6,879 matches
-
documente diplomatice franceze 13. În ceea ce privește relațiile bilaterale ale Poloniei cu Germania, Uniunea Sovietică și România, numeroase informații se regăsesc în diferite volume, apărute la Paris și București 14. Nu vom ignora însă nici sursele de arhivă, literatura memorialistică ori diferite periodice ale timpului. Vom putea astfel contura mai bine rolul pe care relațiile dintre Polonia și România l-au jucat în politica est-europeană a Marii Britanii în 1938, dar mai cu seamă în timpul atât de agitatei, densei și complicatei primăveri a anului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numără printre fondatorii Societății Scriitorilor Bucovineni. A căutat să coaguleze viața culturală a bucovinenilor refugiați după 1940 în alte provincii. Preocupat în mod preponderent de literatura română scrisă pe teritoriul Bucovinei istorice, L. a colaborat, începând din 1923, la majoritatea periodicelor cernăuțene: „Poporul”, „Glasul Bucovinei”, „Codrul Cosminului”, „Cuvântul țărănimii”, „Bucovina”, „Tribuna”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina literară”, „Cronicar”, „Junimea literară”, „Spectatorul”. Ocazional a semnat în „Adevărul literar și artistic”, „Unirea” (București), „Familia” (Oradea). Intervențiile sale completau cu documente noi anumite fapte legate de
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
să-l urmeze ca titular al cronicii plastice a revistei „Vremea” (1936-1937); concomitent, colaborează la revista „Semne”, cu eseuri, cronici plastice și recenzii, semnate adesea cu pseudonimele Mircea Vuian, Valeriu Morjan. Încă din studenție, începuse colaborarea la cele mai importante periodice culturale ale vremii: „Viața românească”, unde o vreme, la invitația lui Mihail Ralea, a făcut parte din redacție, „Revista Fundațiilor Regale” și, imediat după aceea, „Universul literar”, în care era prezent uneori cu câte patru-cinci articole în același număr, fie
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
, periodic de cultură apărut la Bacău, lunar, între 1969 și 1973, cu subtitlul „Revista Asociației Studenților din Institutul Pedagogic Bacău”. Colectivul redacțional e format din Valerian Ciubotaru, Octav Eduard Lungu (redactor-șef), Valentin Tudose (redactor-șef adjunct), Ghiță Procopie (secretar de
GAUDEAMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287175_a_288504]
-
, periodic de literatură și artă apărut la București, săptămânal, între 27 octombrie 1902 și 15 mai 1904, în două serii (prima până la numărul 15). Directorul publicației este Juarez Movilă. Conform articolului-program, Artele la noi, semnat de director, revista a ieșit din
GAZETA ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287183_a_288512]
-
menită să popularizeze marile nume ale literaturii române și universale și să educe gustul public prin texte reprezentative. Rubricile, în mare parte nesemnate, au încă de la început un caracter specializat, păstrându-se aproape neschimbate pe toată durata de existență a periodicului. Astfel, „Buletinul literar” conține informații despre cărți noi, românești și străine. „Reflectoare din lumea artelor”, cu foiletoane semnate permanent de Em. Cerbu, tratează despre spectacolele de la Teatrul Național din București, o cronică separată având drept obiect spectacolele teatrale de la Paris
GAZETA DE DUMINICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
, periodic politic și literar apărut la Cernăuți, bisăptămânal, de la 2 mai 1891 până la 6 aprilie 1897 și între 2 aprilie și 1 octombrie 1906. Pentru a organiza și a conduce această gazetă, care înlocuia „Revista politică” de la Suceava, membrii societății bucovinene
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
a organiza și a conduce această gazetă, care înlocuia „Revista politică” de la Suceava, membrii societății bucovinene „Concordia” l-au chemat din Transilvania pe publicistul Pompiliu Pipoș, fost în trei rânduri redactor responsabil la „Tribuna” din Sibiu. După moartea acestuia, direcția periodicului va fi luată de G. Bogdan-Duică (9 mai 1893 - 24 iulie 1894), ajutat, mai ales în chestiunile politice, ca și antecesorul său, de redactorul responsabil Vasilie Marco. După plecarea lui G. Bogdan-Duică, vor fi redactori ai gazetei Eusebiu Stefanelli, Dionisie
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
vedere politic gazeta se păstrează în limitele legalității, în problemele culturale și literare redactorii sunt mai îndrăzneți, deși editorialul publicat în primul număr și intitulat Către publicul român din Bucovina nu anunță, în afara obișnuitelor acțiuni de culturalizare inițiate și de periodicele transilvănene, decât intenția de a ține pasul cu „direcția literară urmată de toți românii”. G.B. a făcut, prin literatura publicată și prin articolele de critică literară scrise de G. Bogdan-Duică, o meritorie propagandă națională în rândurile românilor din Bucovina. Paginile
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
între octombrie 1882 și aprilie 1884. Mai mult un magazin cultural cu anecdote, știri culturale și jocuri distractive decât o revistă literară propriu-zisă, G.i., care era redactată de Nicolae Enescu, publică totuși și „romane, nuvele, narațiuni”, traduse, probabil, din periodice similare care apăreau la Viena și în Germania. Nici programul formulat nu anunță altceva decât dorința redacției de a edita o gazetă care să contribuie la educarea și informarea cititorului, dar și la amuzamentul lui. Pe măsură ce G.i. câștigă atenția
GAZETA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287199_a_288528]
-
, periodic social și cultural apărut la Cluj, săptămânal, între 8 decembrie 1927 și 13 februarie 1928, având subtitlul „Organul Sindicatului Presei Române din Ardeal”. Revista conține rubricile „Mișcarea culturală și artistică”, „Discuții libere și anchete obiective”, „Viața orașelor din Ardeal și
GAZETA GAZETARILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287196_a_288525]
-
publicație apărută la București, săptămânal, în două serii, între 17 decembrie 1911 și 13 august 1916 și între 12 aprilie și 15 iulie 1922, sub conducerea unui comitet. Delegatul comitetului este M.E. Papamihalopol. G.i. face parte din genul de periodice apărute la începutul secolului al XX-lea, care, menite popularizării evenimentelor politice de strictă actualitate, constituie una dintre puținele surse de informare directă, atunci când este vorba de fapte interesând istoria națională. Articolul de deschidere, intitulat Câteva cuvinte, afirmă cu franchețe
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
GAZETA NAȚIONALĂ, publicație politică, economică și literară care a apărut la Iași, bisăptămânal, între 2 noiembrie 1871 și 25 februarie 1872. Este un periodic junimist, în care partea politică este predominantă, cu lungi articole, cu dări de seamă de la ședințele Camerei, cu o revistă a evenimentelor interne și externe și cu știri politice din întreaga lume. Se adaugă însă foiletoane în care se analizează
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
Pe drumul «Gândirii» fatal fiecare e răzleț și izolat. Drumul e deschis - altul pentru fiecare.” Dorind (potrivit afirmațiilor de mai târziu ale lui Cezar Petrescu) să devină continuatoarea „foilor cuminți” din Transilvania, scrise „pentru un popor sănătos și nepervertit”, noul periodic își propunea să reia îndeosebi acțiunea de dinainte de război a „Luceafărului”. Țara întregită, opinează autorii nesemnați ai primului editorial (Cezar Petrescu și Adrian Maniu, după cum va spune cel dintâi), „are nevoie de lumina «Gândirii» cum a avut odinioară nevoie de
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
interesantă decât cele apărute anterior în Transilvania: „În România cea nouă e o datorie să încercăm a face să apară o revistă cel puțin tot atât de bună cât a putut să apară în timpuri de asuprire străină.” Prin asumarea continuității față de periodicul budapestan, apoi sibian, și față de revistele ardelene în general, G. se situa principial pe linia orientării literare tradiționale. Acest sens orientativ se declară - în primele numere mai ales - fără echivoc în grafica revistei. Pe copertă, sub caligrafia delicată a titlului
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
neosămănătoriști, Agârbiceanu suportă mai curând încadrarea în poporanism. Articole și cronici semnează Dan Rădulescu, Radu Dragnea, D. I. Cucu și Victor Ion Popa. Eclectismul învederat de sumarul primului număr se menține ani în șir, cu limitări tot mai pronunțate după transferarea periodicului la București. Alături de majoritatea colaboratorilor inițiali, mai scriu, între alții, Demostene Botez, Emanoil Bucuța, Ion Pillat, Al. O. Teodoreanu, Al. Busuioceanu, Al. Davila, Gib I. Mihăescu, Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, G. Bogdan-Duică. Poposesc în paginile revistei și Ion Vinea, Al.
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
începe să publice și articole (1923), revista capătă o tot mai accentuată orientare tradiționalistă, în spirit religios creștin, de expresie ortodoxă. Din 1926, când Crainic devine redactor alături de Cezar Petrescu, dar mai cu seamă după ce el rămâne singurul conducător al periodicului, G. se transformă declarat dintr-o publicație eclectică într-una de direcție. Revista își asumă - și va exercita viguros - rolul de principal organ al mișcării literare tradiționale, căreia îi dă un nou sens, militant autohtonist și ortodoxist (Sensul tradiției, 1-3
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
material interesant, Laboratorul unui dicționar, semnează Ion Breazu, evocând activitatea de la Muzeul Limbii Române, și tot el scrie despre personalitatea lui Ion Agârbiceanu și despre moartea tragică a lui St.O. Iosif. Olimpiu Boitoș este autorul unui articol amplu intitulat Periodicele ardelene în răstimp de o sută de ani. Este prezentată colecția „George Sion” a Bibliotecii Universitare din Cluj, e caracterizată personalitatea profesorilor G. Bogdan-Duică și Sextil Pușcariu; V. Vlaicu argumentează romanitatea orașelor din Ardeal și Banat, etnograful Emil Precup evocă
GAZETA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
, periodic social și literar apărut la Timișoara, săptămânal, între 22 decembrie 1885 și 13 decembrie 1892. G.p. continuă, fără deosebiri de program, de conținut sau de componență redacțională, gazeta „Timișana”, condusă tot de Teodor V. Păcățian, editor, director și redactor responsabil
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
G. Dem. Teodorescu și, din Transilvania, V.M. Lazăr ș.a. strâng material folcloric. Redacția se adresa, mai ales prin conținutul articolelor cu caracter general (politice sau culturale), și românilor din Transilvania, motiv pentru care autoritățile austro-ungare interzic din anul 1888 difuzarea periodicului. La G.s. au scris câțiva dintre autorii reprezentativi ai epocii. Dintre ei se detașează I.L. Caragiale. El își începe activitatea la revista lui C.C. Datculescu în iarna anului 1897, trimițând directorului o scrisoare prin care își anunță viitoarele colaborări. Caragiale
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
ziarului pajura bicefală. Mureșianu se vede silit, de altfel, să modereze și tonul articolelor politice, ceea ce va provoca o polemică, în 1855, cu M. Kogălniceanu, care, în paginile „României literare”, se arătase nemulțumit, între altele, de lipsa de combativitate a periodicului brașovean. Lunga perioadă de apariție, șaizeci și doi de ani numai în secolul al XIX-lea, explică, în bună parte, oscilațiile de atitudine și unele inconsecvențe. De la liberalismul moderat și reformist, cu ecouri iluministe, al lui G. Barițiu, la democratismul
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
G. de T. devine un ziar în care informația, îndeosebi aceea locală, și articolul de atitudine politică predomină. Moartea lui Aurel Mureșianu face ca din 1911 o societate în comandită, condusă de N. Vecerdea și Voicu Nițescu, să obțină proprietatea periodicului, care va fi redactat de Ioan Brotea și Victor Braniște. La rubricile literare și culturale se întâlnesc semnăturile lui Silvestru Moldovan, Onisifor Ghibu, Aron Cotruș, Emil Isac, Ioan Lupaș, Virgil Onițiu ș.a. În anii primului război mondial autoritățile austro-ungare confiscă
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
Gala Galaction. Numit inspector bisericesc (defensor ecleziastic), scriitorul cunoaște, în satele străbătute, lumea pe care o va transpune mai târziu în nuvelele și povestirile sale. Semnează frecvent proză în „Viața socială”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Flacăra”, scrie și în alte periodice. În 1914 îi apare cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din Răzoare. Obține Premiul pentru literatură „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. În 1915-1916 îl secondează pe Arghezi la conducerea săptămânalului „Cronica”. În timpul primului război mondial publică la „Scena”, „Renașterea”, „Cronicarul”, „Lumina
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
semenilor. Preocuparea pentru condiția socială a celor mulți, a sărmanilor și năpăstuiților îl orientează spre socialism. Asemenea prietenilor săi Tudor Arghezi, N.D. Cocea, V. Demetrius, frecventează, ca licean, clubul socialist. În „Adevărul ilustrat”, publicație de orientare convergentă cu cea a periodicelor socialiste, îi apar două schițe, Pe terasă și Harpistul Dionisos, pătrunse de spiritul umanitar, în „Liga ortodoxă” poemul Tablou uitat, ce învederează, asemenea unor versuri din aceeași perioadă (Auroră mistică), influența poeticii simboliste și a celei parnasiene, practicate programatic în
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
, periodic politic și cultural apărut la Oradea, zilnic, între 15 iulie 1929 și 31 iulie 1940, sub direcția lui George A. Petre, de la numărul 563/1931, redactor responsabil fiind A. Bârnă. De la numărul 564/1931, publicația are subtitlul „Organ de afirmare
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]