4,633 matches
-
educațional...) Etica era nu numai o obsesie școlară. Ea îi obseda pe toți intelectualii eleniști, transformați în kosmopolitoi, „cetățeni ai lumii”, lipsită de granițe, din spațiul mediteranean. Ca etică școlară poate părea uneori puerilă. Dar ne înșelăm. Contrar părerilor multor pedagogi iluminiști și moderni, copilul nu este „o descoperire a lui Rousseau”. Educatorii eleniști cunoșteau și aplicau la enkyklios paideia principiul respectării particularităților de vârstă. Elevii și studenții lor nu erau chiar „copii”, ci adolescenți sensibili, din cauza vârstei, la problemele eticii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe verticală și pe orizontală a experiențelor - atunci când ea este perfectă - e opera unui geniu erudit. Desigur, asemenea designeri nu pot fi decât rari și, de aceea, este de preferat ca la întrebare să răspundă echipe mixte de specialiști și pedagogi. În fine, ultima întrebare obligă la o nouă „știință a evaluării performanțelor de învățare” - care, de altfel, începând din anii ’70 ai secolului trecut, s-a și constituit. Astfel a luat naștere așa-zisul „Rațional al lui Tyler”. Tyler Rationale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula moderne. 11.2. Progresivismul și ideile curriculare modernetc " 11.2. Progresivismul și ideile curriculare moderne" Una dintre sursele fundamentale ale modernității curriculare este filosofia progresivistă americană. Părintele acesteia, John Dewey (1859-1952), a fost considerat adesea drept „cel mai mare pedagog al secolului XX”. Eseul său The Child and the Curriculum (1902) l-a inspirat chiar pe Bobbitt (1918), celălalt mare promotor de „modernitate curriculară”; el a transformat metafora sugerată de termenul curriculum într-un concept operațional, care a dat și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
secundare din Chicago care, la începutul secolului XX, reînviaseră și adoptaseră ideile scolasticii medievale. Rutinizarea, memorizarea, recitarea, magistrocentrismul, instruirea livrescă și izolarea elevilor de viața socială și de lumea muncii - practicate în școlile ecleziastice - erau readuse în școlile americane de către pedagogi tradiționali și neoherbartieni. Dewey critica această „întoarcere în trecut”, dar nu de pe pozițiile neorousseauiste la modă în Europa. A fost un adversar înțelept al libertinajului școlar și al nondirectivismului promovat de éducation nouvelle și „școala activă”. Prin urmare, nu era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ci și posibilitățile pe care le au curricula moderne de a realiza acel one-dimensional man, ce poate fi descris în termeni de „competențe”, „capacități”, „abilități” și „performanțe” măsurabile și testabile. Dar tocmai împotriva acestei unidimensionalizări, progresivist-eficientistă, au fost îndreptate criticile pedagogilor postmoderniști în anii ’90 ai secolului trecut. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Nici literatura pedagogică românească nu a acceptat cu ușurință conceptul. L-a consemnat oficial abia în 1979 și... în mod greșit! În acest sens
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and Student Protest din 1969, scrisă sub impresia mișcărilor studențești din Europa și America, Schwab luase partea protestatarilor susținând chiar că protestele ar trebui analizate științific și folosite pentru a fundamenta curricula și educația liberală. El acuzase atunci educatorii și pedagogii de „adeziune doctrinară” la teorii psihologice ale învățării și ale educației care nu sunt conforme realităților instrucționale concrete. Afirmația că teoriile învățării nu pot fi convertite în teorii și modele ale instruirii enunța, just, o problemă reală, pe care a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întotdeauna de o abstracțiune, „copilul”, care este un concept generic, nu o realitate concretă. Biografii săi, Wetsbury și Wilkof (1978), au dezvăluit că această idee era, pentru Schwab, o adevărată obsesie. De-a lungul carierei sale, ca profesor și ca pedagog, atenția îi era captată nu de „clasa de elevi în abstract”, ci de „această clasă particulară” (this particular classroom), cu elevii care au caracteristici individuale, care „învață în acest mod”, parcurg „acest curs”, urmează „acest program”. Era, se pare, dincolo de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Aceasta i-a permis o bună cunoaștere a frământărilor pedagogice și a dezbaterilor curriculare din țările amintite. A rămas însă un englez tipic, fidel tradițiilor pedagogice din „perfidul Albion”. A aruncat asupra americanilor „o privire britanică, nu americană”. De aceea pedagogii americani n-au acceptat indiferenți, ci i-au respins cu iritare criticile virulente. I-au reproșat că a analizat numai curriculumul tradițional, nu și pe cel modern și că, nefiind american, are o viziune limitată asupra școlii americane 46. Dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în 1990, când a susținut că „înțelegerea încorporează mintea și inima” (understanding incorporates mind and heart) și a dat un exemplu sugestiv, confesându-se: „Eu am scris din pasiune. Pasiunea pentru rațiune, pentru înțelepciune”50. Barrow nu a fost singurul pedagog englez care a analizat și a criticat curriculumul. Au existat și teoreticieni britanici care au fost influențați de cei americani și au încercat să-i imite. Este cazul lui H. Hirst, care a publicat în 1974 volumul Knowledge and the
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
quadrivium). Educația estetică a fost restrânsă la cea umanistă - dar chiar și acolo a fost marginalizată. În școala americană, care a debutat sub auspiciile utilitarismului și pragmatismului, educația estetică pur și simplu a fost uitată. Abia la jumătatea secolului XX, pedagogii americani i-au înțeles virtuțile - o înțelegere ciudată însă. În anii ’80, unii teoreticieni au început să susțină că, de fapt, „curriculumul este un text estetic” (curriculum is aestetic text; cf. Pinar et al., 2001, p. 567). Aveau în vedere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este o metaforă și desemnează deci o artă, și nu o știință. Confuzia dintre „artă” ca meșteșug (techné) și „artă” ca producere a frumosului (poesis) este evidentă; dar această confuzie s-a dovedit rodnică prin faptul că a focalizat atenția pedagogilor americani în direcția artelor și a educației estetice propriu-zise. Ideile lor nu au fost însă agreate prea ușor. S-a crezut că artele reprezintă un lux inutil și nu prea au ce căuta în școală: consumă timpul rezervat „educației serioase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai bine întemeiate științific. Sunt soluții pe care nu le pot oferi comentatorii mai mult sau mai puțin avizați ori diletanții care doresc cu sinceritate binele școlii și al educației. Acestea nu pot fi oferite decât de experți și de pedagogi profesioniști. Dar cu condiția ca ei să coboare din elizeele teoriei în realitatea practică a școlii. Expresia theory into practice este laitmotivul pedagogiei hiperraționalizate. Adepții acestui curent consideră că sarcina de a introduce teoria în practică nu îi poate reveni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Brazilia, Chile, Columbia și Nicaragua). Aceste cercetări curriculare comparative nu-și pun problema prezervării diferențelor; ele încearcă să răspundă altei întrebări: cum ar putea fi transgresate diferențele curriculare și educaționale și aliniate la nivelul unor standarde acceptabile în raport cu progresele mondiale? Pedagogii internaționaliști și globaliști studiază: virtuțile limbajului total (whole language); posibilitatea de a unifica practicile pedagogice la nivel planetar; posibilitatea de a elabora un curriculum global (global curriculum); supraviețuirea speciei umane cu ajutorul educației în condițiile poluării planetei; globalizarea strategiilor de reformă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mulți ani în „pedagogia marxist-leninistă” din țările lagărului socialist. I s-au dat replici pe măsură, iar Lather a trebuit să-și modifice optica. A precizat că prin „ideologizarea cercetării” ea urmărea „democratizarea curriculumului”. Ideea a prins rădăcini. Mai mulți pedagogi au început să agite steagul „democratizării școlii”. Unii au încercat chiar să pună în practică „idealul democratic al școlii” în anii ’90. Așa a luat ființă Harmony School, o școală alternativă din Bloomington (Indiana) fondată pe principii utopice și neorousseauiste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să-l pună pe „Antihrist” la treabă. A publicat provocatorul eseu Toward a Critical Politics of Teacher Thinking: Mapping the Postmodern 98, apoi, în colaborare cu Shirley Steinberg, articolul revoluționar „A Tentative Description of Postformal Thinking” (1993). Cei doi iluștri pedagogi confereau postmodernismului o sarcină nouă, menită să-i canalizeze „pornirile satanice” spre fapte bune în folosul societății și al oamenilor. Era o sarcină politică. Desigur, noua misiune nu mai putea fi una „de stânga”. Kincheloe a fost puternic influențat de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt absolute în Naturwissenschaften. La începutul secolului XX însă, această minciună a fost dezvăluită. Suflul nou al adevărului relativ a adiat și asupra gândirii educaționale. Pătrunderea fenomenologiei și a hermeneuticii în cercetarea și optimizarea curriculară le-a părut însă multor pedagogi și teoreticieni moderni ai educației surprinzătoare și neavenită. Era o reacție firească. Cele două orientări epistemologico-metodologice se definesc prin detașare de raționalismul obiectivist al Iluminismului, pe care s-a întemeiat pedagogia modernă și teoria modernă a curriculumului. Așadar, în pedagogie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate spune că odată cu această înnoire s-a încheiat era superficialității și a mimetismului pedagogic obiectivist și au început explorările „de mare adâncime” ale cercetării educaționale. Este o schimbare seismică, ale cărei semnificații nu au fost intuite de la început de către pedagogi. Un exemplu este George Willis, o personalitate semnificativă a teoriei fenomenologice a curriculumului. În 1979, Willis încă nu realizase că fenomenologia este un efort disciplinat și riguros de a înțelege experiența educațională în mod profund și autentic 105. La întrebarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în superficialitate” ar permite accesul în profunzimea fenomenelor primare și autentice ale curriculumului, cele care însoțesc și formează eul autentic. La prima vedere, studiul lui Reynolds este unul „documentar”, pe linia exegeticii și criticii literare clasice. Și, din păcate, unii pedagogi l-au recepționat și comentat în acest fel. S-a pierdut perspectiva hermeneutico-fenomenologică adoptată de Reynolds pe baza sugestiilor lui Ricœur. În realitate, Reynolds nu s-a limitat la o analiză livrescă și scolastică. El a propus ceva cu totul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
optică din 1993 a însemnat pentru Doll o abordare directă a deosebirilor dintre modernism și postmodernism. În A Post-Modern Perspective on Curriculum a urmărit dezvoltarea ideilor postmoderniste în secolul XX în paralel cu evoluția științei. Era ceva nou. Și alți pedagogi abordaseră problema deosebirilor dintre modernism și postmodernism, dar nu se interesaseră de rădăcinile epistemice ale acestor diferențe. Giroux, McLaren sau Lather, de exemplu, încercaseră doar să încorporeze ideile postmoderniste în pedagogia critică ori în pedagogia feministă (Lather). Doll a urmărit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
principiile acestei logici care exclude simplificarea grotescă pe care o găsim în curricula premoderne și inginerizarea artificială din curricula moderne. Curricula ultramoderne vor fi ultraprecise și hiperraționale. 15.3.10. Curriculumul globaltc " 15.3.10. Curriculumul global" În 1932, marele pedagog modern american George Sylvester Counts profetiza în lucrarea sa (cu titlu provocator) Dare the Schools Build a New Social Order? (Îndrăznește școala să construiască o nouă ordine socială?): Astăzi suntem martorii unei civilizații fără precedent în istoria omenirii: o civilizație
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scop general și obligatoriu: toți cei care învață să câștige, pe parcursul școlarității, o perspectivă globală asupra lumii - ca parte esențială a educației și culturii cetățeanului din secolul XXI; b) leadership-ul școlar - inspectori școlari (superintendents), administratori, directori de școală (principals) și pedagogi (curriculum supervisors) - trebuie să considere realizarea acestui obiectiv o sarcină prioritară a școlii și să își asume, în acest sens, sarcini precise; c) toate instituțiile de educație și învățământ trebuie să faciliteze și să promoveze educația globală prin: favorizarea experiențelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Oficiul P.T.T. Cluj 16.03.1922 - 31.08.1922 impiegat Primăria Municipiului Cluj 15.10.1923 - 31.12.1923 diurnist Chestura poliției Brașov 01.11.1925 - 01.12.1926 sergent oraș Liceul Industrial Brașov 01.12.1926 - 30.10.1927 pedagog Revizoratul școlar Cluj 01.01.1928 - 31.07.1928 secretar școala primară Lujerdiu 01.12.1928 - 31.05.1929 învățător Muzeul Etnografic Cluj 01.10.1929 - 01.03.1940 preparator - șef lucrări Institutul Central de Statistică București 01.04.1940
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la Liceul „Andrei șaguna” din Orașul Stalin, pe atunci Brașov, în cl. a VI-a. A fost anul cel mai greu. A trebuit să mă bag sergent de oraș ca să pot trăi... În scurtă vreme am reușit însă ca să intru pedagog la o școală de meserii din același oraș, devenită mai târziu școală industrială. Între timp audiam aproape regulat cursurile liceului. Profesorii mă aveau în nume de bine, fiindcă vedeau tragere de inimă la învățătură. Mulțumită acestui fapt, am ajuns, recomandat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în sat”, la 15 ani eram „servitor la o prăvălie” în Pitești, la 16 ani păzea vacile ca „slugă la o cucoană” din Nicorești. Ca să-și facă studiile, I.C. a fost copil de trupă la Roman, sergent de stradă și pedagog la o școală de meserii la Brașov, supraveghetor la Parcul Etnografic de la Hoia (Cluj). Munca, munca fizică, era premisa formării noului tip uman în primele decenii de comunism în România. Așa ne explicăm de ce în A.d.p. se povestește atâta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să organizeze o expertiză a tehnicii MT. Experimentați, responsabilii din MEI intuiesc pericolul și înaintează conducerii ministerului un referat negativ, cerând decomandarea experimentului. O dispoziție de „sus” (de unde?) îl determină însă pe I. Ciocan, funcționar superior în minister, de profesie pedagog, să refere pozitiv. Experimentul începe cu câțiva cercetători din institut și oameni de cultură din afara lui. Prelegerea instructorului N. Stoian (nesatisfăcătoare, după părerea cercetătorilor) și experimentul în sine durează doar cinci zile. Apoi se întocmește un raport preliminar în care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]