6,349 matches
-
acestuia, în leziunile mucoase secundare și în viscerele foetusului cu sifilis ereditar. La nivelul leziunilor terțiare, a gomelor, concentrația este destul de redusă cu excepția leziunilor corticale, meningeale, precum și în pereții anevrismelor. 7.3.2. TABLOU CLINIC Odată pătruns în organism, agentul patogen determină îmbolnăvirea, infecția luetică caracterizându-se printr-o succesiune de etape floride și de latență evoluând în trei faze: faza primară: la trei săptămâni de la inoculare se produce la poarta de intrare șancrul însoțit de adenopatia satelită și care se
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
sunt: Sporotrichum beurmanni și Rhinocladium schenki. Afecțiunea trebuie cunoscută deoarece se poate ușor confunda cu tuberculoza și sifilisul din punctul de vedere al manifestării clinice, dar de care se deosebește prin benignitatea evoluției și a prognosticului. Aspectul microscopic al agentului patogen diferă după cum el este examinat: din produsul patologic sau din cultură. În țesuturi sau în puroi, parazitul se prezintă în forma sporulată, care are aspectul de sâmbure de strugure, de 3-5µ lungime și 2-3µ lățime, fiind liberi sau înglobați în
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
o mucoasă (bucală de exemplu); indirect prin contactul cu un animal infectat, pe care îl îngrijește. Inocularea omului se face predominant la nivelul mucoasei bucale, faringiene, esofagiene sau intestinale și mult mai rar la nivelul pielii sau căilor aeriene. Agentul patogen, se poate pune în evidență în frotiul efectuat din puroiul din leziune. Puroiul conține granulații galbene caracteristice, care la examenul microscopic este format din două părți diferite, realizând o imagine cu aspect de rozetă: o zonă centrală, formată din țesut
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
este întâlnită predominant la animale. La om, domină forma a doua de abces actinomicotic spre care evoluează nodulul infecțios primitiv. Actinomicoza reprezintă o boală locală cu tendință extensivă în care modul de propagare se realizează prin extensie directă. Propagarea agentului patogen nu se face pe cale limfatică, dar există posibilitatea propagării pe cale sanguină, realizându-se o pioemie cu abcese metastatice. Localizările viscerale se însoțesc de o reacție conjunctivă intensă care va da naștere la tumori voluminoase; localizarea osoasă va da naștere la
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
ETIOLOGIE Plăgile care realizează condiții de anaerobioză, se constituie în factori favorizanți ai tetanosului: ischemia locală prin garou, stările de șoc, hemoragia, plăgile punctiforme profunde, cu cheag sau suprainfectate cu germeni aerobi, plăgile contuze, anfractuoase cu devitalizări tisulare mari. Agentul patogen al tetanosului este Clostridium tetani, germene mare, gram-pozitiv; microscopic, apare sub formă de bacili mobili care au aspect caracteristic de „baston cu măciulie”, (fig. 9.1) determinat de prezența sporilor. Este un germene strict anaerob, sporii negerminând în prezența oxigenului
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
hipoxie, organe suprasolicitate în prezența unor reziduuri toxice provenite direct din leziunea locală dar și din metabolismul deviat și epurarea deficitară. Performanțele imunitare ale bolnavului, sunt grav diminuate; deșeurile rezultate din plaga arsă care se desigilează (eliberare de toxine, germeni patogeni, substanțe organice alterate) și produșii intermediari de metabolism duc la blocarea SRH. Consecință este scăderea către limită inferioară a rezistenței la infecție; apare febră, semne locale de infecție perilezională, se poate declanșa starea septica (după ziua a treia). șocul septic
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
PREFAȚĂ Lucrarea se adresează studenților de la Facultatea de Agricultură, specializarea “Combaterea integrată a agenților patogeni”, cât și celor care doresc să aplice principiile managementului protecției plantelor, în scopul protejării consumatorului și a mediului înconjurător. Conceptul de “combatere integrată” a fost lansat încă de la sfărșitul anilor ’50, însă el a redevenit actual și tratat cu foarte
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de calitate cerute de consumator. De asemenea, sunt prezentate și căteva exemple de tehnologii integrate la principalele culturi: grâu, cartof, măr și vița de vie. Acestea cuprind toate metodele și mijloacele (agrofitotehnice, fizico-mecanice, biologice), care contribuie la reducerea impactului agenților patogeni la aceste culturi și nu în ultimul rând aspecte privind combaterea chimică rațională. CAPITOLUL I PROTECȚIA PLANTELOR ÎN CONTEXTUL AGRICULTURII ACTUALE DIN ROMÂNIA ȘI DIN LUME 1.1. Structuri agrare în România și influența acestora asupra sistemului de protecția plantelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
din anul 1990) (Berca M, 2002). Starea actuală a agriculturii românești ridică probleme în protecția plantelor privind: monitorizarea suprafețelor agricole, estimarea necesarului de pesticide, optimizarea lucrărilor de combatere, datorită suprafețelor reduse, estimarea corectă a prezenței populațiilor dăunătoare, înmulțirea exagerată a patogenilor și dăunătorilor ca urmare a prezenței parcelelor nelucrate. 1.2. Modificări înregistrate în protecția plantelor din România după anul 2000 și tendințe de viitor Principala reglementare privind protecția plantelor în România este reprezentată de Legea nr. 5/1982 cu privire la protecția
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
teritoriu) agricol și cantitatea de pesticide aplicată, presupunându-se că acestea sunt folosite în dozele autorizate (omologate). Nesiguranța alimentară datorată micotoxinelor Micotoxinele sunt considerate substanțe naturale, dar sunt denumite și produse secundare de schimb, care apar în timpul dezvoltării unor ciuperci patogene la plante în câmp sau la materialul depozitat și utilizat apoi, în hrana oamenilor și a animalelor. Ele mai pot fi considerate și ca metaboliți secundari fiind substanțe toxice atât pentru oameni, cât și pentru animale. Procesul formării micotoxinelor nu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
un sistem de reglare a biotipurilor și populațiilor speciilor dăunătoare care, ținând cont de mediul specific și de dinamica acestora, folosește toate tehnicile și metodele, adaptate în așa manieră încât, să fie compatibile și să mențină populațiile dăunătorilor și agenților patogeni la nivele la care, acestea să nu cauzeze pagube economice, respectiv sub influența pragului economic de dăunare". Sintetizând: "lupta integrată" poate fi definită astfel: un sistem de reglare a biocenozelor prin corelarea și interdependența factorilor: plantă, agent patogen, tehnologie și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și agenților patogeni la nivele la care, acestea să nu cauzeze pagube economice, respectiv sub influența pragului economic de dăunare". Sintetizând: "lupta integrată" poate fi definită astfel: un sistem de reglare a biocenozelor prin corelarea și interdependența factorilor: plantă, agent patogen, tehnologie și mediu ambiant. O definiție mai recentă (1977) a luptei integrate a fost elaborată de către organizația internațională de luptă biologică (O.I.L.B.): "un concept de luptă care utilizează un ansamblu de metode, care satisfac în același timp exigențele economice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
actuale. Agrobiocenozele se dezvoltă după o serie de legi proprii, dintre care unele, se pot regăsi și în biocenozele naturale. Combaterea integrată în noul concept încearcă, să utilizeze legile cunoscute, după care evoluează agrobiocenozele, pentru a limita populațiile dăunătoare (agenți patogeni, dăunători, buruieni) și prin aceasta și pierderile produse. Aceasta înseamnă că agrobiocenoza poate fi dirijată, în vederea menținerii acestor populații, la un anumit nivel pentru a nu produce pagube. 2.2.2. Biocenoza și ecosistemul Ecologia este știința, care se situează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
nu sunt optime pentru un factor, se poate întâmpla, să se reducă toleranța și față de alți factori. Ca urmare, apar așa zisele ecotipuri sau rase fiziologice, care au o importanță deosebită, la elaborarea schemelor de combatere integrată pentru un anumit patogen, dar situat în zone ecologice diferite. În agrobiocenoze, se urmărește obținerea unei cantități cât mai mare de produs util pentru om și în acest scop, se acționează, atât asupra sintezei biomasei (cultura) cât și asupra organismelor, care ar putea afecta
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
zone ecologice diferite. În agrobiocenoze, se urmărește obținerea unei cantități cât mai mare de produs util pentru om și în acest scop, se acționează, atât asupra sintezei biomasei (cultura) cât și asupra organismelor, care ar putea afecta cantitatea de biomasă (patogen și dăunători). Omul, cultivă o singură specie dominantă, producătoare primară pe aceeași suprafață, ceea ce crează premizele apariției în masă a dăunătorilor și patogenilor. Agrobiocenozele au apărut, ca urmare a defrișării pădurilor și cultivării terenurilor inierbate și se deosebesc de cele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
acționează, atât asupra sintezei biomasei (cultura) cât și asupra organismelor, care ar putea afecta cantitatea de biomasă (patogen și dăunători). Omul, cultivă o singură specie dominantă, producătoare primară pe aceeași suprafață, ceea ce crează premizele apariției în masă a dăunătorilor și patogenilor. Agrobiocenozele au apărut, ca urmare a defrișării pădurilor și cultivării terenurilor inierbate și se deosebesc de cele naturale prin faptul, că producătorul primar este o plantă de cultură. Trecerea de la biocenoze la agrobiocenoze nu este chiar așa de bruscă, pe parcursul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de laborator. Pe măsură ce se trece de la o categorie la alta, se observă, că intervenția omului crește din ce în ce mai mult, iar trecerea de la biocenozele naturale la cele artificiale, este însoțită, de reducerea concurenței dintre specii. Această concurență se menține însă, în cazul patogenilor și dăunătorilor. Dintre caracteristicile de bază ale agrobiocenozei stabilitatea și complexitatea sunt cele care influențează cel mai mult combaterea integrată. Gradul de stabilitate este determinat de tipul de cultură, de metodele agrotehnice, de schimbările în modul de utilizare al terenurilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
o constituie densitatea, adică numărul de organisme raportat la o unitate de suprafață, de lungime sau de volum. Pentru estimarea densității, care ne interesează, în stabilirea combaterii integrate eficiente, s-a introdus noțiunea de prag economic de dăunare. În cazul patogenilor acest PED se exprimă la unitatea de suprafață foliară sau ca număr de plante atacate la unitatea de suprafață. 2.3. Integrarea mijloacelor de combatere Problema îmbinării diferitelor metode de combatere sta la baza extinderii combaterii integrate. Pentru a reduce
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de combatere. 3. Determinarea mortalității microorganismelor utile. 4.Organizarea estimării populațiilor dăunătoare și avertizarea. 5. Promovarea unei densități ecologice mai mari. 6. Menținerea populațiilor dăunătoare la un nivel minim, pentru a menține și dușmanii naturali în vederea prevenirii apariției unor noi patogeni care-i pot înlocui pe cei vechi. 7. Orgnizarea unei activități interdisciplinare. 8. Urmărirea dezvoltării plantei gazdă. 9. Folosirea metodelor agrotehnice de combatere. 10. Folosirea soiurilor rezistente. 11. Organizarea unor cursuri de instruire și a unui program de popularizare. 12
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
circuitul reziduurilor în mediu și în produsele agricole, impune realizarea a numeroase analize chimice. Determinarea reziduurilor și toleranțelor pentru faună și floră, înseamnă de fapt, stabilirea de toleranțe pentru reziduurile din produse, sol și apă. 2.4. Evidența principalilor agenți patogeni În cadrul agrobiocenozei se intâlnesc de obicei, un număr mare de patogeni, dar numai o parte apar anual și produc pagube calitative și cantitative însemnate. Aceste specii poartă denumirea de agenți patogeni principali sau cheie. În cadrul combaterii integrate o primă etapă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
numeroase analize chimice. Determinarea reziduurilor și toleranțelor pentru faună și floră, înseamnă de fapt, stabilirea de toleranțe pentru reziduurile din produse, sol și apă. 2.4. Evidența principalilor agenți patogeni În cadrul agrobiocenozei se intâlnesc de obicei, un număr mare de patogeni, dar numai o parte apar anual și produc pagube calitative și cantitative însemnate. Aceste specii poartă denumirea de agenți patogeni principali sau cheie. În cadrul combaterii integrate o primă etapă în conceperea programului de combatere pentru fiecare cultură este stabilirea cu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
produse, sol și apă. 2.4. Evidența principalilor agenți patogeni În cadrul agrobiocenozei se intâlnesc de obicei, un număr mare de patogeni, dar numai o parte apar anual și produc pagube calitative și cantitative însemnate. Aceste specii poartă denumirea de agenți patogeni principali sau cheie. În cadrul combaterii integrate o primă etapă în conceperea programului de combatere pentru fiecare cultură este stabilirea cu exactitate a speciilor patogene principale. De exemplu, în cazul culturii mărului pentru țara noastră, din multitudinea de patogeni, doar 3
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
parte apar anual și produc pagube calitative și cantitative însemnate. Aceste specii poartă denumirea de agenți patogeni principali sau cheie. În cadrul combaterii integrate o primă etapă în conceperea programului de combatere pentru fiecare cultură este stabilirea cu exactitate a speciilor patogene principale. De exemplu, în cazul culturii mărului pentru țara noastră, din multitudinea de patogeni, doar 3 sunt considerați ca fiind principali (Venturia inaequalis, Podosphaera leucotricha, Monilinia fructigena). Fiecare plantă de cultură este atacată de un număr mare de patogeni, însă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de agenți patogeni principali sau cheie. În cadrul combaterii integrate o primă etapă în conceperea programului de combatere pentru fiecare cultură este stabilirea cu exactitate a speciilor patogene principale. De exemplu, în cazul culturii mărului pentru țara noastră, din multitudinea de patogeni, doar 3 sunt considerați ca fiind principali (Venturia inaequalis, Podosphaera leucotricha, Monilinia fructigena). Fiecare plantă de cultură este atacată de un număr mare de patogeni, însă nu toți au același impact asupra plantei și stării fitosanitare a acesteia. Pe tomate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
speciilor patogene principale. De exemplu, în cazul culturii mărului pentru țara noastră, din multitudinea de patogeni, doar 3 sunt considerați ca fiind principali (Venturia inaequalis, Podosphaera leucotricha, Monilinia fructigena). Fiecare plantă de cultură este atacată de un număr mare de patogeni, însă nu toți au același impact asupra plantei și stării fitosanitare a acesteia. Pe tomate, au fost descrise aproximativ 110 boli, dintre care 83 produse de ciuperci, 11 produse de bacterii și 16 de virusuri; pe cartof au fost descrise
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]