3,841 matches
-
și neprogramată anterior, cu fostul prim ministru sirian Salah Bitar; întâmplarea a fost să ne regăsim, de data aceasta, în biroul consulului saudit la Cairo. Ambasadorul român m-a trimis pentru vizele saudite de intrare pentru primul grup român de pelerini musulmani la Mecca după cel de-al doilea război mondial. Primindu-mă în biroul său, consulul mi-a adresat mai întâi întrebarea: "nu știați că între țările noastre nu există relații diplomatice?". Văzându-mă, primul ministru sirian a punctat: "este
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de călătorie, este treaba dumneavoastră și nu a traducătorului!". Comandantul a ordonat eliberarea imediată a celui de-al patrulea bilet pentru delegația invitată. La revederea noastră cu comandantul aeroportului Riad, după două săptămâni de prezență și îndeplinire de ritual al pelerinului la Mecca, traducătorului i s-a adresat cu "te felicit pentru curaj și fel de a te descurca în momente grele!". Trecusem astfel și frontiera saudită politică, după ce o trecuserăm și pe cea de stat la Dahran și eram, noi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
aprovizionarea cu benzină, astfel încât în timpul alimentării, i-am spus însoțitorului saudit oficial: "frate, greșești despărțindu-ne, deoarece muftiul și imamul nu pot intra în zona sanctuarului fără ceilalți doi ai lor colegi de pelerinaj, iar noi doi mireni dar și pelerini nu putem pătrunde tot acolo fără prezență de șeic!". Însoțitorul nostru se prezentase cu numele de Omar, care avea în mâinile sale pașapoartele noastre diplomatice. La un moment dat, m-a supus unui fel de interogatoriu: Domnule Bruna, spune-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și din cauza orei trei și jumătate după miezul nopții. Am ajuns la hotel, în imediata apropiere de marea moscheie din Mecca, unde este Kaaba și unde puteau, în acel an, 1982, să se roage simultan o jumătate de milion de pelerini musulmani. Am ajuns împreună și cu autoturismul în care se găseau muftiul și imamul după ce ne așteptaseră, staționând la câțiva kilometri de punctul de frontieră pe care o trecuseră așișderea fără să fi fost opriți. Am cerut să plecăm imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sunt mișcări de mulțimi care etalează public un obiect sacru (religios sau laic) și devoțiunea mulțimii, iar ultimele sunt călătorii (individuale sau În grup) În căutarea unui loc despre care se crede că posedă puteri ieșite din comun, puteri accesibile pelerinului numai prin performarea călătoriei și a actelor rituale prescrise, puteri care pot să-i aducă o schimbare În viață; e) sărbătorile și carnavalurile: o grupare eterogenă de manifestări care celebrează un eveniment, loc, personaj, fenomen și care declanșează numeroase activități
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lăcașuri de cult sau morminte din diferite țări și regiuni. Lumea islamică este marcată de pelerinajele la Mecca și Medina. În lumea hindusă, pelerinajele cele mai cunoscute au ca țintă râul Gange (la Varansi) și muntele Kailas din Tibet, În timp ce pelerinii budiști se Îndreaptă spre templele de la Bodh Gaya și Sarnath (din India), Lumbini și Bodnath (Nepal), către muntele Wu-t-ai (China) sau către cele 88 de temple de la Shikoku (Japonia). Dintre acestea, pelerinajul la Mecca se individualizează prin complexitatea sa religioasă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îndeplinirea pelerinajului comunitar nu este considerată valabilă decât cu condiția de a fi fost precedată de intenție, niyya. Ea nu are nevoie de altă condiție formală pentru a fi agreată decât de sinceritate. ș...ț Totul este astfel conceput Încât pelerinul să se asigure că nu va leza pe nimeni prin luarea acestei hotărâri pioase: nu numai că nu trebuie să contacteze datorii În vederea efectuării călătoriei, dar nici nu trebuie să lase datorii la plecare. ș...ț Ihram - sacralizarea. Credinciosul care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care credinciosul se găsește la o anumită distanță de Mecca (A. Guellouz, 1996, pp. 310-311). De Îndată ce teritoriul căutat a fost atins, de Îndată ce apropierea de centrul sacru a fost realizată, pot fi performate riturile care pregătesc comuniunea cu sacrul: Tawaf - circumambulațiunea. Pelerinul este obligat să Îndeplinească un tawaf constând În Înconjurarea de șapte ori a Ka’abei (templul Kaaba - n. M.C.), salutând de departe sau de aproape colțurile (arkan) construcției În formă de cub și, În special, colțul În care se găsește
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un semn principal al sacralității templului, obiect comun de cult pentru toate triburile. ș...ț Cele șapte Înconjurări sunt prilej de meditație și rugăciune, gesturi neprescrise formal În Scripturi. Cu toate acestea au fost compuse texte pentru rugăciune, pe care pelerinul le recită sau le repetă după o persoană calificată sau, cel mai adesea, un ghid de profesie, așa-numitul mutawwif (care În mod curent asigură cazarea și masa pe toată durata sejurului. La sfârșitul celei de-a șaptea Înconjurări, se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
calificată sau, cel mai adesea, un ghid de profesie, așa-numitul mutawwif (care În mod curent asigură cazarea și masa pe toată durata sejurului. La sfârșitul celei de-a șaptea Înconjurări, se Îndeplinește o rugăciune. ș...ț Sa’y - deambulațiunea. Pelerinul se gândește la Ismail și Agar, atunci când Își Îndeplinește obligațiunile rituale, parcurgând de șapte ori distanța dintre as-Șafa și el-Murwa, doi munți situați la o distanță de 394 de metri unul de altul, Între care a avut loc preumblarea disperată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
A. Guellouz, 1996, pp. 311-315). Punctul culminant al pelerinajului este momentul contactului cu centrul sacru, reprezentat aici de muntele Ararat, contact marcat prin rituri de purificare, meditație și rugăciuni: Wuquf - oprirea pe muntele Ararat. Oricare ar fi modalitatea În care pelerinul Își organizează timpul până În cea de-a șaptea zi a lunii dhu-l-hija, În data de 8 el trebuie să fie cuprins de starea de ihram, „sacralizare” și să fi Îndeplinit În acea zi, cel mai târziu, cele două obligații constând
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poate ajunge În acest loc chiar În momentul respectiv. Ziua trebuie să fi fost petrecută, În totalitate sau În parte, În aceste locuri și să fi fost consacrată unei meditații individuale, deși petrecută Într-o adunare extrem de numeroasă, căci numărul pelerinilor a ajuns să se apropie În ultimii ani de două milioane. Se poate imagina intensitatea emoției trăite În ultimele minute de dinaintea asfințitului soarelui. Apoi este dat semnalul de „Împrăștiere”, care pare să simbolizeze Întoarcerea progresivă la viața obișnuită (A. Guellouz, 1996
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la viața obișnuită (A. Guellouz, 1996, pp. 315-317). Din acest punct al complexului ceremonial Începe o serie de alte rituri, care au ca scop desăvârșirea pelerinajului prin purificări sau sacrificii: Nahr - imolația. Cea de-a treia zi rituală este pentru pelerin yawm annahr „ziua imolației”. În această zi, toți musulmanii sărbătoresc Id-al-idha - sărbătoarea sacrificiului. ș...ț Pelerinul este de fapt scutit de gestul de sacrificare propriu-zis. În schimb el este chemat să participe la un ritual de sacrificare de natură să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
serie de alte rituri, care au ca scop desăvârșirea pelerinajului prin purificări sau sacrificii: Nahr - imolația. Cea de-a treia zi rituală este pentru pelerin yawm annahr „ziua imolației”. În această zi, toți musulmanii sărbătoresc Id-al-idha - sărbătoarea sacrificiului. ș...ț Pelerinul este de fapt scutit de gestul de sacrificare propriu-zis. În schimb el este chemat să participe la un ritual de sacrificare de natură să Îi răscumpere eventualele neglijențe comise În timpul pelerinajului: ca și celelalte kaffara (penitențe), acest sacrificu poate fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
zile, prin apropierea a trei pietre, considerate sacre În preislam, situate În Mina, localitate Între Arafat și Mecca, ș...ț și de a azvârli trei pietricele În direcția fiecăreia din ele ș...ț Aceste pietre erau considerate În preislam divinități. Pelerinii politeiști aruncau un număr anume de pietricele În direcția lor, În semn de venerație (A. Guellouz, 1996, pp. 317-319). Aceste călătorii către locașuri sacre au fost clasificate de antropologi (S. Coleman, 2001, p. 11446; D.F. Eikelman, 1996, p. 423; E.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
criterii: a) pe o axă geografică, putem distinge Între pelerinajele pe distanțe mici și cele de mare anvergură; b) pe o axă a temporalității, pelerinajele ciclice (legate de anumite sărbători din calendarul religios) se deosebesc de cele ocazionale, inițiate de pelerini În orice moment al anului; c) pe o axă socială, pelerinajele colective se deosebesc de pelerinajele individuale; d) pe o axă a sacralității, pelerinajele religioase se opun celor laice. Nu trebuie uitat Însă că modernitatea cunoaște numeroase forme de „turism
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu poate fi aplicată „unor fenomene culturale construite prin mișcarea indivizilor și grupurilor (care se constituie În puncte de plecare nedeterminate). Absența unor granițe spațiale este dublată de efemeritatea temporală. ș...ț La aceasta se adaugă caracterul tranzitoriu specific comportamentului pelerinilor” (S. Coleman, 2002, p. 358). În ultimele decade ale secolului XX, numeroasele descrieri etnografice au dezvăluit faptul că pelerinajul funcționează ca un sistem compozit, care amestecă credințe religioase, figuri și narative mitologice, unități ritualice (sacrificii, acte magice, componente ale riturilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
loc sau a unei stări despre care crede că Întrupează idealul dorit. În forma cea mai convențională, la capătul pelerinajului se află un loc de cult plasat Într-un anumit punct geografic. Acest loc a dobândit o reputație care atrage pelerinii. (A. Morinis, 1992, p. 4) Pelerinajul implică mișcarea unui individ sau grup, care Își părăsește casa, sub impulsul unui ideal sacru. În cele mai multe cazuri, pelerinajul implică o călătorie către un loc care a fost sanctificat de prezența sau acțiunea fie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
loc precis, unde se crede că puteri sacre sau spirituale aparte devin accesibile. Fiecare pelerinaj implică un scop anume și eforturi pentru atingerea lui. Destinațiile pelerinajelor sunt centre sacre sau regiuni care au o mitologie și o istorie bogate. Experiențele pelerinilor pe durata călătoriei pot cuprinde căutări spirituale și transformări ale personalității, dar și plăceri sau obstacole mai pământești. (A.G. Gold, 1997, p. 359) În toate religiile, pelerinajul este În primul rând o călătorie ancorată În imaginarul religios. El apare ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
El apare ca o mișcare fizică dintr-un loc În altul, dar, În același timp, implică o mișcare temporală și spirituală. Pelerinajele pot Împinge credincioșii dincolo de granițele de gen, etnicitate, clasă, limbă și spațialitate (familiare lor - n. M.C.). Dar, chiar dacă pelerini cred că au depășit granițele „comunității imaginare” specifice mediului lor imediat, pelerinajul creează, el Însuși, noi granițe și noi diferențe. (D.F. Eikelman, 1996, p. 423) Pelerinajul poate fi definit ca o călătorie efectuată din motive religioase, care culminează cu vizitarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plecarea, călătoria, Întâlnirea cu locul sfânt, Întoarcerea (L. Kaelber, 2002, p. 58). În esență, componentele structurale ale pelerinajului sunt: locul sacru (ca scop al călătoriei și agent al transformării), călătoria (ca sumă a acțiunilor Îndeplinite pentru atingerea țelului pelerinajului) și pelerinii (ca actori ai călătoriei și subiecte ale transformării spirituale). Centrul sacru Spre deosebire de călătoriile obișnuite, pelerinajul este o călătorie care trebuie să provoace o experiență ieșită din comun; o asemenea transfigurare nu ar putea avea loc dacă la capătul periplului nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
venerați În felul acesta (prin pelerinaje - n. M.C.) sunt sfinți terapeuți. Și sunt invocați nu numai pentru vindecarea oamenilor, ci și pentru Înmulțirea vitelor și ocrotirea recoltelor” (F. Lebrun, 1995, p. 115). Zvonurile despre aceste miracole atrag valuri succesive de pelerini, care transmit versiuni legendare despre centrul sacru și despre puterile sale ieșite din comun. Ulterior, centrul sacru este „instituționalizat”, atât prin recunoașterea și canonizarea lui, cât și prin apariția unor specialiști ai sacrului, care gestionează accesul la centrul originar, prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
timp, cultul local se dezvoltă și cunoaște forme ritualice specifice care, la rândul lor, solicită medierea oferită de oficianți inițiați, despre care se crede că dețin, În urma contactului permanent cu „centrul”, anumite secrete sacre. Noul construct ceremonial atrage valuri de pelerini și facilitează crearea unei mitologii bine individualizate a acelui „loc” (A. Dupront, 1987; Ph. Davis, J. Boles, 2003; J. Sumption, 1975; M.T. Swartz, 1998). Unul dintre elementele prin care un loc este sacralizat și devine obiectul unor pelerinaje este capacitatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a treia caracteristică a relicvelor și imaginilor venerate, În contrast cu locul sacru, este mobilitatea lor” (M. Nolan, S. Nolan, 1989, pp. 160-161; A. Morinis, 1992, p. 6; J.S. Strong, 1987, vol. XII, pp. 275-281). În speranța de a perpetua miracolul inițial, pelerinii „descompun” locul sacru În microunități, În diverse bunuri care, prin contactul cu acel loc, au preluat o parte din puterile sale. Vorbind despre aceste „tactici” magice de amplificare și menținere a contactului cu locul sacru, A. Dupront (1987, p. 399
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au preluat o parte din puterile sale. Vorbind despre aceste „tactici” magice de amplificare și menținere a contactului cu locul sacru, A. Dupront (1987, p. 399) relevă rolul „furtului”, al acțiunii subversive. Astfel, Încălcând anumite interdicții fixate de oficianții ritului, pelerinii speră să spargă monopolul acestora asupra centrului și să ia cu ei „acasă” (prin atingeri secrete, rupere, spargere) ceva din materia sfințită. Relicvele devin obiectul unei mai mici sau mai mari industrii, care fragmentează la nesfârșit unitatea centrului Într-o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]