1,572 matches
-
elitei interbelice, și condamnat la muncă silnică pe viață. La procesul său, face celebra declarație: Nu am de ce să mă apăr. Tot ce am făcut a fost pentru a distruge comunismul. Imi pare rău că nu am reușit. Traversează geografia penitenciară de la Baia Sprie și Aiud, unde și moare în 1961, în urma unei meningite, autoritățile comuniste refuzându-i tratamentul medical. 2 Pentru o înțelegere aprofundată a activității științifice a lui George Manu, a se consulta substanțialul studiu George Manu. Monografie, ediție
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a vietii academico-stiințifice, atât pe plan național, cât și internațional. Este membru fondator al Asociației Internaționale de Drept Penal (Paris, 1924), organizator, în anul 1929, al congresului asociației respective de la București, director asociat la „Revista de drept penal și știința penitenciara”, profesor de înaltă ținută academică, atât în țară, cât și în străinătate (Paris, Geneva, Haga, New York). Ca membru al Academiei Diplomatice Internaționale din Paris, și-a adus contribuții la elaborarea Dicționarului diplomatic. Cercetarea științifică, începută încă înaintea venirii la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
s-a concretizat în realizarea unui număr impresionant de cursuri, manuale, monografii, comunicări și referate științifice, articole de specialitate, publicate în țară și peste hotare. Între lucrările sale științifice publicate se pot enumeră selectiv următoarele: - Curs de criminologie și știința penitenciara - partea I, 1970 și partea ÎI, 1971; - Curs de drept penal, partea specială - 1975; - Drept penal, partea specială - 1983; - Medicină legală. Definiții și interpretări - 1996 (în colaborare) - Drept penal român, partea specială edițiile din 1996, 1999 și 2001 (în colaborare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
12 ianuarie 1836. În timpul escalei, viitorul savant Charles Darwin, membru al expediției, Întreprinde o scurtă explorare prin New South Wales, apoi la 30 ianuarie vasul „Beagle” pleacă spre Tasmania, trecând pe lângă țărmurile de sud ale Australiei 118. DRAMELE COLONIZĂRII COLONIE PENITENCIARĂ Supraaglomerarea Închisorilor engleze, mortalitatea ridicată În rândul deținuților din lipsa condițiilor, legislația severă care prevedeau un număr mare de ani de detenție sau de deportare pentru o mulțime de delicte mărunte (mici adjectivul incognita nu-și mai are rostul, atât timp cât
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
tribunalului pe lângă care funcționează serviciul de probațiune. ... (2) În cazul persoanelor condamnate la o pedeapsă cu privare de libertate, care sunt incluse în programe de resocializare, competent este serviciul de probațiune de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripție se află unitatea penitenciară la care acestea își execută pedeapsa. Articolul 5 (1) În desfășurarea activității de reintegrare socială și supraveghere serviciul de probațiune își verifică din oficiu competența. ... (2) În cazul în care serviciul de probațiune constată că nu este competent din punct
REGULAMENT din 29 noiembrie 2000 (*republicat*) de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131576_a_132905]
-
de Expertize Criminalistice Timișoara B. Direcția Generală a Penitenciarelor 13.256 a) 9 penitenciare de maxima siguranța b) 24 de penitenciare c) 1 penitenciar pentru minori și tineri d) 2 centre de reeducare pentru minori e) Școala Militară de Administrație Penitenciară f) Centrul de Pregătire și Perfecționare a Personalului de Penitenciare g) Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații h) Subunitatea de acces, paza și escortare deținuți transferați i) 5 spitale penitenciare*) III. Instituții publice finanțate de la bugetul de stat și din
HOTĂRÂRE nr. 212 din 26 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132548_a_133877]
-
referitoare la crimă, la situația persoanei condamnate sau la executarea efectivă a pedepsei, susceptibila de a orienta alegerea statului însărcinat cu executarea. ... 4. Dacă nici un stat nu este desemnat conform paragrafului 1, pedeapsa cu închisoarea este executată într-o instituție penitenciara comunicată de statul gazdă, în condițiile definite în acordul de sediu menționat la art. 3 paragraful 2. În acest caz cheltuielile aferente executării pedepsei sunt în sarcina Curții. Articolul 104 Modificarea desemnării statului însărcinat cu executarea 1. Curtea poate decide
STATUTUL din 17 iulie 1998 DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140786_a_142115]
-
de Expertize Criminalistice Timișoara B. Direcția Generală a Penitenciarelor 13.256 a) 9 penitenciare de maximă siguranță b) 24 de penitenciare c) 1 penitenciar pentru minori și tineri d) 2 centre de reeducare pentru minori e) Școală Militară de Administrație Penitenciara f) Centrul de Pregătire și Perfecționare a Personalului de Penitenciare g) Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații h) Subunitatea de acces, pază și escortare deținuți transferați i) 5 spitale penitenciare*) III. Instituții publice finanțate de la bugetul de stat, din venituri
HOTĂRÂRE nr. 553 din 7 iunie 2001 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135103_a_136432]
-
de Expertize Criminalistice Timișoara B. Direcția Generală a Penitenciarelor: 13.256 a) 9 penitenciare de maximă siguranță b) 24 de penitenciare c) 1 penitenciar pentru minori și tineri d) 2 centre de reeducare pentru minori e) Școală Militară de Administrație Penitenciara f) Centrul de Pregătire și Perfecționare a Personalului de Penitenciare g) Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații h) Subunitatea de acces, pază și escortare a deținuților transferați i) 5 spitale - penitenciare*) III. Instituții publice finanțate de la bugetul de stat, din
HOTĂRÂRE nr. 772 din 18 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143838_a_145167]
-
folos în desfășurarea activităților viitoare în cadrul proiectului nostru care a vizat elaborarea unei strategii educaționale privind instruirea și socializarea minorilor instituționalizați prin utilizarea eficientă a mijloacelor specifice educației fizice și sportului. Puncte de vedere exprimate de conducerea (directorul) centrului: -instituția penitenciară (centrul de reeducare) ar trebui să fie privit ca o școală normală, în care reeducarea să se realizeze în colaborare cu societatea civilă, ceea ce ar da o notă de normalitate și ar conduce la mobilizarea copiilor; -în centru se realizează
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
software-ul minții"3, prin analogie cu modul în care sînt programate calculatoarele, pentru a întări ideea că instituțiile determină comportamente și reacții previzibile din partea membrilor săi. Un termen apropiat pentru software-ul carceral, dar mai des utilizat este cultura penitenciară. În mod obișnuit, prin cultură 4 înțelegem stilul, atmosfera și rafinamentul (cu rezultatele lui: educația, arta, literatura) care asigură unicitatea și identitatea socială a unei instituții. Prin cultură penitenciară 5 înțelegem credințele, valorile și ideile împărtășite de indivizii care populează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
apropiat pentru software-ul carceral, dar mai des utilizat este cultura penitenciară. În mod obișnuit, prin cultură 4 înțelegem stilul, atmosfera și rafinamentul (cu rezultatele lui: educația, arta, literatura) care asigură unicitatea și identitatea socială a unei instituții. Prin cultură penitenciară 5 înțelegem credințele, valorile și ideile împărtășite de indivizii care populează penitenciarele la un anumit moment. Aceste credințe, valori și idei determină normele care apar și modelele de comportament care se nasc din aceste norme. Termenul împărtășite nu înseamnă că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ajuns la un acord unanim acceptat asupra acestor probleme (deși uneori se poate întîmpla acest lucru), ci mai degrabă că ei au fost expuși în același fel la ele și că au un minim de înțelegere comună a lor. Cultura penitenciară se învață, nu se moștenește. Ea este generată de instituție și nu provine din genele indivizilor, așa cum deseori tind să afirme autoritățile. Ea reprezintă "sistemul de operare" al instituției, care generează un "mod de viață" pentru deținuți și pentru personalul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de instituție și nu provine din genele indivizilor, așa cum deseori tind să afirme autoritățile. Ea reprezintă "sistemul de operare" al instituției, care generează un "mod de viață" pentru deținuți și pentru personalul implicat. Deoarece include idei, valori și credințe, cultura penitenciară tinde să fie destul de stabilă în timp, persistînd, în ciuda fluctuațiilor personalului, și generalizîndu-se la întregul sistem punitiv. Modul de viață al celor din interiorul zidurilor este dificil de citit și de învățat de către cei neinițiați, veniți din afară, dar șochează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înlocuire a lor, le va înțelege semnificația. Căci un deținut care s-ar adresa directorului închisorii cu "Hai noroc, bă Gicule!", ducîndu-se spre el jovial și sărutîndu-l pe obraji, ar atenta la un întreg eșafodaj pe care se sprijină cultura penitenciară. Originile ordinii penitenciare rezidă deci în tipizarea activităților indivizilor din instituție. Prin aceste tipizări, ei își acceptă poziția în organizație, demonstrează că au interiorizat în conștiința lor lumea construită cultural a pușcăriei, că i-au acceptat standardele. Rolurile pe care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acceptat, de pildă, un borfaș mărunt în comunitatea VIP-urilor închisorii. Ținerea la distanță se face prin diferite tehnici de intimidare, propagandă, minciună, mită și manipulare a unor simboluri ale prestigiului social. Integrarea acestor subuniversuri în ordinea instituțională, în cultura penitenciară are loc printr-un proces de reificare 9, de percepere a fenomenelor umane ca și cum acestea ar fi lucruri, fapte naturale sau divine, neumane. Aceste subuniversuri devin lumi obiective, înfățișîndu-li-se oamenilor drept exterioare lor. Microcosmosurile lor sînt percepute ca reflectări ale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celulelor, a cabinetelor medicale, a cluburilor și atelierelor fiind, de fapt, palide reflectări ale ordinii "de la centru", "de sus", întărindu-le în felul acesta tuturor indivizilor din pușcărie ideea unor destine inevitabile, în raport cu care ei își declină orice responsabilitate. Cultura penitenciară este simțită ca o realitate obiectivă. Ea are o istorie care antedatează venirea indivizilor în instituție și nu este accesibilă doar prin reamintirea biografiilor lor. Există dinainte ca indivizii să populeze această lume și rămîne și după plecarea lor. Însăși
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
toate treptele dezvoltării omenești, alături de un cuantum de civilizație găsim și un cuantum corelativ de cultură" 12. Această distincție dintre cei doi termeni tinde să devină general acceptată, teoretizările pe marginea lor rărindu-se semnificativ în ultimii ani13. Prin civilizație penitenciară înțelegem suma tuturor aspectelor materiale și tehnice care contribuie la adaptarea omului la mediul carceral: aer, hrană, haine, bunuri, precum și circulația indivizilor, lucrurilor și informațiilor. Civilizația reflectă deci condițiile de viață sau calitatea vieții. În general, rapoartele privind starea închisorilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
detenție și a strategiilor social-politice de acțiune în vederea sporirii acesteia. În această direcție, interesul specialiștilor s-a focalizat pe dezvoltarea unor indicatori semnificativi de stare (a mediului, a relațiilor, a alimentației etc.) și de evaluare a aspirațiilor. Aspectele de civilizație penitenciară pot fi deci ierarhizate pe o scală ce pornește de la problemele elementare pînă la funcționări mai complexe, ca de pildă redobîndirea respectului de sine, apărarea demnității umane, în interiorul acestei scale situîndu-se starea de sănătate, accesul la asistența medicală, condițiile de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sănătate, accesul la asistența medicală, condițiile de hrană, educația și calificările obținute, condițiile de locuire, securitatea vieții, aspectele recreative, facilitățile de comunicare etc. Reluînd analogia cu calculatoarele, dacă prin cultură desemnăm "softul" unei instituții, prin civilizație înțelegem "hardul" acesteia. Civilizația penitenciară se monitorizează. Monitorizarea este o metodă de măsurare și de observare importată în științele sociale din domeniile fizicii și medicinei și constă în supravegherea sistematică a unor fenomene și procese a căror evoluție probabilă se va abate de la normalitate, cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
existente de cîteva decenii și ritualurile practicate, virtuțile îndemînării fiind înlocuite de o precizie electronică a aparatelor. Folclorul medical, eroii sistemului, credințele și ideologiile dominante toate acestea au trecut în desuetudine sau s-au transformat radical. În același mod, reforma penitenciară începută în Țările Scandinave acum patru decenii a transformat stabilimentele de pedeapsă în instituții custodiale civile moderne, făcînd să dispară argoul deținuților, ritualurile interne și valorile pe care s-au bazat vreme de aproape 200 de ani. Metodologia Relațiile dintre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
simboluri" interacționează atît între ele, cît și cu penitenciarul la a cărui confirmare contribuie. Universul simbolic astfel constituit ca sursă a legitimării reprezintă un ansamblu de idei care integrează diferite domenii de semnificații și cuprind, într-o totalitate simbolică, ordinea penitenciară. Procesele simbolice sînt procese de semnificare și se referă la alte realități decît la cele strict individuale. "Toate sectoarele ordinii instituționale sînt integrate într-un domeniu de referință cuprinzător, care constituie un univers, în sensul literal al cuvîntului, deoarece orice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de pedeapsă returnează societății niște deținuți mai greu de tratat decît fuseseră cînd au intrat în penitenciar, închisori pe care unii specialiști le-au numit adevărate "pagube penologice"33. Penologia ca știință a contribuit la dezvoltarea unei școli de arhitectură penitenciară, care a trecut prin mai multe faze: de la "închisoarea custodială", preocupată de securitatea instituțională și disciplina deținuților, la "închisoarea progresivă" caracterizată prin extinderea practicilor medicale, industriale și a programelor reeducative, pînă la "închisoarea profesională", în care viața deținuților și interacțiunile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit interval de timp. Într-o instituție închisă, temporalitatea capătă alte valențe decît într-un mediu deschis. Esența pedepsei rezidă, de fapt, în temporalitate și în modul în care este gestionat timpul. Temporalitatea penitenciară include o întreagă claviatură de repere temporale: în primul rînd durata, ca timp individual de așteptare (cu diverse amplitudini); apoi momentul de intrare (perceput diferit de primari și recidiviști), urmat de ritmul de înaintare în pedeapsă, structurat zilnic pe intervale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exprime acel ceva. Dar este imposibil să avem relații sociale fără evenimente de ordin simbolic."73 Unul din cele mai importante aspecte ale ritualurilor carcerale este de a-i familiariza pe noii membri cu valorile și tradițiile ce constituie cultura penitenciară. Durkheim spunea că, prin ritual, oamenii proiectează într-un plan cosmologic ordinea seculară și social-politică în care trăiesc. Prin intermediul ritualului, oamenii dau valoare de simbol "sistemului de relații sociale "corecte" dintre indivizi și grupuri". Peste tot în lume oamenii au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]