2,880 matches
-
omului de a supune cu forța zeitățile voinței sale. Toate imnurile din cartea a treia se termină prin cuvântul magic Hakama (în vechea limbă accadiană), care s-a tradus în asiriană prin "amanu" și de unde vine probabil "amin". Magia de la perși trece la indieni (la care găsim codul magic ATHARVA VEDA) și la evrei (Solomon, cu ajutorul unei inscripții de pe un inel "supunea îngerii și toate forțele naturii", iar Noe și Cham se crede că erau inițiați), de la egipteni la greci și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
vreme la curtea Babilonului în înalta sa funcție; drept recunoștiință, uneltește împreună cu regele persan Cyrus prăbușirea binefăcătorului său, pentru a-și vedea eliberat poporul din captivitate. Intriga reușește. După o luptă și un asediu celebre, cetatea Babilonului s-a predat perșilor. Ultimul rege al dinastiei neobabiloniene - Nabonid (555-538 î.e.n.): odată detronat independența Chaldeei s-a pulverizat. Cyrus intră triumfător în capitala marelui imperiu, dărâmă turnul Elemenanki și zidurile de apărare, îi alungă pe ghicitorii țării, care jurară răzbunare și îi eliberă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pentru a se împrăștia în cele patru vânturi. Cine s-a atins de Babilon, s-a molipsit ca de o boală contagioasă. Mai întîi asirienii, apropiați prin lupte și despărțiți doar de câteva coline; apoi vecinii din nord - mezii și perșii, mai ales de când Cyrus a cucerit cetatea lui Bel; după aceea evreii, duși în captivitatea lui Nabucodonosor; în sfârșit, grecii și toată Marea Egee cu țărmurile și insulele ei, odată cu sosirea lui Alexandru cel Mare. Numai Egiptul a stat deoparte, ceea ce
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
război când Luna era în scădere și uneori chiar când era în creștere. Numai când era plină, se considera că este o zi fastă pentru o asemenea expediție importantă. Iată ce au pățit athenienii din această cauză: "La vestea debarcării perșilor, spartanii au decis să-i ajute pe athenieni, dar nu au putut să o facă imediat; nu au vrut să violeze regula; au spus că nu vor începe campania decât în ziua în care Luna va fi plină." (Herodot VI
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
este posibil? - Momentul hotărâtor este al nașterii sau al concepției copilului? - Doi gemeni au întotdeauna și în mod necesar aceeași soartă? Oare cei născuți în același timp cu Platon și Alexandru au aceeași soartă? - Invers. Când Miltiade dobora mii de perși în lupta de la Marathon, înseamnă că toți acești oameni s-au născut în aceeași oră, sub aceeași zodie? - Sextus Empiricus, medic și filosof, denunță, într-o lucrare de 10 volume, falsitatea horoscoapelor, atrăgând atenția că, din cauza refracției atmosferice, astrul ce
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
din Atena; practicând el însuși tot felul de divinații, reînflori cultul lui Venus, al lui Mercur, și al lui Baal - Zeus - Jupiter. In guvern se instalară filosofii și astrologii. Când împăratul căzu rănit mortal într-o luptă cu Sapor - regele perșilor, luă un pumn de țărână și aruncîndu-l spre cer strigă: "ai învins, galileanule". Reacția creștinismului a fost teribilă. Fără acțiunea moderatoare a lui Jovien, un pogrom fără precedent ar fi trimis în neant mase întregi de genethliaci. Profesorii lui Julian
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
într-un spațiu vast, întins în vremea sa de la Don până „în partea cealaltă a Orientului [...], în ținuturile Asiei”, alanii propriu-ziși, „massageții de altădată”, devin treptat elementul hegemon în stepele de la est de Marea Caspică, după ce „încetul cu încetul, ca perșii, și-au impus numele și asupra populațiilor din jur pe care le-au biruit”. Dincolo de controversele care persistă și în prezent în legătură cu etnogeneza alanilor, este de presupus că acest proces i-a implicat, într-o primă etapă, pe descendenții massageților
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
îi răspunse: „Împărate Fiul Lemnarului pregătește scândurile pentru sicriul înălțimii Voastre”. Împăratul râse cu un aer de atotputernic. Dar parcă Dumnezeu a grăit prin gura creștinului evlavios, căci după câteva zile, împăratul Iulian muri într-o luptă în Mesopotamia, împotriva Perșilor. Fiind rănit de moarte în această bătălie, ultimele lui cuvinte au fost acestea, pe care istoria le-a consemnat. „Ai învins, Galileiene.” Dumnezeu i-a închis pe veci gura cu care împăratul hulea și, tot pe veci, i-a schimbat
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
î.e.n. în scrierile “Ayurveda” sunt prezentate reguli de folosire a exercițiilor fizice și masajului, iar legile lui Manu asociază acestora băile pentru purificarea sufletului. Exercițiile fizice și masajul au fost cunoscute și practicate de toate popoarele vechi ale Orientului. Mezii, perșii, asirienii, babilonienii foloseau aceste practici, în principal în scopul tratării răniților din războaiele pe care le duceau. În Grecia antică, medicii de seamă, cum au fost Hipocrat, considerat părintele gimnasticii medicale (430-337 î.e.n.ă, aduc primele noțiuni exacte despre factorii
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
Invariabil, problema implicată în acele mari convulsii a fost: cine va conduce și cine va fi condus? Cine va fi liber și cine va fi sclav? Lipsa de înțelegere reciprocă s-a aflat oare la baza conflictului dintre greci și perși, dintre atenieni și macedoneni, dintre evrei și romani, dintre împărat și papă, dintre englezi și francezi la sfârșitul Evului Mediu, dintre turci și austrieci, dintre Napoleon și Europa, dintre Hitler și restul lumii? A fost lipsa de înțelegere a culturii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Dominare, retragere extrema, date autobiografice, experiențe personale (povesti de război) incapacitatea de a lua decizii, politețe fata de figurile importante, inflexibilitate in ceea ce privește locurile Lupte pentru conducere, adepți supuși, pauze lungi, discuții despre: Sarcini, reguli și proceduri, autorități, și pers, recomandate de autorități împart responsabilitatea pentru organizarea activității grupului Exprimarea sentimentelor pozitive, ostilității, trăirii emoționale intense intre perechi, gelozie. Simptome ale nevoilor rezolvate reflectate de: Încurajări si reacții la părerile altora. Orientare, căutarea deciziilor, conducere comuna. Prietenie, apropiere emoțională, încredere
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
al exprimării’’(Istoria Limbii Române-Al. Rosetti, B. Cazacu, Liviu Onu, Ed. Minerva, București, 1971). De pildă în portretul lui Ștefan cel Mare întâlnim ca elemente arhaice cu deosebit efect stilistic inversiunea asociată cu folosirea pluralui auxiliarului a avea la pers a III-a, pentru singular s-a păstrat până târziu. Îl găsim frecvent în operele sadoveniene, ce exprimă frumusețea graiului local, melodios, care nu este perceput ca o deranjantă vorbire a ignoranților din zona Munteniei în special, care fac acest
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Ștefan e caracterizat prin puține cuvinte, al căror sens complet astăzi ar trebui, în limbaj standard să cuprindă câteva fraze: era ’’un om întreg la fire’’;.’’la lucru de războaie meșter..rar război de nu biruia’’. Este frecventă și folosirea pers a III-a sg. pentru pl.‚”și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea”, dar și forme de plural pentru singularul verbelor, cu evidenta dorință de a arăta, în cazul voievodului, că țara e înțeleasă ca un substantiv al cărui
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
o povestire cursivă ce se referă la trecut și la întâmplări fantastice, acesta folosește timpuri verbale în care auxiliarul perfectului compus are forma scurtă precum: o făcut, o fost, o văzut, s-o dus. Această formă este folosită și pentru pers. III-a sg. ca și pentru aceeași persoană la plural, el, ei o fost, o făcut, o văzut, etc. Forma aceasta folosită și la plural nu este simțită nici de vorbitorul școlit ca o fiind incorectă, dovadă că ea este
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
mult sau mai puțin) definită, colonizarea se dovedește a fi una dintre cele mai vechi practici umane. Numeroase state au practicat-o, fie la scară regională, fie la nivel mondial. Toate marile imperii s-au constituit În felul acesta: chinezii, perșii, aztecii, incașii, arabii, turcii. Nu este vorba așadar despre o practică tipic europeană sau occidentală; dimpotrivă, ea este cu mult anterioară capitalismului și industrializării. În ceea ce privește practica europeană, aceasta datează de pe vremea grecilor (În special În perioada de supremație a Atenei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grecesc pune mai mult accent pe situația străinului În raport cu Cetatea. Cultura ateniană, de la Homer Încoace, nu este xenofobă: stau mărturie tradiția unui Zeus ospitalier (Zeus Xenos), omagiul adus curajului lui Hector, sentimentele umane pe care Eschil le-a pus pe seama perșilor sau călătoriile lui Herodot. În ceea ce privește istoria Cetății Atena și a instituțiilor sale (politeia), acestea sunt de fapt, prin isonomia (egalitatea În fața legii) și isegoria (egalitatea cuvântului), rezervate autohtonilor. Cetățenia instituie diferența În raport cu străinul. Aliații Atenei, care nu sunt cetățeni atenieni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au devenit conștienți de istorie. Inaugurat de legământul lui Dumnezeu cu Avraam, conștientizat de Moise și răspândit de profeți, procesul istoric capătă sens, el urmând a se finaliza cu venirea lui Mesia și mântuirea poporului lui Israel. Se pare că perșii, primul popor arian care a devenit conștient de caracterul istoric 6, i-au influențat pe evrei cu simțul lor apocaliptic. În afară de evrei, susține Berdiaev, perșii sunt singurul popor care a văzut destinul istoric înzestrat cu finalitate prin victoria lui Ahura
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a se finaliza cu venirea lui Mesia și mântuirea poporului lui Israel. Se pare că perșii, primul popor arian care a devenit conștient de caracterul istoric 6, i-au influențat pe evrei cu simțul lor apocaliptic. În afară de evrei, susține Berdiaev, perșii sunt singurul popor care a văzut destinul istoric înzestrat cu finalitate prin victoria lui Ahura Mazda asupra lui Ahriman, așa cum menționează Avesta, cartea sacră a mazdeismului. Mesageri ai voinței divine, profeții evrei au avut menirea să întoarcă poporul lui Dumnezeu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
GConj - grup conjuncțional GD - grup determinant GFlex - grup flexiune GN - grup nominal GP - grup prepozițional GV - grup verbal GX - proiecție maximală, al cărei tip nu este specificat m. - masculin n. - neutru N - nominal N, Nom - Nominativ NP - nume predicativ p., pers. - persoană pl. - plural S - subiect SCoord - sintagmă coordonată SVO - topica subiect + verb + obiect sg. - singular Spec - specificator V - verb VSO - topica verb + subiect + obiect SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE * - exemplul este agramatical ? - exemplul este destul de acceptabil ?? - exemplul este foarte puțin acceptabil
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care poate exprima suficiente informații despre subiect prin mărcile de număr și persoană. În română, mărcile de număr și persoană sunt fuzionate într-o singură desinență. De exemplu, verbul a citi are la indicativ prezent desinențele: (19) citesc - des. Ø, pers. I, nr. sg.; citești - des. -i, pers. a II-a, nr. sg.; citește - des. -e, pers. a III-a, nr. sg.; citim - des. -m, pers. I, nr. pl.; citiți - des. -ți, pers. a II-a, nr. pl.; citesc - des. Ø
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin mărcile de număr și persoană. În română, mărcile de număr și persoană sunt fuzionate într-o singură desinență. De exemplu, verbul a citi are la indicativ prezent desinențele: (19) citesc - des. Ø, pers. I, nr. sg.; citești - des. -i, pers. a II-a, nr. sg.; citește - des. -e, pers. a III-a, nr. sg.; citim - des. -m, pers. I, nr. pl.; citiți - des. -ți, pers. a II-a, nr. pl.; citesc - des. Ø, pers. a III-a, nr. pl. 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de număr și persoană sunt fuzionate într-o singură desinență. De exemplu, verbul a citi are la indicativ prezent desinențele: (19) citesc - des. Ø, pers. I, nr. sg.; citești - des. -i, pers. a II-a, nr. sg.; citește - des. -e, pers. a III-a, nr. sg.; citim - des. -m, pers. I, nr. pl.; citiți - des. -ți, pers. a II-a, nr. pl.; citesc - des. Ø, pers. a III-a, nr. pl. 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective Pentru acordul verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
desinență. De exemplu, verbul a citi are la indicativ prezent desinențele: (19) citesc - des. Ø, pers. I, nr. sg.; citești - des. -i, pers. a II-a, nr. sg.; citește - des. -e, pers. a III-a, nr. sg.; citim - des. -m, pers. I, nr. pl.; citiți - des. -ți, pers. a II-a, nr. pl.; citesc - des. Ø, pers. a III-a, nr. pl. 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective Pentru acordul verbului predicat cu subiectul reprezentat de un substantiv colectiv, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la indicativ prezent desinențele: (19) citesc - des. Ø, pers. I, nr. sg.; citești - des. -i, pers. a II-a, nr. sg.; citește - des. -e, pers. a III-a, nr. sg.; citim - des. -m, pers. I, nr. pl.; citiți - des. -ți, pers. a II-a, nr. pl.; citesc - des. Ø, pers. a III-a, nr. pl. 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective Pentru acordul verbului predicat cu subiectul reprezentat de un substantiv colectiv, sunt relevante gradul de referențialitate al substantivului și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
I, nr. sg.; citești - des. -i, pers. a II-a, nr. sg.; citește - des. -e, pers. a III-a, nr. sg.; citim - des. -m, pers. I, nr. pl.; citiți - des. -ți, pers. a II-a, nr. pl.; citesc - des. Ø, pers. a III-a, nr. pl. 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective Pentru acordul verbului predicat cu subiectul reprezentat de un substantiv colectiv, sunt relevante gradul de referențialitate al substantivului și configurația sintactică în care apare acesta: - independent: (20) Ieri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]