19,719 matches
-
activității la parametrii normali. În această situație, acționarii/asociații împrumută entitatea cu diferite sume de bani, pe o anumită perioadă, pentru care pot percepe sau nu dobândă. În această situație vom utiliza contul 455 „Sume datorate acționarilor/asociaților”, cont de pasiv. La înființarea entității economice, fondatorii acesteia, acționarii/asociații își aduc aportul la capital, acțiune ce este evidențiată în contabilitate cu ajutorul contului 456 „Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul”, cont bifuncțional. Pentru aportul la capital adus la înființarea entității, acționarii/asociații
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
acționarii/asociații au dreptul la finele exercițiului financiar, în funcție de cotele deținute în entitate, la dividende, care se distribuie din profitul obținut de entitatea economică. Dividendele datorate asociaților/acționarilor sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 457 „Dividende de plată”, cont de pasiv. Operațiile de participație apar între două sau mai multe entități economice cu personalitatea juridică pentru atingerea unui scop comun, și au la bază contractul de asociere în participație. Acest de gen de cooperare, în ceea ce privește relațiile de decontare, duce la apariția
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
de imobilizări etc.) pentru care nu se pot folosi conturile uzuale de furnizori și clienți. În aceste situații, conturile utilizate vor fi: 461 „Debitori diverși”, cont de activ, cu ajutorul căruia se evidențiază creanțele față de entitate; 462 „Creditori diverși”, cont de pasiv, care ține evidența datoriilor entității față de terți. 5.2.6. Conturi de subvenții și regularizare; ajustări Cele două grupe de conturi pe care le vom analiza în acest subcapitol sunt: 47 „Conturi de subvenții, regularizări și asimilate”; 49 „Ajustări pentru
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
să efectueze cheltuieli, respectiv să genereze venituri care se înregistrează în perioada curentă, dar privesc perioade de gestiune viitoare. În aceste situații vom utiliza conturile: 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”, cont de activ; 472 „Venituri înregistrate în avans”, cont de pasiv. O altă situație întâlnită în desfășurarea activității unei entități economice este aceea în care apar operații economice care trebuie înregistrate, dar care nu pot fi trecute pe cheltuieli/venituri, dar nici în alte conturi în mod direct, fiind necesare lămuriri
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
a împrumuturilor nerambursabile pentru investiții, dar și a donațiilor pentru investiții, respectiv a plusului de inventar la imobilizări și a oricăror alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții se ține cu ajutorul contului 475 „Subvenții pentru investiții”, cont de pasiv, care se deschide pe conturi sintetice de gradul II pentru fiecare din situațiile enunțate anterior. În ceea ce privește cea de-a doua grupă de conturi, conturi de pasiv, respectiv grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor”, aceasta ajută la evidențierea în contabilitate a
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
de subvenții pentru investiții se ține cu ajutorul contului 475 „Subvenții pentru investiții”, cont de pasiv, care se deschide pe conturi sintetice de gradul II pentru fiecare din situațiile enunțate anterior. În ceea ce privește cea de-a doua grupă de conturi, conturi de pasiv, respectiv grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor”, aceasta ajută la evidențierea în contabilitate a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor legate de clienți, a celor legate de debitori diverși, dar și a altor tipuri de creanțe: 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor - clienți
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
cazul acordării pe termen scurt de sume, banca încasează dobânzi de la entitate cunoscute sub denumirea de dobânzi de plătit, ele constituind venituri pentru bancă și cheltuieli pentru entitate. În acest caz, contul folosit este 5186 „Dobânzi de plătit”, cont de pasiv. Creditele bancare pe termen scurt sunt acele credite obținute de entitatea economică de la diverse instituții financiare, îndeosebi bănci, pentru o perioadă de maxim un an. Cea mai cunoscută modalitate de creditare pe termen scurt este reprezentată de linia de credit
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
doresc micșorarea plafonului, acestea trebuie să-și anunțe din timp clientul, pentru a nu-l pune în situația delicată de încetare a plăților. Contabilitatea creditelor pe termen scurt se ține cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe termen scurt”, cont de pasiv, care se deschide pe conturi sintetice de gradul II, în funcție de caracteristicile și tipul creditului pe termen scurt: nerambursate la scadență, guvernamentale, garantate de stat, garantate de bănci etc., și bineînțeles pentru evidențierea dobânzilor aferente acestor credite. 6.3.4. Casa
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
-se în venituri financiare din ajustări. Reflectarea în contabilitate a ajustărilor pentru pierderea de valoare a investițiilor financiare pe termen scurt se face cu ajutorul conturilor din clasa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie”, conturi rectificative de pasiv, care se creditează cu ajustările constituite și suplimentate pentru deprecierea investițiilor pe termen scurt financiare și se debitează cu ajustările pentru pierderea de valoare a investițiilor financiare diminuate sau anulate. Din grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
77 „Venituri extraordinare”; 78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare”. Conturile de venituri nu se încadrează în categoria conturilor bilanțiere, pentru că la sfârșit de lună nu prezintă sold. Ele funcționează, însă, după regulile conturilor de pasiv, și anume: − se creditează în cursul lunii pe măsura înregistrării veniturilor obținute de unitățile economice; − se debitează la sfârșitul lunii, la închiderea conturilor de venituri, prin rezultatul exercițiului. Capitolul 8 Situațiile financiare anuale 8.1. Situațiile financiare anuale: prezentare și
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
sunt foarte complexe) sau simplificate, în contextul în care există entități care desfășoară activități foarte complexe și deci și situațiile trebuie să fie mai detaliate. Astfel, un set complet al situațiilor financiare va cuprinde: Bilanțul, care prezintă situația activelor și pasivelor entității economice, prin prezentarea activelor imobilizate și activelor circulante, respectiv a cheltuielilor înregistrate în avans, iar pe de altă parte situația capitalurilor proprii, respectiv a capitalurilor permanente. Contul de profit și pierdere, care cuprinde informații referitoare la: a) veniturile și
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
Damodaran consideră că datoriile financiare posedă următoarele caracteristici: realizarea unor plăți viitoare de dobândă și rambursarea sumelor împrumutate; deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile; imposibilitatea efectuării plăților lunare poate conduce la pierderea controlului asupra companiei sau dificultăți financiare. Datoriile financiare includ, astfel: pasivele purtătoare de dobândă; obligații din activități de leasing, fie că sunt din exploatare sau de capital. Costul datoriilor financiare este nivelul ratei dobânzii la care o companie poate să contracteze surse de finanțare în perioada următoare. Nivelul ratei dobânzii la
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
moarte / renaștere, fiind un "simbol al învierii și al nemuririi". Soarele este "inima" sau "ochiul lumii", în simbolismul vedic, Atmă, Spiritul universal. "Simbol cosmic", soarele a impus o adevărată religie astrală, alături de lună, impunând complementaritatea yang-yin, dar și dualitatea activ / pasiv, masculin / feminin, foc / apă.77 În mitologia primitivă, soarele era asociat adesea cu Luna, în schimb, în civilizația clasică, zeii solari devin zei supremi. În mitologia egipteană, cultul solar a fost dominant, Zeul-Soare era creatorul universal, stăpânul absolut și judecătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o desfășura, cu alte cuvinte redresarea debitorului. Numai că măsurile din această categorie sacrifică în parte drepturile creditorilor. Exemplul asupra căruia ne oprim este cel consacrat prin Legea nr. 85/2006 privind insolvența, procedură colectivă și concursuală desfășurată în vederea acoperii pasivului debitorului aflat în insolvență 247. În cadrul acestei proceduri oprirea cursului dobânzii moratorii este consacrată legal. Astfel, art. 41 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prevede foarte clar că "nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
248. Regula se regăsește în toate actele normative care au reglementat, de-a lungul timpului, procedura insolvenței. Opțiunea legiuitorului nu este surprinzătoare având în vedere că scopul declarat al legii, cuprins în articolul 2, este instituirea unei proceduri în vederea acoperirii pasivului debitorului aflat în insolvență. Cu cât pasivul este mai mic cu atât va fi mai ușor de acoperit. De la acestă regulă există și excepții, în sensul că pentru anumite tipuri de creanțe va mai curge dobânda moratorie și ulterior deschiderii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
normative care au reglementat, de-a lungul timpului, procedura insolvenței. Opțiunea legiuitorului nu este surprinzătoare având în vedere că scopul declarat al legii, cuprins în articolul 2, este instituirea unei proceduri în vederea acoperirii pasivului debitorului aflat în insolvență. Cu cât pasivul este mai mic cu atât va fi mai ușor de acoperit. De la acestă regulă există și excepții, în sensul că pentru anumite tipuri de creanțe va mai curge dobânda moratorie și ulterior deschiderii procedurii. Este cazul creanțelor garantate, adică a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
obligațiilor. Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. Prejudiciul cuprinde pierderea efectiva (damnum emergens) și beneficiul nerealizat (lucrum cessans). Pierderea efectiv suferită poate avea în vedere micșorarea activului patrimoniului sau creșterea pasivului. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Dacă, prin acțiunea sau omisiunea sa culpabilă, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despăgubirile datorate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
vremii, la socialul debiloid al vieții sale, ci însuși capul modern al regelui: reprezentarea despre el, dincolo de evidențe și dincolo de recunoașteri ale unor forme autentice prin care acesta ființează. De ce să dispară reprezentarea lui prin reprezentarea celorlalți? Pentru că în jurul acestui pasiv, duplicitar și nefast principiu occidental de guvernare este tot ceea ce-l înconjoară, precum nenorocirile unei Cutii a Pandorei: "politicile", moduri arogante, sacrosante și intolerante de a fi, transferuri de putere, deposedare de forțe individuale elementare, dar și deposedare de demnități
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
I.3. Căile dizolvării societății comerciale / 283 I.4. Efectele dizolvării societății comerciale / 284 Subcapitolul al II-lea. LICHIDAREA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE / 285 II.1. Aspecte generale privind lichidarea societăților comerciale / 285 II.2. Lichidatorii / 287 II.3. Lichidarea activului și pasivului societății comerciale / 290 PARTEA a II-a. REGULI SPECIALE APLICABILE FIECĂREI FORME DE SOCIETATE COMERCIALĂ Capitolul 7. Societatea în nume colectiv / 299 1. Constituirea societății în nume colectiv / 299 2. Funcționarea și controlul societății în nume colectiv / 301 2.1
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
data înmatriculării societății iar pentru aporturile în natură este obligatorie vărsarea acestora în termen de 2 ani de la data înmatriculării societății, conform art. 9 din L.S.C.. Expresia valorică a aporturilor asociaților este capitalul social și este înscris în contabilitate la pasivul bilanțului. b) Obiectul aportului. Așa cum precizează art. 1881 C. civ., asociații se obligă să contribuie la desfăsurarea unei activități cu anumite valori patrimoniale, astfel încât aportul poate fi bănesc, în bunuri, în cunoștințe specifice sau prestații (aportul in muncă). Aportul în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în fracțiuni egal denumite în funcție de tipul de societate: părți de interes, părți sociale, acțiuni. Capitalul social are o semnificație contabilă este o cifră, reprezintă expresia valorică a totalității aporturilor asociaților care participă la constituirea societății și care apare menționată la pasiv înscrisă în bilanț, deoarece reprezintă obligația societății ca la lichidarea societății să restituie această valoare asociaților. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezintă gajul general al creditorilor societății, în sensul că în patrimoniul societății trebuie să existe bunuri a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
fictive și să se asigure permanent în patrimoniul societății a unor bunuri care să aibă cel puțin valoarea capitalului social. Patrimoniul societății cuprinde activul social (fond social), adică bunurile aduse ca aport în societate și cele dobândite pe parcursul societății și pasivul social adică obligațiile societății și este evidențiat în bilanțul societății cu respectarea dispozițiilor legale contabile. Între capitalul social și patrimoniul social există diferențe: a) capitalul social reprezintă expresia valorică a aporturilor asociaților, patrimoniul este o universalitate juridică, în care sunt
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
și a cauzat confuzie de patrimonii între sine și societate, poate în cazul lichidării societății să răspundă nelimitat față de creditorii societății; e) În condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind insolvența se poate solicita ca o parte din pasivului social să fie acoperită de asociați dacă aceștia au cauzat insolvența societății prin una din faptele prevăzute la articolul amintit; f) În condițiile Codului de procedură fiscală se admite potivit art. 27 că răspunderea pentru obligațiile fiscale depășește limitele răspunderii
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de valoare obținut era încorporat în rezerve și putea fi folosit ca orice rezervă la majorarea capitalului, lucru care nu mai este posibil acum. Reevaluarea patrimoniului se hotărăște de adunarea generală, diferențele în plus se înregistrează într-un cont de pasiv distinct după care se virează în contul de "rezerve". c) Majorarea capitalului social prin încorporarea profitului sau a primelor de emisiune. În locul sumelor care li s-ar fi cuvenit cu titlu de dividende, acționarii vor primi acțiuni noi emise de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
transformă din creditori ai societății în acționari. O formă a conversiei datoriilor în acțiuni este și conversia obligațiunilor. Ultimele modalități de majorare a capitalului, se realizează printr-o operațiune contabilă de virare a unor sume de bani între conturi de pasiv fără ca acesta să se modifice. 5. Reducerea capitalului social 5.1. Aspecte generale privind reducerea capitalului social Pe parcursul societății se poate dovedi că aportul asociaților avut în vedere la constituirea societății este prea mare și nu este necesar activității societății
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]