica coerența faptelor susținute) menționează un număr
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să-și îndeplinească funcțiile sine ira et studio, "fără ură și părtinire". El nu trebuie, așadar, să facă tocmai ceea ce sînt nevoiți să facă încontinuu și inevitabil politicienii, conducătorii politici și adepții lor: el nu trebuie să lupte Căci spiritul partinic, lupta, pasiunile - ira et studium - reprezintă elementul politicienilor. Și mai ales al conducătorului politic. Activitatea acestuia stă sub semnul unui principiu al responsabilității complet diferit, ba chiar contrar celui din cazul funcționarului. Mîndria funcționarului este să poată duce la bun
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
menționate. Un alt set de caracteristici care definesc o democrație este dat de sistemul de partide. Unii autori afirmă în mod clar legătura istorică și logică între partidele politice și democrație (v. Pomper, 1992) sau chiar definesc democrația în termeni partinici (v. Sartori, 1993:41). Ca și instituțiile intermediare - care sunt în același timp vote-seeking, office seeking și policy-seeking17 - partidele (și sistemul de partide) pot fi observate în cadrul îndeplinirii diferitelor funcții. De exemplu, aceste funcții se pot referi la efortul lor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în 1989, a permis deschiderea multor întreprinderi private). Procesul de legitimare a culminat într-o situație de cvasi-legitimitate determinată de integrarea, incompletă, a Partidului Comunist în jocul competiției democratice. Astfel, importanța "ancorelor" în procesul de consolidare (relativ minoră) a organizației partinice și rolul sectorului public, care amintește de tradiția autoritară anterioară, conduc la clasificarea Portugaliei drept un caz de consolidare prin intermediul statului. Grecia a dezvoltat o organizare cuprinzătoare a partidelor, împreună cu o stabilizare a sistemului de partide, caracterizată, de asemenea, printr-
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o secularizare a societății și o de-ideologizare politică, adică două dintre cele mai obișnuite procese de schimbare din întreaga Europa Occidentală, urmate de "dezagregarea" culturii catolice și de declinul radicalizării conflictelor. Toate acestea au sfârșit prin a slăbi "ancora" partinică, atât de importantă pentru înțelegerea consolidării italiene. Articularea unei societăți civile din ce în ce mai complexe și mai autonome, multiplicarea centrelor decizionale cruciale, importanța crescândă a Uniunii Europene și a deciziilor luate la aceste reuniuni (în special după Actul Unic din 1987, și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
câștigarea mandatelor și nu pentru afirmarea de valori și politici. (Se întrunesc astfel toate condițiile pentru dispariția "ancorei" de gatekeeping, mai ales în absența protagoniștilor săi). La începutul anilor nouăzeci, totuși, au existat factori stimulativi care au contribuit la dezancorarea partinică și clientelară. Ar trebui să atragă atenția, în mod special: impactul unor anchete asupra corupției, criza economică, referendumul din aprilie 1993 și schimbarea legilor electorale. Scandalurile și corupția au fost elemente permanente în istoria Italiei. Dacă ne limităm la perioada
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
slăbit astfel o altă "ancoră" majoră a consolidării italiene. Ca rezultat, noi grupuri și mișcări -"Liga de Nord", "Mișcarea referendumului" (a lui Segni), verzi, neocomuniști etc. - au găsit mai multe oportunități pentru a atrage simpatizanți și votanți anterior atașați "ancorelor" partinice și clientelare tradiționale. Al treilea factor stimulativ, rezultatul referendumului din aprilie 1993 (privind legea electorală pentru Camera Deputaților), a subliniat existența unei cereri de schimbare (în sensul realizării unei formule majoritare). S-a sperat că o astfel de soluție ar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
partide doar parțial structurate pe centru-stânga, moștenitoare, din punct de vedere organizatoric, ale partidului unic. În Bulgaria, mișcarea de tip populist a lui Simeon al Bulgariei a înregistrat, în 2001, un succes electoral (parlamentar) în masură să stabilizeze întregul ansamblu partinic din țară. Se poate face, așadar, distincția între sisteme caracterizate de o continuitate majoră cu orânduirile politice pre-democratice, cum ar fi cele din Polonia, Ungaria și România, și cele caracterizate de o continuitate redusă, precum cele din Republica Cehă, Slovenia
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a făcut în sudul Europei, rezultă patru modele de consolidare. Primul model a fost numit comunitar: se presupune că a existat o legitimare, iar sistemul de partide s-a dezvoltat în comunitatea politică. Republica Cehă, având o combinație de rădăcini partinice și design instituțional neutru, pare a intra într-un astfel de proces. În ciuda unor rezerve, Slovenia poate fi considerată, la rându-i, un caz de consolidare comunitară în care, pe fundalul omogenității culturale și naționale, se observă rădăcinile sistemului de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]