4,933 matches
-
procente pe coloane. Ponderea fiecărui tip din total alegători este trecută în paranteze. Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de lectură: Din totalul celor care au încredere mare într-un un partid (58% din totalul alegătorilor), 41% sunt votanți partizani. Reprezentarea grafică a relației dintre încredere și tipul de vot din graficul anterior (dincolo de diferențele procentuale ușor vizibile, existența reală a acestora a fost testată cu ajutorul reziduurilor standardizate) arată următoarele: cei care nu pot evalua încrederea în partide sunt într-
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cei care nu pot evalua încrederea în partide sunt într-o măsură mai mare votanți de tip „afon” (de fapt ei sunt non-votanți în cea mai mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de încredere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de încredere și tip de vot), principalele tipuri de alegători (în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%; aceștia se împart în principal în două
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de încredere și tip de vot), principalele tipuri de alegători (în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%; aceștia se împart în principal în două categorii mari de partizanat, puternic, respectiv mediu/scăzut, cu o pondere aproape egală, 10% respectiv 8% din total alegători) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%). Este foarte probabil ca
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care formează cele trei tipuri și doar 19% dintre alegătorii din celelalte tipuri (declară explicit că nu vor vota 7%, respectiv 32%). Pe lângă aceste trei categorii principale există și altele, cu o pondere ceva mai scăzută (încredere scăzută și vot „partizan” 5%, încredere nedefinită și vot „ignorant” 4% etc.). Cea mai mare parte a acestor tipuri reziduale au în comun un grad scăzut de participare la vot. O reprezentare sintetică a tipurilor de alegători discutate anterior poate lua următoarea formă (pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de context (vot „pragmatic”). Studiile cu privire la explicarea participării la vot sunt mai frecvente (comparativ cu cele ce trimit la distincția dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici”). Nivelul la care este situată analiza, micro sau individ (sociologice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de context (vot „pragmatic”). Studiile cu privire la explicarea participării la vot sunt mai frecvente (comparativ cu cele ce trimit la distincția dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici”). Nivelul la care este situată analiza, micro sau individ (sociologice, psihologice, economice), mezo (organizații, asociații), macro (cultură, caracteristici ale sistemului electoral, sistemului de guvernare etc.) poate fi diferit și în cazul participării la vot. O altă clasificare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mari, nu susțin interesele celor care i-au votat, nu ai pe cine alege), evaluează relativ mai pozitiv comunismul, comparativ cu situația actuală, au un nivel mai scăzut de modernitate individuală și de integrare socială. Cei care votează („pragmatic” sau „partizan”) vor avea un profil opus celor care nu votează, iar categoria „afonilor” va tinde să urmeze un profil apropiat de tipul „non-vot”. Cu privire la aceleași dimensiuni, diferențele dintre votanții pragmatici și cei partizani sunt mai dificil de anticipat (analizele pe date
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de integrare socială. Cei care votează („pragmatic” sau „partizan”) vor avea un profil opus celor care nu votează, iar categoria „afonilor” va tinde să urmeze un profil apropiat de tipul „non-vot”. Cu privire la aceleași dimensiuni, diferențele dintre votanții pragmatici și cei partizani sunt mai dificil de anticipat (analizele pe date similare cu privire la alegătorii din România lipsesc), dar ne putem aștepta ca prima categorie să aibă un nivel de încredere în partide mai scăzut, să se informeze mai mult, să aibă mai multe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aștepta ca prima categorie să aibă un nivel de încredere în partide mai scăzut, să se informeze mai mult, să aibă mai multe cunoștințe politice, să ia decizia de vot relativ mai greu. În ceea ce privește diferențele de natură sociodemografică dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici” ne așteptăm ca primii să fie relativ mai în vârstă, mai puțin educați, de etnie maghiară, cu un grad de bunăstare și un nivel al modernității mai scăzute. Pentru a testa aceste relații de determinare în cazul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat Mediu urban de mici dimesiuni --- +++ Mediu urban
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
unei relații semnificative statistic (p≤0,05) (creșterea sau scăderea șanselor cu maximum 50% este marcată de un semn, cu 100% de două semne, etc.). Exemple de citire: Celelalte caracteristici fiind considerate similare, șansele ca o persoană să fie votant „partizan” sunt mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile non-votant
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pentru politică (mare pentru votanți și mic pentru non-votanți), reprezentarea asupra importanței votului unei persoane (votanții cred că acesta contează, iar non-votanții că nu contează) și nivelul de integrare socială (mai mare pentru votanți și mai mic pentru non-votanți). Votanții „partizani” fac parte într-o măsură mai mare din rândul persoanelor de etnie maghiară, nu din Transilvania, care au încredere ridicată în cel puțin un partid, sunt interesate de politică, se informează despre politică și au mai multe cunoștințe politice (subiectiv
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
să fie atent la părerile oamenilor și că alegătorii au de unde alege, însă consideră că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, cu sentimente ceva mai pozitive față de orientarea politico-economică actuală, mai integrați social. Principalele caracteristici care diferențiază votanții „partizani” de cei „pragmatici” sunt etnia (maghiarii sunt „partizani” și nu „pragmatici”) și încrederea în partide (încredere ridicată au într-o măsură mai mare „partizanii” iar moderată „pragmaticii”). Votanții „afoni” sunt într-o măsură mai mare fără relații, aparțin mediilor urban
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
alegătorii au de unde alege, însă consideră că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, cu sentimente ceva mai pozitive față de orientarea politico-economică actuală, mai integrați social. Principalele caracteristici care diferențiază votanții „partizani” de cei „pragmatici” sunt etnia (maghiarii sunt „partizani” și nu „pragmatici”) și încrederea în partide (încredere ridicată au într-o măsură mai mare „partizanii” iar moderată „pragmaticii”). Votanții „afoni” sunt într-o măsură mai mare fără relații, aparțin mediilor urban de dimensiuni mici sau medii, din Muntenia, nu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sentimente ceva mai pozitive față de orientarea politico-economică actuală, mai integrați social. Principalele caracteristici care diferențiază votanții „partizani” de cei „pragmatici” sunt etnia (maghiarii sunt „partizani” și nu „pragmatici”) și încrederea în partide (încredere ridicată au într-o măsură mai mare „partizanii” iar moderată „pragmaticii”). Votanții „afoni” sunt într-o măsură mai mare fără relații, aparțin mediilor urban de dimensiuni mici sau medii, din Muntenia, nu din Transilvania sau Moldova, care nu pot aprecia în ce direcție merge țara, fiind mai puțin
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nivelul fiecărei categorii de alegător, susține aceste concluzii, relevând și câteva aspecte noi. Pe baza paternurilor urmate de varianțele explicate de diferitele modele testate rezultă câteva concluzii importante. O primă concluzie arată că modelul în discuție distinge în principal votanții (partizani sau pragmatici) de non-votanți (propriu-ziși sau „afoni”). Apartenența la categoriile non-votant și votant „afon” este determinată, în principal, de încrederea în partide, interes, informare și cunoștințe politice, evaluările votului, ale politicienilor și partidelor. În cazul votanților „afoni” o contribuție ceva
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este determinată, în principal, de încrederea în partide, interes, informare și cunoștințe politice, evaluările votului, ale politicienilor și partidelor. În cazul votanților „afoni” o contribuție ceva mai mare o are și alienarea politică, iar în cazul non-votanților, integrarea socială. Votul „partizan” este, în principal, rezultatul încrederii în partide, dar și al interesului, informării și cunoștințelor politice sau al evaluărilor votului. Votul de tip „pragmatic” este cel mai greu de caracterizat, apartenența la acest tip fiind, în principal, rezultatul unor caracteristici care
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
intenția de participare la vot fiind cea care să ducă la informare și, implicit, la cunoaștere. Votul pentru partide Modelele cauzale discutate anterior au urmărit identificarea factorilor determinanți ai apartenenței la un anumit tip de alegător (non-votant, votant „afon”, votant „partizan”, votant „pragmatic”). În cele de urmează ne interesează evaluarea acelorași determinanți, dar și a altora în relația lor cu votul acordat anumitor partide. Altfel spus, vrem să vedem dacă există sau nu diferențe între electoratele diferitelor partide și dacă diferența
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în lideri sau sunt partizani), iar cei care nu votează sau sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în lideri și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special în ceea ce privește caracteristicile care contează în orientarea spre un
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în lideri sau sunt partizani), iar cei care nu votează sau sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în lideri și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special în ceea ce privește caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat). Prin urmare este foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în realitate non-votanți. Revenind la categoria celor care declară o opțiune de vot, șansele de a vota cu un anumit partid cresc foarte mult dacă alegătorul are încredere în acel partid și nu are încredere în alte partide, se consideră partizan al acelui partid și nu al altora, are încredere în liderii acelui partid și nu are încredere în alți lideri. Relația dintre încredere și vot este una puternică ( REF Ref129234062 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 22), majoritatea celor care au încredere într-
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
total populație. Am văzut până acum că votul este acordat în funcție de încredere (în partid și lideri) și partizanat. Ce duce însă la încredere sau, pe termen lung, la partizanat? Cine sunt cei care au încredere într-un partid sau sunt partizanii acestuia? Sau, altfel spus, există diferențe între cei care au încredere într-un partid și cei care au încredere în alt partid (respectiv partizanii unui partid și cei ai altuia)? De această dată dorim să explicăm încrederea și partizanatul (variabile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]