1,586 matches
-
moșia Liești cu viile și celelalte părți ale mănăstirii Răchitoasa; Bălănești a mănăstirii Trei Ierarhi. Care era starea medicală în cele trei județe de care ne ocupăm rezultă și dintr-o statistică întocmită pe districte la 21 august 1862, sub patronajul Inspectorului general și director de școală, Davila, din care reiese că din cei 267 elevi care au urmat studiile medicale în cel deal nouălea an de funcționare a Școlii Naționale de medicină și farmacie, districtul Fălciu avea înscrisă o singură
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plan internațional și care vizau mijloacele de comunicare socială. În Participarea României la Congresul și Expoziția Mondială a Presei Catolice analizăm modul în care s-a prezentat presa catolică românească la două evenimente extrem de importante în domeniul comunicării, organizate sub patronajul Vaticanului. Congresul mondial al presei catolice a fost un eveniment care a avut mai multe ediții, organizându-se periodic; era destinat specialiștilor catolici din presă, în interiorul comunității catolice universale și avea rolul de a adopta direcțiile comune de dezvoltare a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trebuiau soluționate, deselor ingerințe ale prelaților catolici maghiari pe lângă Sfântul Scaun, precum și schimbărilor guvernamentale dese care au avut loc în România 289. Considerăm nefondate părerile unor autori care susțin că interesul național a fost trădat prin semnarea Concordatului; în ceea ce privește chestiunea "Patronajului suprem"290, aceasta a fost exagerată. După semnarea Concordatului, a fost posibilă adoptarea Legii pentru regimul general al cultelor (în aprilie 1928), deoarece era necesară reglementarea prealabilă a situației Bisericii Catolice, care prezenta anumite particularități (izvorâte și din faptul că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a acestor minorități și a grupurilor de imigranți 461. Anul 1933 a adus reformarea revistei, prin schimbarea redactorului responsabil, în persoana lui G. Wetze. S-a intrat în cea de-a treia perioadă a apariției revistei. Publicația a trecut sub patronajul Diecezei de Timișoara. În această perioadă, revista a apărut însoțită de suplimentul Das Herz (Inima). Redacția a rămas la București, în Palatul Episcopal. În ciuda tuturor adversităților, publicația-numită mai nou Bukarester sonnatagsblatt a continuat să apară până în anul 1942, când, din pricina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mutat la Fărăoani, odată cu transferul redactorului în această localitate. În decembrie 1920 s-a tipărit ultimul număr al revistei din prima sa perioadă (situație cauzată de probleme financiare). Rubrici ale revistei au apărut și în publicația Viața, aflată tot sub patronajul "părinților franciscani". După un an, Aurora s-a tipărit din nou în format de revistă până în februarie 1927, când din cauza dificultățile materiale, a încetat iar să mai apară 703. Această nouă pauză a durat 10 ani până în martie 1938, când
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe lângă alte statistici și ilustrațiuni"869. În cadrul expoziției s-au organizat mai multe activități, precum a doua ediție a Congresului internațional al presei catolice, Congresul Ordinului Sf. Silvestru, Săptămâna internațională a artei religioase, Congresul internațional tomist și multe altele. Sub patronajul și influența expoziției de la Vatican s-au organizat apoi în mai multe țări catolice conferințe despre presa catolică, la care au participat un număr mare de persoane 870. După încheierea manifestației, Sfântul Părinte i-a primit în audiență pe organizatorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un apel la unitatea presei catolice din țara noastră. Inițiativa a fost dezbătută în cadrul Congresului general al AGRU, fiind inițiat de clerul unit907. Congresul general al AGRU (întrunit la Oradea în 21-22 noiembrie 1931) a autorizat Comitetul diecezan aflat sub patronajul ÎPS Dr. Valeriu Traian Frențiu ca, împreună cu mai mulți membri cooptați din toate comitetele diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Romila, pr. Dumitru Andrieș, pr. Iosif Ghiuzan 983. Construcția a fost ridicată într-un timp destul de scurt (cinci luni), astfel că la 31 octombrie (Sărbătoarea "Cristos Rege") a avut loc sfințirea tipografiei și a atelierului Institutului "Presa Bună", pus sub patronajul Sfintei Tereza a Pruncului Iisus. Numărul din ianuarie 1927 al revistei Lumina creștinului a fost tipărit la "Presa Bună", în condiții grafice bune984. Concomitent, au fost făcute demersurile legale pentru funcționarea acestor instituții; astfel, la 3 mai 1927, Institutul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
importante ale istoriei României (1 decembrie, 10 mai și 24 ianuarie) cu scopul de a reactiva prin sărbătoare memoria colectivă în exil. O a doua organizație culturală din exilul parizian a fost Centrul Român de Cercetări, o instituție creată sub patronajul prințului Nicolae. în ciuda reputației sale de organizație legionară, la Centru au conferențiat deopotrivă legionari declarați precum Paul Costin Deleanu, intelectuali de dreapta ca Horia Stamatu, Mircea Eliade sau Vintilă Horia, alături de Virgil Ierunca, de orientare stângistă. De asemenea, la Centru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
parteneriate de tot felul. Povestitorul nu prea reușește să depășească obsesiile identitare ale polonezilor, în mare parte bazate pe antisovietism. De aceea, relațiile cu „țările-surori” sunt pasager amintite, sugerându-se mai curând realitatea unei aglomerări întâmplătoare de state, menținute sub patronajul URSS, decât o bună vecinătate ori vreo înfrățire ideologică, mai degrabă o acerbă competiție pentru resurse decât dorința de a detensiona relațiile Est - Vest. Rivalitățile teritoriale și simbolice lăsau puține șanse cooperării, întreținând aversiuni bine individualizate față de patronul comun al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
școli seminar obiectele de bază erau predate în limba maternă alături de limba rusă. De menționat că de la anexarea Basarabiei și până în anul 1828, toate așezămintele școlare depindeau de departamentul cultelor, după care au trecut la “Direcția Școlară din Basarabia” sub patronajul statului. Tot prin grija mitropolitului Gavriil Bodoni a luat ființă o tipografie eparhială care din anul 1814 a tipărit cărți în limba română, cărți liturgice, manuale teologice și didactice. Așa au putut pătrunde în școlile basarabene cărți scrise în limba
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
dela evreii din București, Cernăuți, Roman, etc, pături de lână, saltele de lână, cearceafuri, perne și trimite-le cât mai curând aci. Să doarmă și evreii pe paie. Deasemenea mai trebuie și medici și doamne dela Crucea Roșie sau dela Patronaj. MAREȘAL ANTONESCU ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 170/1941, f. 61-63; Ancel, Transnistria, volumul I, p. 317-319. Documentul nr. 101 10 Sept. 1941414 REFERAT Sumar. Relativ la situația evreilor de pe raza Comandamentului Informându-mă asupra situației evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1906-1914 /dela 18-50 ani/ în cadrele serviciului militar. Din aceștia avem aproximativ: 1. Circa 1500 angajați prin Camera de Muncă, în diferite întreprinderi industriale, comerciale, etc.-cu plată. 2. Circa 800-1000 rechiziționați la unități militare civile de Stat, Consiliul de Patronaj, etc. 3. Circa 1500constituiesc o massă complect inactivă, fiind folosiți numai [la] așa zise munci de folos obștesc adică: sunt chemați câte 50, 100, 200-la curățitul străzilor, descărcări de vagoane, etc. etc.pe câte 2-3 zile și apoi lăsați iarăși
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o nemulțumire între evrei. 5. Chiar dacă sunt chemați cu telegrame pe adresele date la înscrierea inițială în registrul special, nu sunt găsiți la domiciliul declarat. Această situație se datorește faptului că Centrul Național de Românizare a evacuat imobilele intrate în patronajul Statului, obligând pe chiriașii evrei să se mute imediat. O altă parte fiind oameni sărmani și la muncă, nu au putut plăti chiria și nebucurându-se de prelungirea acordată de legile în vigoare, au fost evacuați și siliți să se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ea este gata a oferi, pentru binele general, ultimul ce are și Vă rugăm, Domnule Guvernator, să binevoiți a crede, că ea s'a simțit adânc onorată, orișicând a fost atrasă de Excelența Voastră la contribuțiunile pentru nobila operă de patronaj sau pentru alte scopuri mărețe, cu toate că prestarea acestor contribuțiuni reclamă o foarte mare încordare și sacrificii foarte mari. 5. Iată însă că i-a fost pus în vedere a executa Decretul Lege No. 2909/41, publicat în Mon. Of. No
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Măsuri de organizarea muncii femeilor evreice prin Subsecretariatul de Stat al Muncii (Inspectoratul General al Taberelor de Muncă) și Centrala Evreilor. În acest fel s'ar degaja multe brațe de lucru bărbătești, aflate în prezent la diferite spitale, Consiliul de Patronaj, etc., și care trebuesc utilizate la lucrări mai grele în exterior. Organele militare teritoriale sunt prea împovărate și nu pot ține le curent în bune condițiuni nici evidența evreilor bărbați. 10. Să se mențină portul obligatoriu al brasardelor, în toate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
necesare: a) lucrările de fortificații; b) lucrările de drumuri (Marele Stat Major Secția VI-a și inspectoratele regionale de drumuri; c) la căile ferate; d) refacerea orașelor distruse de cutremur; e) pavarea șoselelor în cazărmi; f) satisfacerea nevoilor Consiliului de Patronaj și a filialelor dependente din toată țara; g) pentru Municipiul București s'a pus o deosebită grijă, realizându-se la dispoziția Primăriei un număr de 5000 evrei, pentru toate nevoile Capitalei; h) s'au satisfăcut toate nevoile Economatelor, Casei Oștirii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a ne comunica, de urgență, numărul detașamentelor de evrei aflate în Țară, organele lor de mobilizare și încadrarea numerică cu ofițeri și subofițeri. Rugăm a se include în această comunicare și detașamentele aflate la Primăria Municipiului București și Consiliul de Patronaj. D. O. ȘEFUL SERV. PERSONALULUI Colonel, ss. Trandafirescu 1665 I. Trandafirescu Șeful Bir. Ordinea de Bătae Maior, ss. Botez 1666 L. Botez *) Adnotare: "Căpitan Stănescu 1667 executare". "Cele exterioare; Locale: Consiliul de Patronaj; Economie; Institutul de Statistică". Situația evreilor repartizați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Primăria Municipiului București și Consiliul de Patronaj. D. O. ȘEFUL SERV. PERSONALULUI Colonel, ss. Trandafirescu 1665 I. Trandafirescu Șeful Bir. Ordinea de Bătae Maior, ss. Botez 1666 L. Botez *) Adnotare: "Căpitan Stănescu 1667 executare". "Cele exterioare; Locale: Consiliul de Patronaj; Economie; Institutul de Statistică". Situația evreilor repartizați la muncă obligatorie. Corpul Teritorial Repartizați în detaș. locale Repartizați în detaș. exterioare Total repartizați la m.o. Observațiuni Corpul 1 Teritorial Corpul 2 Teritorial Corpul 3 Teritorial Corpul 4 Teritorial Corpul 5
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
27 Dorobanți 40 Regt. 27 Dorobanți 143 98 1482 99 421 9504 /ȘEFUL BIROULUI 10 Lt. Colonel ss. Maior Stoica I. Boldur-Lățescu MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a BIROUL 10 SITUAȚIA DETAȘAMENTELOR DE EVREI: "PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI" ȘI CONSILIUL DE PATRONAJ AL OP. SOCIALE, LA DATA DE 23 AUGUST 1944. Nr. crt. Denumirea detașamentului EFECTIVUL REALIZAT Organul de mobilizare CADRE EVREI Ofițeri Subofițeri Trupă Special. Meseriași Muncitori 1. Primăria Munic. Buc. 5 2620 C.T. București 2. Consil. Patronaj Buc. 2 65
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ȘI CONSILIUL DE PATRONAJ AL OP. SOCIALE, LA DATA DE 23 AUGUST 1944. Nr. crt. Denumirea detașamentului EFECTIVUL REALIZAT Organul de mobilizare CADRE EVREI Ofițeri Subofițeri Trupă Special. Meseriași Muncitori 1. Primăria Munic. Buc. 5 2620 C.T. București 2. Consil. Patronaj Buc. 2 65 200 244 C.T. București TOTAL GENERAL 7 65 200 2864 265 3129 /ȘEFUL BIROULUI 10 Maior, ss. Stoica I. STOICA AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I Organizare-Mobilizare, dosar nr. 4575, f. 374-378. Documentul nr. 446 MARELE
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
special. Din asemenea demersuri lipsește în cele mai multe ca-zuri și discutarea relațiilor de putere (conflicte, colaborări, negocieri, soluții de compromis, tratate) care au implicat ambele părți, apuseană și răsăriteană, ale viitoarei diviziuni europene și au favorizat instalarea comunismului în Est sub patronaj sovietic, aspecte interesante pentru discipline moderne precum istoria și filosofia politică sau relații internaționale. Studiul sistemic al Războiului Rece presupune cunoașterea cauzelor și efectelor, a actanților și a obiectelor deciziilor politice majore, a rezistenței față de aceste decizii împreună cu înțelegerea implicațiilor
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
susținută financiar de către țara-mamă. Totodată, conform proiectului de lege, vor fi finanțate înființarea și restaurarea de muzee, case memoriale, școli, biblioteci, biserici, instituții mass-media, se va crea Consiliul de Reprezentare al Românilor de Pretutindeni, organism onorific, cu rol consultativ, sub patronajul primului-ministru. La o primă lectură, legea pare să fie suficient de cuprinzătoare. Aceasta nu înseamnă că va reuși să mulțumească toate comunitățile românești, unele atomizate și măcinate de orgolii, altele dizolvate în populațiile de adopție, iar altele neputincioase și uitate
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
care există o urgență, renunț la ceea ce constituie proiect de politică externă. Gabriela Vrânceanu Firea: Pentru moțiune nu ați avut emoții, să înțeleg, nu? De aceea n-ați renunțat. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, moțiunea a venit în calendarul meu după ce anunțasem patronajul acelui simpozion internațional. Gabriela Vrânceanu Firea: Nu, dar asta e bine, înseamnă că aveți încredere în, eu știu, în coaliție, în Alianță, în guvern. Mihai-Răzvan Ungureanu: Haideți să vă mai spun ceva: prezența mea la moțiune era strict simbolică, pentru că
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
calculul profitului impozabil, pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea acestora potrivit legii, si anume: grădinițe, creșe, dispensare, cabinete medicale, muzee, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, precum și pentru școlile pe care le au sub patronaj. ... (2) În limita cotei prevăzute la alin. (1), unitățile menționate pot aloca sume și pentru acoperirea unei părți din cheltuielile ocazionate de: procurarea unor daruri pentru copiii salariaților; acoperirea parțială a costului transportului la și de la locul de muncă al
LEGEA nr. 22 din 21 martie 1995 bugetului de stat pe anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111896_a_113225]