1,911 matches
-
Muzeul de artă din Iași. Crochiu biografic Constantin D. Stahi s-a născut la 14 noiembrie 1844 în Dobreni, județul Neamț, fiind al cincilea copil al preotului Dimitrie Stahi și al soției sale Maria, născută Ciocoiu. Descendența sa pe linie paternă se pierde undeva în ținuturile Moldovei de dincolo de Prut, Basarabia la acea vreme, de unde, în 1760, de frica tătarilor din Buceag, străbunicul său, care purta numele de botez Stachie și care, prin rezonanța fonetică, ar putea fi grecesc, marcat, de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
drumului propriu pentru viitor. Privindu-i pe cei doi cum lucrează zi de zi, în sufletul adolescentului s-a născut dorința de a adopta o astfel de profesie mai ales că cea de preot nu-l atrăgea, cu toate insistențele paterne. Astfel la îndemnul zugravului Nicolau și la promisiunea acestuia de a-l lua ucenic, tânărul Stahi se decide să plece la Iași. Ca urmare a acestei opțiuni se naște un puternic conflict de familie care se va încheia în 1858
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
etc. Acestor valori, generale, li se adaugă altele, opționale: numele sfîntului ales ca ocrotitor din cauză că nașterea s-a intîmplat În ziua sau În apropierea zilei În care se prăznuiește numele sfîntului; reluarea, continuarea numelui cuiva (bunicul, de obicei pe linie paternă, nașul de botez sau altcineva din familia acestuia etc.). Atribuirea Prezența ei În unele creații folclorice nu-i schimbă caracterul arhaic, dar Înlesnește decodarea. numelui nu se face deci Întîmplător; numele Îl menește pe cel numit; dîndu-i numele bunicului, de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
regulă, la materiale pur verbale; de aici, necesitatea asocierii cu metoda observației, care comportă contactul direct cu fenomenul studiat. Materialul obtinut prin aplicarea procedurilor se supune unei analize atente, care înseamnă, mai întai, punerea în paralel a datelor: desprinderea unui patern comun și a diferențelor, evaluarea teoriei de start prin compararea paternului empiric - obținut pe baza datelor actuale - cu paternul anticipat teoretic, formulându-se consecințele ce decurg din comparație. Este util să se evidențieze cazurile contrastante și problemele pe care le
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
observației, care comportă contactul direct cu fenomenul studiat. Materialul obtinut prin aplicarea procedurilor se supune unei analize atente, care înseamnă, mai întai, punerea în paralel a datelor: desprinderea unui patern comun și a diferențelor, evaluarea teoriei de start prin compararea paternului empiric - obținut pe baza datelor actuale - cu paternul anticipat teoretic, formulându-se consecințele ce decurg din comparație. Este util să se evidențieze cazurile contrastante și problemele pe care le ridica. Uneori apar ipoteze rivale, alternative, ce urmează a fi inventariate
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Materialul obtinut prin aplicarea procedurilor se supune unei analize atente, care înseamnă, mai întai, punerea în paralel a datelor: desprinderea unui patern comun și a diferențelor, evaluarea teoriei de start prin compararea paternului empiric - obținut pe baza datelor actuale - cu paternul anticipat teoretic, formulându-se consecințele ce decurg din comparație. Este util să se evidențieze cazurile contrastante și problemele pe care le ridica. Uneori apar ipoteze rivale, alternative, ce urmează a fi inventariate în mod explicit. Din insumarea datelor pot să
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
suplimentar. 3. Studiu de caz - Alalie motorie 1. Date personale Mario S., născut în Iași. Copil unic. Începe terapia logopedică la 3,5 ani. 2. Anamneza Fără boli sau afecțiuni deosebite printre membrii familiei, atât pe linie maternă cât și paternă. Copil născut la prematur, la 35 de săptămâni, cu o greutate la naștere de 2450 grame. Sarcina a avut o evoluție bună în primele trimestre, dar ultimul trimestru a fost marcat de disgravidie. Scorul Apgar a fost de 6 la
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cu plâns și țipete, reacții accentuate la contrariere, manifestări de opoziționism activ. Mario este puțin cooperant, cu frecvente manifestări agresive față de alți copii sau persoane adulte, dacă sunt prezenți părinții. Aceste manifestări sunt exacerbate când se află în grija bunicii paterne sau a mamei. De asemenea are destul de multe fobii și reacționează anxios la diverse situații sociale: părăsirea încăperii de unul sau ambii părinți, apariția unui câine, zgomotul artificiilor, mersul la un consult medical. Nu prezintă alte tulburări de comportament din
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu - bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stănică și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu și postelniceasa Bălașa Brăescu, ce au trăit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Fratele lui Neculai Brăescu, numit Neculache Brăescu a fost multă vreme primar
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
vârstei de 60 ani crește substanțial (de aproximativ 3 ori) [9]. De asemenea, se pare că antecedentele heredocolaterale pe linie maternă (în special infarctul miocardic la vârstă tânără) conferă un risc mai crescut femeilor, comparativ cu istoricul pozitiv pe linie paternă [10]. Factorii psihosociali Există evidențe clare că factorii psihologici sunt implicați în apariția bolii cardiovasculare [9]. Statusul economic inferior, stresul legat de locul de muncă (sarcini stresante, lipsa recunoașterii meritelor), ostilitatea, mânia, depresia cresc riscul de boală cardiovasculară și de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în privința controlului și socializării copilului. Din această definiție rezultă că : 1. stilul parental descrie variația normală a practicilor educative parentale, fără a include și practicile deviante întâlnite în familiile puternic disfuncționale, în care abuzurile de tot felul sunt frecvente; 2. patern-urile parentale normale sunt centrate în jurul problematicii controlului, din moment ce sarcina principală a părinților este aceea de a influența, învăța, educa și, deci, de a controla activitatea și conduita copiilor . 2.Obiective ce stau la baza rolurilor părinților și așteptărilor copilului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
perspective, din limitele funcționării emoționale ale unuia dintre membrii familiei și a modului în care se repercutează acestea asupra celorlalți. În teoria sistemelor familiale, probleme precum eșecul școlar, bolile psihosomatice, alcoolismul etc., sunt interpretate ca simptome ale problemelor existente în patern-ul relațiilor familiale. Scopul parentalității este acela de a crea o familie cu o bună funcționare emoțională, ai cărei membrii se simt bine uniți în compania celorlalți, dar care nu gândesc sau reacționează toți ca unul. Părinții care nu sunt
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
al familiei deține autoritatea care este una din. componentele esențiale ale personalității lui pentru influențarea copilului. El are, menirea de a conduce copilul către acceptarea regulilor educative și a normelor sociale, impunând respect și oferind, pentru băieți, imaginea unei identificări paterne. Pentru copil lipsa de autoritate determină starea de insecuritate și de neliniște traumatizantă. De asemenea, autoritatea exagerată și nerezonabilă determină reacții de opoziție. A.S.Makarenko, referindu-se la câteva devieri de la adevărata autoritate, observă că ,,din copii oprimați și lipsiți
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
bunicul nu l-a cunoscut. O percepe ca fiind iubitoare, atentă cu el, la ea se refugiază când are necazuri și cu ea vorbește despre toate problemele lui. Aceasta îl sfătuiește, îl susține și îi este tot timpul aproape. Bunicii paterni: trăiesc amândoi, locuiesc într-o altă localitate, se vizitează rar, cam de 2-3 ori pe an. Îi iubește și se simte bine în prezența lor. Tatăl: este perceput ca fiind foarte sever, uneori nedrept, îi este frică de el pentru că
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
cu membrii familiei: s-a desenat mai aproape de bunica maternă și amândoi pe mijlocul paginii de desen, mama este și ea aproape, iar tatăl în colțul din stânga sus. În concluzie: elevul are o scăzută stimă de sine, nevoie de afecțiune paternă, asimilează figura institutorului cu a tatălui și are anxietate de performanță și, pe măsură ce acesta insistă sau îl pedepsește pentru neîndeplinirea sarcinilor, elevul are tendința de a se închide în sine din ce în ce mai mult, de a evita situațiile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
rar. Se simte iubit de ei și la rândul lui îi iubește. Bunicul este mai dur verbal cu el și câteodată vorbește urât. Bunica are grijă întotdeauna ca el să fie bine îngrijit când merge la țară, în vacanță. Bunicii paterni: trăiesc ambii bunici. Locuiesc la țară și îi vede foarte rar. Se simte iubit de ei și, la rândul lui, îi iubește. Bunicul l-a învățat să joace șah și se joacă împreună cu el ori de câte ori au ocazia. Bunica îi face
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
situații potențial primejdioase: nu iese în fața blocului la joacă, nu merge singur pe stradă, nici chiar până la magazinul de alături. Copilul se simte jenat când mama îl conduce la școală. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: bunica maternă are scleroză în plăci, bunica paternă are mulți membri de familie bolnavi de diabet zaharat, iar bunicul patern are un frate bolnav de boala Alzheimer. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: Nașterea: cezariană, după 9 luni de sarcină, 2800g, 48 cm, Apgar 9 Sugar: dezvoltare fizică normală, icterul fiziologic
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
singur pe stradă, nici chiar până la magazinul de alături. Copilul se simte jenat când mama îl conduce la școală. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: bunica maternă are scleroză în plăci, bunica paternă are mulți membri de familie bolnavi de diabet zaharat, iar bunicul patern are un frate bolnav de boala Alzheimer. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: Nașterea: cezariană, după 9 luni de sarcină, 2800g, 48 cm, Apgar 9 Sugar: dezvoltare fizică normală, icterul fiziologic în primele zile de viață, reflexele necondiționate prezente, fără malformații congenitale. Perioada
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
definite de rudenie care, dintr-o perspectivă logică, se includ unele în altele. Descendența grupează oamenii care se consideră descendenți dintr-un strămoș comun și care își pot reconstitui genealogia plecând de la acest strămoș. Se vorbește de descendență pe linie paternă și de filiație patriliniară dacă rudenia se transmite prin bărbați și de descendență pe linie maternă și de filiație matriliniară, dacă ea se transmite prin femei. Grupurile concrete pe care le întâlnim pe teren sunt adesea construite pe baza unei
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a markerilor microsateliți AFLP (Amplified Fragment Length Polymorphism-polimorfismul lungimii fragmentelor de amplificare). De la vițe bătrâne (30 - 100 ani) au fost recoltate 39 de probe, din care numai două vițe prezentau diferențieri morfologice. Din probele fără diferențe, 35 prezentau aceleași alele paterne la toți locii SSR, fiind considerate conforme cu soiul analizat, iar altele 2 aveau variații mari, inclusiv extra alele. Concluzia acestor cercetări, confirmă o stabilitate somatică a markerilor SSR și existența ocazională a unui caz de mutație și chimism. Printre
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și pentru a protesta Împotriva ideii de subordonare. Conținutul ordinului Îl interesează mai puțin decât tonul vocii care Îi comandă. Revolta Împotriva parinților este dureroasă pentru familie, dar aceasta nu denotă și lipsa de afectiune. Aceasta se Întamplă dacă autoritatea paternă grav amenințată, În loc să se facă mai ușor simțită, caută să reacționeze devenind mai drastică. Conflictele acestea faminilale opun pe băieți mai ales taților și pe fete mamelor. La 14 ani, profesorii se transformă În niște ignoranți plini cu pretenții, tirani
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
74 Édouard Joseph Louis Marie Van Beneden (1846-1910), zoolog. Studiind ascaris (limbricul), aduce contribuții esențiale citogeneticii. El descoperă elementele esențiale ale mitozei și ale miozei cercetând felul în care sunt distribuiți cromozomii, așa zisul "cariotip", confirmând copia alelelor materne și paterne (descrise de Gregor Mendel). 75 Edmund Beecher Wilson (1856-1939) zoolog și genetician. Autor al celebrei cărți The Cell ("Celula"), este creditat ca primul biolog al celulei. Studiul similarităților embrionului la moluște, viermi plați și anelide (viermi în metamere) îl conduce
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
trăsături ale protagoniștilor. În mentalitatea arhaică tradițională, se considera că omul care poartă numele unui sfânt devine și protejatul acestuia; de aici, dorința părinților ca nașterea copilului să se petreacă în apropierea sărbătorilor. Pentru conservarea onomastică a spiței de neam patern, se obișnuia să i se dea copilului numele tatălui dacă primul copil era fată, i se da numele mamei, în speranța că va fi și ultima, adică se va termina cu ea rândul fetelor. "De multe ori întâlnim oameni care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
idealul de frumusețe a fetei de împărat care are "obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de măr". Structura ceremonialului nupțial amintește de o posibilă inițiere sexuală a tinerilor de către nași, reprezentanți ai moșilor și strămoșilor în linie paternă, practică atestată până târziu la unele societăți arhaice. De altfel, sensul vechi al cuvântului nuntă este cel de împerechere în vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire înrudită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reciprocă a laturilor pozitive și negative ale coechipierilor, in¬teresele și trebuințele lor, sentimentele, simpatiile, ca și antipatiile. "Preferăm, deci, în funcție de nevoi și dorințe pe cel care ne va ajuta să ni le satisfacem mai bine, pe cel care corespunde patern-ului nostru de acțiune." Preferința este rodul unui act evolutiv social, ea constituie, de fapt, actul final al unor cumulări calitative, al unor achiziții de modele acționale, pentru că omul nu încetează niciodată dea a evalua pe ceilalți, de a-i
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]