1,176 matches
-
întunecați și mulți, țărănimii sărace și osândite”. Protagonistul, un țăran fără pământ, ajunge la disperare, la beție, apoi, în iureșul răzvrătirii, se află în fruntea răsculaților. Cumințit definitiv de gloanțele stăpânirii, își ia zborul spre cer, fiind imaginat într-un periplu prin vămile văzduhului, până la scaunul judecății supreme. Sentința de condamnare la iad este contestată de țăran într-o pledoarie unde își relatează patetic viața plină de suferințe și nedreptăți, prin care își ispășise toate păcatele. Victor Anestin sublinia prezentarea plină
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
a primit grad și a devenit locotenent-major. Și după Pitești ați fost trimis la Gherla? În ce perioadă ați stat la Gherla? ’49-’51. Și de la Gherla ne-au dus la Canal și de acolo la Aiud. Ăsta a fost periplul. Era simplu, nu era complicat. Și atât la Gherla, cât și la Aiud condițiile erau aceleași? Mai mult chiar... respectiv, fiecare căuta să adauge condițiilor generale un strop de personalitate. Că unul avea idei mai năstrușnice, respectiv, și alea erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Petroșani, parcă, Dorel Darvai, fratele renumitei cântărețe de muzică populară din Satu Mare, Victoria Darvai. Și-au mai fost și alții, dar nu-mi aduc aminte acum numele lor. Și cum eram tineri toți, s-a legat prietenia. Și ați Început periplul prin coloniile de muncă... Da. Pe 6 decembrie 1959, deci de Sfântul Nicolae, ziua tatălui meu, eram ancorați la malul Dunării. Ne-au debarcat și ne-au urcat pe un bac. Locul dormitoarelor noastre era un hambar În care se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
exemplu, că prezența soțiilor și copiilor fotbaliștilor pe aeroport dădea impresia unei „reuniuni familiare” (corect: familiale), iar ceva mai încolo, anunțîndu-și plecarea la Galați, pentru a participa la lansarea volumului Ora ideală de Viorel Dinescu, a promis că după acest „periplu” va acorda un alt interviu. Surprinzător, și interlocutorul său, Tudor Vornicu, a reluat formula de „periplu gălățean”, ceea ce, evident, e greșit. „Periplu” (fr. périple, lat. periplus) înseamnă „călătorie lungă pe mare”, lucru pe care ca eminenți publiciști ce sînt ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
iar ceva mai încolo, anunțîndu-și plecarea la Galați, pentru a participa la lansarea volumului Ora ideală de Viorel Dinescu, a promis că după acest „periplu” va acorda un alt interviu. Surprinzător, și interlocutorul său, Tudor Vornicu, a reluat formula de „periplu gălățean”, ceea ce, evident, e greșit. „Periplu” (fr. périple, lat. periplus) înseamnă „călătorie lungă pe mare”, lucru pe care ca eminenți publiciști ce sînt ar trebui să-l știe. Nu totul a fost însă iritant sau dezamăgitor în respectiva emisiune cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la Galați, pentru a participa la lansarea volumului Ora ideală de Viorel Dinescu, a promis că după acest „periplu” va acorda un alt interviu. Surprinzător, și interlocutorul său, Tudor Vornicu, a reluat formula de „periplu gălățean”, ceea ce, evident, e greșit. „Periplu” (fr. périple, lat. periplus) înseamnă „călătorie lungă pe mare”, lucru pe care ca eminenți publiciști ce sînt ar trebui să-l știe. Nu totul a fost însă iritant sau dezamăgitor în respectiva emisiune cu Eugen Barbu, prozator și critic pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
i-am Însoțit timp de câteva zile, pe urmele lui Creangă, În vederea realizării unui album „Ion Creangă”. Acesta a și apărut la Editura „Junimea” din Iași, În 1983, coautor fiind și scriitorul Constantin Parascan, tot de la Casa Pogor. Ajunși, În periplul nostru la Rădășeni, l-am prelungit până În Lămășeni, unde ne-a mai Împărtășit unele date Învățătorul Mihai Niculăiasa. În casa acestuia, deosebit de primitoare, ieșenii „s-au documentat” (eu a trebuit să le țin de urât...), până au uitat și pălăria
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vinul lui Teohar, căzut din plasă În plin magazin). Casiera mi-a spus ulterior că 3 zile după aceea a mirosit excelent. Noutăți culturale de pe aci: 1) Iorgu Iordan, a Împlinit În vară, 90 ani, ocazie cu care face un periplu pe la facult. de filologie din țară. În 10-11 nov., s-a organizat și În Cluj un simpozion În cinstea lui, pe teme filo-lingui stilistică. A prezidat; a avut interview cu studenții, a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
salutări și cu omagii soției Dvs. A. Vieru * Paris, 25.02.1997 Dragă Domnule Manea, Vă răspund târziu la scrisoarea cu gânduri și urări de anul nou. Abia de câteva zile ne-am Întors la Paris cu soția (după un periplu București - Moscova - București - Paris). Urările mele pentru Dvs. și Doamna Dvs. se referă deci la cele zece luni din an care urmează; și eu vă doresc un an fast, iar În ceea ce ne privește, o Întâlnire la Paris cu Dvs.
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
modul său concis și ferm de prezentare a situației, oamenii căpătau încredere și porneau la realizarea pacificării generale. Cum lucrurile nu puteau să se desfășoare într-un ritm prea alert, s-au prelungit până după alegerile din 1946. într-un periplu continuu, Nicolae Petrașcu a trecut pe rând la toate regionalele: Brașov, Arad, Sibiul său de suflet, București, Constanța, Iași, Suceava, etc. în această perioadă de luptă continuă, semnalăm totuși o mică vacanță împreună cu familia la Sâmbăta de Sus, relatată într-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mi mâna. Începe-vom azi săptămâna” (Invocație); „Era spre dimineață. Cu privirile pironite în pavaje / Pășeau X, Y: două ciudate personaje. / - Nu merg, șopti insul X / În dreptul unei firme de onix. / - Coboară, spuse Y. Știu eu ce știu” (Vis cu periplu); „Ține pasul. Nu mă sili să te caut. / Respiră în ritm. Calcă precaut. Nu privi înapoi. Ferește-te de amețeală. / Iată măgura finală / Cu iezerul ascuns. / Cum îți bate inima! Am ajuns. Dormi acum! Poate, pe-ncercate, / Vei înnoda visul de
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Dragoș Vrânceanu, „Dă-mi înapoi grădinile”, CML, 1940, 52; Ion Șiugariu, „Dă-mi înapoi grădinile”, MMN, 1940, 1-3; Septimiu Bucur, „Dă-mi înapoi grădinile”, RML, 1940, 48; Streinu, Pagini, II, 77-85, V, 92-96; Călinescu, Ist. lit. (1982), 929-930; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 230-236; Crohmălniceanu, Literatura, II, 171-175; Ion Maxim, „Vinul sălbatic”, O, 1977, 29; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 62-73; Negoițescu, Ist. lit., I, 322-323; Ciopraga, Amfiteatru, 316-321; Dicț. scriit. rom., I, 718-720; Rotaru, O ist., IV, 143-145. C.T.
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
1980), Metapoetica. Prolegomene (1983; Premiul Academiei Române), Izvoarele artei. Ad fontes (1988), Tradiții naționale (în estetică și filosofia artei) (2001), de literatură - Irenikon (1990), Anti-Gog (1997), Poeme de odinioară (2000), de memorii - Lecțiile istoriei (O, tempora!) (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Periplu prin memorie (O, tempora!) (1998), de istorie - Ideea europeană sau Noi și Europa (Istorie, cultură, civilizație) (1993). Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, H. susține în cărțile sale două dimensiuni fundamentale ale împlinirii omului: tradiția națională, pe
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
dezvăluie prea mult. Însă ele vorbesc despre trăirea adâncă a istoriei și a credinței, despre cultul închinat cărții și prieteniei (a avut lungi și constante prietenii, cu Const. Fântâneru, Vintilă Horia, Ion Șiugariu, Const. Ciopraga), despre miracolul legendelor, într-un Periplu prin memorie presărat cu însuflețite tablouri. Un jurnal este și Anti-Gog, după cum un jurnal se voia provocatorul roman al lui Giovanni Papini, Gog, căruia H. îi construiește o replică viabilă. Fără să-i fi scăpat sensul întors al cinismului demolator
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
II, Iași, 1978; Ars longa, București, 1980; Metapoetica. Prolegomene, București, 1983; Izvoarele artei. Ad fontes, București, 1988; Irenikon, Cluj-Napoca, 1990; Ideea europeană sau Noi și Europa (Istorie, cultură, civilizație), Iași-Chișinău, 1993; Lecțiile istoriei (O, tempora!), Iași, 1995; Anti-Gog, Iași, 1997; Periplu prin memorie (O, tempora!), Iași, 1998; Miorița (De la motiv la mit), Iași, 1999; Întoarcerea la literatură. Aplicații, Iași, 2000; Poeme de odinioară, Timișoara, 2000; Pro Eminescu, Iași, 2001; Tradiții naționale (în estetică și filosofia artei), Iași, 2001; Printre contemporani. Oameni
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
versuri, Celălalt (1982), eclectic și livresc, nu a stârnit ecouri deosebite. SCRIERI: Arghezi și folclorul, București, 1966; Permanențe ale criticii, București, 1968; Ipostaze, Cluj, 1970; Celălalt, Cluj-Napoca, 1982. Repere bibliografice: Mircea Ciobanu, Note de lector, „Scânteia”, 1966, 7108; Dumitru Micu, Periplu, GL, 1967, 21; Mihai Ungheanu, Domițian Cesereanu, „Permanențe ale criticii”, LCF, 1969, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, „Permanențe ale criticii”, RL, 1969, 9; Alexandru George, Marele Alpha, București, 1970, 45-53; Nicolae Manolescu, Domițian Cesereanu, „Ipostaze”, CNT, 1970, 50; Adrian Marino, Opinii
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
examinează concepția și viziunea acestor compuneri sporadice ale începuturilor, tatonări ce trebuie apreciate strict istoric, pentru că rolul lor a fost unul precumpănitor didactic, o perspectivă critică asupra poeziei apărând abia în primele decenii ale secolului al XIX-lea. A. urmărește periplul poeziei începuturilor, de la „poezia-trudă” la „poezia-divertisment”, de la „poezia-adevăr” la „poezia-ficțiune”. S-a dat, afirmă autorul, până la 1830, o adevărată luptă pentru expresie, pentru debarasarea de formele rigide, greoaie, confuze, arhaice, ermetice, de nebulozitatea multor versuri, o bătălie pentru câștigarea clarității
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
întâmplările nestatornice în destin, de a da o logică vieții sale și de a o urma apoi cu o consecvență care este semnul distinctiv al unui caracter tare. Oricum, simt nevoia să mă repet, avem de a face cu un periplu de ordin spiritual. În acest personaj, Ioana Em. Petrescu citește "viziunea libertății umane", "idealul individualismului renascentist", un prim semn de emancipare a culturii române "de viziunea fatalistă din universul tragic al lui Miron Costin"22. Așa stând lucrurile, este previzibil
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și în cea latină a Fiziologului: Dumnezeu este "soarele dreptății"23. Ceea ce marchează fie o circulație a topos-ului, fie o vizitare a Fiziologului, care devenise deja o scriere etalon. Sau, de ce nu, ambele variante. Pentru a încheia acest lacunar periplu printre surse, mă mai opresc la o lucrare din secolul al XII-lea, care a influențat gândirea medievală, alimentând-o cu simboluri: Aviarium-ul lui Hugues de Fouilloy. Și acesta face distincția dintre vultur (vultur) și acvilă (aquila). Primul, consumator de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
manifestării ei. Se fac diferențieri conceptuale între violență și agresivitate și se insistă asupra formelor violenței umane care sunt deja de mulți ani în atenția specialiștilor, cum ar fi violența în familie și maltratarea copilului. Un subcapitol aparte oferă un periplu printre diferitele manifestări ale violenței totalitaritarismului din România comunistă. Tot ca o noutate apare și discutarea violenței din perspectiva comunității care conține familia și creează cadrul creșterii și dezvoltării copiilor. Capitolul cuprinde și o fundamentare neurofiziologică a efectelor nefaste ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
descoperiri epocale, înregistrate de către avangarda științifică, în ultimele patru decenii. Astfel, ne dovedim solidari cu noua paradigmă holistă, care se profilează tot mai energic la orizont, dar și angajarea lucidă și responsabilă la propășirea ei. Cheia de lectură a acestui periplu ontogenetic va fructifica și perspectiva novatoare asupra traumei pe care ne-o propune îndeosebi psihologia prenatală și psihologia transpersonală. Unii exploratori aritmici și cutezători ai condiției umane, lansează încă o idee surprinzătoare, aceea că momentul concepției unui copil nu trebuie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care relatează aventurile întoarcerii lui Ulise în țara sa. Și de cele mai multe ori aventurile încercatului călător sunt probe de ospitalitate, numeroase povestiri de scene de ospitalitate punctând călătoria rătăcitorului, aflat în căutarea unei ultime primiri care marchează sfârșitul încercărilor, sfârșitul periplului. În această foarte lungă călătorie, rătăcire din insulă în insulă, cu o navigare întotdeauna întârziată de furia zeilor, Ulise este animat de dorința de a vedea "cum se înalță fumul de pe acoperișurile din țara lui"21, de a regăsi Itaca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bătrânețe. Într-o frumoasă zi, pe înserate..." spune La Fontaine. Dar mai este și un cuplu armonios bucuros de oaspeți și timpul a creat, de-a lungul anilor, această armonie. La fel stau lucrurile cu visul despre Itaca, capăt al periplului, moment de sfârșit de epocă și de renaștere de timp nou, în care ospitalitatea se confundă de acum înainte cu țara regăsită după atâția ani și în care se face, de asemenea, proba ospitalității timpului. Filemon și Baucis Povestea despre
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Nouă ne place aici»? De ce între băieți vorbirea aproape exclusivă a limbii engleze? De ce această fatalitate pe care mintea o înțelege, dar înaintea căreia inima se revoltă?”. întors la București, el recunoștea, două luni mai târziu, că în întregul său periplu american „una din ocupațiile mele de căpetenie a fost aceea de a-i ruga să se întoarcă în țară”. Deci, o dată ajuns printre românii americani, el și-a reexaminat propriile intenții, acceptând însă numai arareori sentimentele și argumentele celor în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a Sandei Nițescu evocarea ,mămăligii" devenită figură emblematică a bucătăriei românești. Cafenelele pariziene ale Sandei Nițescu, descrise în cea de-a doua ei carte - un bloc notes de crochiuri literare și grafice - anticipau într-o formă ceva mai ,descărnată" suculentul periplu prin restaurantele bucureștene. Ajunsă acasă, despovărată de nostalgii, înarmată cu reminiscențele ,distilate" ale unor lecturi de specialitate și având memoria perfectă a sutelor de feluri de bucate degustate și savurate din obligație și pasiune, de-a lungul unor decenii, fără
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]