1,254 matches
-
tot o pondere mică (de cca. 1,2%, respectiv, de cca.2%), în schimb, suprafața arabilă e mai mare cu 19,25 % față de nivelul județean (46,49%). Așadar, livezile dețin cele mai mici ponderi din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
medie în 2001 a fost de cca. 6000 kg/ha, apropiată de a județului Iași (6600 kg/ha ) și mai mare decât cea pe țară (cca. 4400 kg/ha). Ca și în cazul sectorului viticol, producțiile influențate de factorii climatici, pedologici și hidrici, în sectorul pomicol, în anii buni pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei și al materialului biologic plantat. Soiurile adaptate condițiilor de aici sunt reprezentate de meri, pruni, cireși, vișini, peri, caiși, zarzări și nuci. Analizând tabelul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
subansambluri conceptuale: 1) concepte fundamentale care definesc "materia" formată din grupe de roci și minerale cu relevanță în pedogeneză: apă, bazalt, carbon, dolomit, feldspat, humus, latosol, mică, nisip, pedolit, regosol etc. teoremele, modele conceptuale etc; 2) concepte care cuprind noțiuni pedologice de bază: biologia solului, cartarea solurilor, ecopedologie, chimia solului, fizica solului, geografia solurilor, microbiologia solului, paleopedologie, pedosferă etc; 3) concepte care indică procese: alterare biologică, arie superficială specifică, cloritizare, dezagregare, diageneză, hidratare, hidroliză, regolit, scoarță de alterare etc; 4) concepte
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
la suprafața Soarelui sau în interiorul său. Această variabilitate se manifestă printr-o anumită periodicitate, dintre ciclurile de 11, 35 și 100 de ani primul fiind cel mai bine confirmat. Variațiile respective schimbă condițiile de evoluție ale unor procese biologice și pedologice de pe Pământ, acționând direct și indirect și asupra sistemului social-economic. b) Substratul geologic. Privit la scară cronologică, substratul geologic este cea mai veche dintre componentele terestre. El constituie matricea formării reliefului, suportul acumulării apei și a contribuit, prin dinamica sa
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
asociativ în două tipuri de comunități organice. a) Comunitățile vii vegetale. Constituite în asociații, începând cu primele forme de viață apărute în geosistem, plantele sunt cele care realizează transformarea energiei solare, prin fotosinteză, în proteine vegetale. Sub influențe climatice și pedologice, plantele se grupează în asociații vegetale variabile spațial. În felul acesta, ele oferă omului o gamă bogată de resurse de substanță alimentară, de materiale de construcție și de material genetic pentru obținerea plantelor de cultură. b) Comunitățile vii animale. Aceste
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
care aportul suplimentar de apă, prin irigații, nu se poate realiza. Practicarea intensivă a agriculturii a determinat, în unele perioade, acumularea în sol a unui exces de substanțe chimice, provenite din îngrășăminte și pesticide. Diferențieri importante de natură climatică, hidrologică, pedologică și de valorificare social-economică, între cele două regiuni, rezultă din poziția lor geografică. Preeria nord-americană, cu desfășurare latitudinală, are un climat din ce în ce mai aspru spre nord. Aceasta modifică și structura culturilor, regiunea intrând concomitent în complementaritate social-economică cu treptele lanțului alăturat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
rezidențiale; dacă monumentele naturii și patrimoniul cultural-istoric sunt introduse în circuite turistice și protejate; dacă solurile productive sunt integral utilizate, dacă mai există rezerve, dacă sunt sectoare suprasolicitate sau suprapoluate; dacă terenurile cultivate sunt judicios distribuite în raport cu potențialul morfologic și pedologic, dacă pădurea este protejată ș.a. În același mod se pot concepe scheme de amenajare a altor spații cunoscute. 3.2.Dezvoltarea durabilă Manifestarea acută a unor probleme grave ale lumii contemporane, care exprimă pericolul unor disfuncții social-economice și naturale de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Pitești. BARBU N., LUPAȘCU GH. (1974), Influența prafului de la Complexul de fabricație a cimentului și a varului din orașul Bicaz asupra solurilor din regiune, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XX. BARBU N., LUPAȘCU GH. (1975), Studiul pedologic și pedogeografic al luncii Moldovei extracarpatice, Lucr.Stațiunii "Stejarul" Pângărați. BARBU N., STĂNESCU I. (1977), Asupra alunecărilor de la Burla-Botoșani, An.Șt.Univ."Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XXIII. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., BARBU ALEXANDRINA (1977), Solurile Munților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
COTEA D.V., BARBU N. (1999), Vignoble de Cotnari, Rev. "Académie suisse du vin", nr.37. COTEA D.V., BARBU N., GRIGORESCU C.C., COTEA V.V. (2000), Podgoriile și vinurile României, Ed. Acad. Rom., București (605 p.). FLOREA N., BARBU N. (2002), Învățământul pedologic în universități, în "Știința solului în România în sec.XX". COTEA D.V., BARBU N. ș.a. (2003), Viile și vinurile din România, Ed. Acad. Rom., București (390 p.). DONISĂ I., UNGUREANU AL., BARBU N. (2004), Profesorul Gh.I.Năstase (1896-1985) o viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să fie cultivat aproape pretutindeni; sau orezul, căruia mai degrabă i s’a adus apa oriunde decât s’a cultivat În zone umede prin excelență. E un fel de poluare care Înseamnă uniformizarea, pe baza unui criteriu uman, a diversității pedologice; uniform și artificial. Și tot așa, din mulțimea de plante cultivate, multe au fost pe nedrept uitate, iar dacă astăzi am să conving pe cineva să-și plece privirea spre una dintre ele, mă voi lovi de dificultatea de a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pământului iberic cu cel marocan” și să justifice, în fond, politica externă a autorităților spaniole de atunci. Astfel, colonelul Armada a invocat comuniunea unor elemente geotectonice (mișcările orogenetice comune în care s-au format Pirineii și Atlasul), geomorfologice, climatice, biogeografice, pedologice și istorice, ca argumente pentru definirea spațiului ibero maghrebian ca “o mare unitate geografică”, în care Marocul ar reprezenta o prelungire peste Gibraltar a pământului spaniol - o “Iberie africană”. Generalul Alfredo Kindelan Duany definește în 1941 acest areal drept “spațiu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
particularitățile peisajului, ale vegetației bogată în arbori și arbuști și poziția geografică particularizată de o largă deschidere estică cu protecția înălțimii aflate spre nord-vest. Răducăneni este o localitate mare, în plină dezvoltare economico-socială cu evoluție rapidă de urbanizare. Condițiile geomorfologice, pedologice, hidrologice, climaterice și de vegetație pe care le oferă zona izvoarelor justifică crearea unui centru de recuperare și locuri de joacă pentru copii. Lețcani În albia majoră a râului Bahlui, pe traseul unui vechi braț al acestuia, lângă satul Lețcani
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Australia. SECETĂ fenomen meteorologic complex, caracterizat prin absența parțială sau totală a precipitațiilor, temperaturi ridicate, extinse pe perioade lungi de timp (săptămâni și chiar luni de zile); se disting: secetă atmosferică (deficit prelungit de umezeală numai în aer) și secetă pedologică (deficit prelungit de umezeală, atât în aer cât și în sol). SECTOR CLIMATIC suprafață cu anumite particularități ale climei, influențate de poziția geografică a acesteia. SEDIMENTARE procesul de depunere și formare a sedimentelor în regiunile scufundate sub apă ale scoarței
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
se impun ca elemente de predominanță în fizionomia lui externă. Acestea cel mai frecvent aparțin la trei componente, respectiv: relief, vegetație și rezultatele activității umane și mai puțin la derivarea lor spațio-temporală, cum ar fi cele de ordin climatic sau pedologic. Tocmai de aceea, caracterizarea unui peisaj se face nu numai prin acea „descriere geografică” indicată de G.Vâlsan(apud Paraschiv, 2011), ci și prin multe alte activități înlesnite de nivelul tehnico științific actual: analiza hărților topografice, înregistrări și măsurători pe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de canale utilizate frecvent în țara noastră. se 4.1.1. Proiectarea canalelor de nivel Prin proiectare se urmărește îndeosebi stabilirea elementelor secțiunii transversale a canalului și a distanței dintre canale. Distanța dintre canale se determină pe considerente hidrologice și pedologice. Din punct de vedere hidrologic stabilirea distanței (d) dintre două canale de nivel se face în așa fel încât volumul scurgerii (V1) de pe o fâșie lată de 1 m și lungă cât distanța dintre canale să aibă valoarea numerică mai
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
Proiectarea valurilor (similar canalelor) Prin proiectare se stabilesc (similar canalelor) următoarele elemente: secțiunea valurilor, distanța dintre ele, înclinarea, lungimea și numărul valurilor. La stabilirea distanței dintre valurile orizontale se are în vedere orientul hidrologic și cel al pierderilor de sol (pedologic). Sub aspect hidrologic se iau în considerație scurgerile provenite din precipitațiile maxime în 24 ore cu asigurarea de calcul (în mod obișnuit 10 %). Distanța se alege astfel ca toată apa scursă de pe intervalul dintre două valuri să fie reținută în
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
mică înclinare transversală (spre aval) de 1 - 3%. În zonele cu precipitații abundente, aceste terase au o înclinare pe ax longitudinal de maxim 3 - 4%. Dimensionarea agroteraselor se face ținând seama în principal de două criterii: criteriul geometric și criteriul pedologic (al pierderilor admisibile/critice de sol prin eroziune). • Terasele trepte (rambleu - debleu) se dimensionează pe baza criteriului geometric, în mod asemănător cu cel al teraselor viti - pomicole și numai în cazul unor înclinări transversale mai a platformei, se face și
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
critice de sol prin eroziune). • Terasele trepte (rambleu - debleu) se dimensionează pe baza criteriului geometric, în mod asemănător cu cel al teraselor viti - pomicole și numai în cazul unor înclinări transversale mai a platformei, se face și verificarea după criteriul pedologic. • Terasele banchetă - ce se formează în timp, se dimensionează pe criteriul geometric și se verifică pe baza formulei generale de calcul a eroziunii solului (criteriul pedologic). Distanța dintre două terase banchetă (lățimea platformei viitoarei agroterase ce se formează în timp
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
în cazul unor înclinări transversale mai a platformei, se face și verificarea după criteriul pedologic. • Terasele banchetă - ce se formează în timp, se dimensionează pe criteriul geometric și se verifică pe baza formulei generale de calcul a eroziunii solului (criteriul pedologic). Distanța dintre două terase banchetă (lățimea platformei viitoarei agroterase ce se formează în timp) rezultă din formula de calcul (criteriul geometric). Verificarea acestei distanțe precum și a înclinării ip, pentru a se evita pierderi de sol peste limita admisibilă (5 ... 7
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
din formula de calcul (criteriul geometric). Verificarea acestei distanțe precum și a înclinării ip, pentru a se evita pierderi de sol peste limita admisibilă (5 ... 7 t/ha.an) se face cu ajutorul formulei folosite pentru estimarea eroziunii medii anuale (E) (criteriul pedologic). În proiectare se poate proceda și astfel: 10 - se determină pe baza criteriului pedologic distanța (L) dintre două terase banchetă vecine, de fapt lățimea platformei viitoarei terase ce se va forma în timp; 20 - se calculează înălțimea (H) a viitoarei
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
a se evita pierderi de sol peste limita admisibilă (5 ... 7 t/ha.an) se face cu ajutorul formulei folosite pentru estimarea eroziunii medii anuale (E) (criteriul pedologic). În proiectare se poate proceda și astfel: 10 - se determină pe baza criteriului pedologic distanța (L) dintre două terase banchetă vecine, de fapt lățimea platformei viitoarei terase ce se va forma în timp; 20 - se calculează înălțimea (H) a viitoarei terase. Dacă , se va micșora lățimea platformei (L) și se reiau calculele. proiectrea teraselor
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
puțin recomandabilă; exploatarea agricolă a suprafețelor astfel amenajate este deficilă în condițiile utilajelor și mașinilorr agricole existente; grosimea orizonturilor solului nu permite realizarea unor înalțimi ale taluzurilor mai marim(cu excepția solurilor formate pe loessuri; diminuarea teraselor banchetă numai după criteriul pedologic poate conduce la date eronate cu influență negativă asupra efectului pe care aceste lucrări trebuie să-l aibă asupra procesului de eroziune și a exploatării terenurilor amenajate (rezultă distanțe mari între terase si respectiv înalțimi exagerate peste limitele admisibile ale
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
hidrografic a Ș acovățului.Sub aspect economico geografic, se recomandă încadrarea comunei la zonele ce prezintă caracter agricol, cu axare pe cultura cerealelor și plantelor tehnice, în principal. Creșterea animalelor și piscicultura ocupând un rol secundar.Din punct de vedere pedologic, predomină solurile cenușii tipice și cambice, în zonele de platou, sub pădurile de amestec (fag și gorun), cit si sub pădurile de stejar.Principala rețea rutieră a comunei este dată de: DJ 248A (IașiVoinești-Tibana județul Vaslui). Din localitatea Țibana urmează
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
doctor Gheorghe Lupașcu a fost bogată și variată, concretizată în publicarea a 147 de lucrări științifice singur și în colaborare, din care 15 în străinătate. A publicat peste 106 articole științifice în reviste de specialitate și a redactat patru hărți pedologice. Activitatea de cercetare depusă dea lungul anilor s-a derulat în special în domeniile geografiei fizice, științei solului, geomorfologiei, ecologiei etc. Împreună cu profesorul doctor Ioan Hârjoabă a editat cinci volume denumite Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și datelor necesare referitoare la: ... a) baza topografica și cartografica (hărți existente digitizate, fotograme, imagini satelitare etc.); ... b) alunecările de teren existente și lucrările de remediere executate; ... c) caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetației etc.; ... d) intervențiile asupra versanților de natură să schimbe echilibrul natural al acestora (defrișări, lucrări de terasamente, amplasarea construcțiilor pe versanți sau la partea superioară a acestora etc.); ... e) utilizarea prezenta și de perspectivă a terenului (zone locuite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]