2,409 matches
-
1000 km. în spațiu! Ca surse ale descoperiri religiei strămoșești ne pot fi de mare trebuință și scrieri- le în sanscrită ale vechilor aryas din India, neamul nostru răzlețit către soare răsare prin secolul XXVll î.e.n. cît și unele texte persane unde apare Mitra ca divinitate solară. În textele Veda, Mithra era un zeu al luminii, invocat împreună cu cerul, purtînd uneori și numele de Varuna; în morală era recunoscut drept protectorul adevărului și înțelepciunii, potrivnicul falsității și erorii, cel ce era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
opus imaginii de pater familias a lui Ștefan cel Mare. Românul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă are la bază construcției literare motivul străinului, care observa și comentează cele văzute în timpul călătoriei sale prin Moldova (întâlnit și la Montesquieu în Scrisori persane sau la Vasile Alecsandri în Balta-Albă ). Pe lângă acestea un roman foarte interesant este Creangă de aur, reconstituind istoria ultimului decheneu care îl mai slujește pe zeul dacic Zalmoxis. 4. Natură Mihail Sadoveanu a fost mai mult decât un peisagist, el
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
târziu, când a înțeles că întoarcerea sa în Principate, dacă va fi vreodată posibilă, nu se va produce curând, în Malta. Aici a aflat despre jefuirea reședinței sale din București și despre distrugerea bibliotecii, care conținea cărți și manuscrise arabe, persane, grecești. Intr-un raport de o rară forță narativă, Summerers descrie aceste evenimente. încrezător în posibilitatea continuării carierei sale diplomatice, Summerers culegea informații despre noii domni și despre intrigile agenților francezi, pe care le trimitea la Constantinopol. Răcirea relațiilor între
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
boier de rang mijlociu), vizir (dregător, prim-sfetnic al sultanului). Despre acest "mecanism semantic" vorbește Doina Ruști 722: "Viziru este destinat să fie al doilea în lumea socială, vizir, ajutorul sultanului, după Ciru Partenie (care chiar poartă numele marelui rege persan), dar în esență, el este cel care a înțeles sensul vieții, deci cel încoronat (în gr. stephanos = coroană)". 4.13. Nume și identitate Oricând personajele eliadești "fură" uniforme pentru a-și atribui o altă identitate, o fac pentru a se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
divin, dar și cea în care tensiunile sociale erau cele mai acute. Această efervescență începe mai întîi cu Charles de Segondat, baron de Montesquieu, reprezentant tipic al nobilimii juridice din Parlament. Spiritul său critic se manifestă în lucrarea satirică Scrisori persane (1721). Criticînd instituțiile și moravurile franceze, el nu cruță nici absolutismul regal, nici intoleranța religioasă. Opera sa cea mai importantă, Spiritul legilor (1748) face din el precursorul științelor politice. Autorul studiază în această lucrare diferitele forme de guvernare și principiile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
atins niciodată țara în care stăpânea Litovoi și că, în realitate, este vorba de o falsă lectură a numelui în cauză, făcută de istoricul D’Ohsson. Cercetările ulterioare întreprinse de turcologul Aurel Decei, care a putut consulta în original textul persan în cauză, au confirmat susținerea lui Alexandru Gonța, stabilind că în realitate Beseremban era Wl. Brzesk, un castelan și apărător al Sandomirului cucerit de tătari în 1241. Despre brodnicii, care după ce s-au legat pe cruce față de niște principi ruși
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și până la râul Laic (Ural), incluzând în el și întregul teritoriu al vechii Dacii. Regiunea dintre Nipru și Urali a fost numită Dești-Kipciak sau Cumania Albă, iar aceea dintre Nipru și Dunăre, Cumania Neagră sau Kara-Kipciak. Cuvintele ac, în limba persană, înseamnă alb, liber (Ackerman = Cetatea Albă) și kara: supus, tributar, birnic și negru. De la acest ultim cuvânt Moldova a fost denumită Kara-Bogdania și Țara Românească Kara-Iflak, iar românii kara-ulaghi, adică țări supuse, tributare, negre, spre deosebire de acele libere, nesupuse, albe. Noii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
poate fi decât unul din ducii acestei țări, denumite Ilavut, cum bine a identificat G. Strakosch-Grosmann, în lucrarea sa. În sprijinul acestei identificări pledează contextul din cronica aceluiași Rașid-ed-Din și mărturiile lui Rogerius. Dacă urmărim mersul operațiunilor mongole, după cronicarul persan, vedem că în țara ulaghilor, adică a românilor, a intrat Budjek, fiul lui Tului, cu oastea mongolă din aripa extremă stângă. Budjek a mers peste munți, în Cara-Ulagh, și a învins neamurile caraulaghilor. De acolo, peste păduri și munți Babac-tuc
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
însă, în Bărăganul nelocuit pe atunci, care fiind în calea tuturor invaziilor, a fost părăsit și de majoritatea cumanilor trecuți peste Dunăre sub hanul Ioan și căpetenia Soronius, ci în regiunea de dealuri, locuită de români, și spre munți. Medicul persan din Hamadam, Rașid-ed-Din, ne relatează că Budjek a traversat munții, adică printre ținuturile deluroase împădurite, în Cara-Ulagh, și a învins neamurile caraulaghilor, care i s-au împotrivit aici, și de acolo - continuă cronica persană - peste pădurile și munții Babac-tuc, a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de români, și spre munți. Medicul persan din Hamadam, Rașid-ed-Din, ne relatează că Budjek a traversat munții, adică printre ținuturile deluroase împădurite, în Cara-Ulagh, și a învins neamurile caraulaghilor, care i s-au împotrivit aici, și de acolo - continuă cronica persană - peste pădurile și munții Babac-tuc, a trecut în granițele lui Mișleava și l-a bătut pe dușmanul care s-a opus. În Cara-Ulagh, toți istoricii români și străini au văzut Țara Românească și în caraulaghi pe români, crescători ai celor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
munții care, după Hașdeu, îi vor purta numele Bucegi, așa cum ne relatează Rașid-ed-Din. „De acolo peste pădurile și munții Babac-tuc, Budjek a trecut în granițele lui Mișelau (Mișleava) și l-a bătut pe dușmanul care s-a opus”. Aici cronicarul persan a confundat numele voievodului român și a scris din greșală, în loc de Seneslau, Mișelau, numele ducelui de Opolia și Raților din țara Haliciului, care fusese învins, la 24 martie 1241, de către Baidac, „Meczlaus Kazimirides Opoliensis dux inito certamine superavit et usque
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
supraviețuit șefii voievodatelor românești din dreapta Oltului cnezii Ioan și Farcaș și voievodul Litovoi, pe care Bugec i-a supus în iureșul înaintării sale vertiginoase spre Porțile de Fier. O bătalie cu banul de Severin nu este semnalată, nici de cronica persană, nici de diplomele emise de cancelaria ungară. Ca atare, toate discuțiile în legătură cu lectura greșită a lui D’Ohsson despre un Beseremban în loc de Barz, care a fost în lupta cu Orda, și nu a călcat pe pământul românesc, făcute de unii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
oștile mongole ale lui Cadan și Budjek, care au făcut joncțiunea la gura Mureșului și-au așezat corturile, în anul 1241, începând din regiunea Bihorului și până la Dunăre, pentru a-și petrece vara acolo. Informația este confirmată și de Cronica persană, care precizează că oștile mongole ale lui Budjek, după ce au supus, intrând pe cinci drumuri, regiunile caraulaghilor, madjarilor și sasanilor, punând pe fugă pe chelar (rege), au poposit vara pe râul Tisa. Aici, au atras pe locuitorii refugiați în pădurile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
personalitate a lui Nogai, nume de la care populația Moldovei a păstrat până astăzi cuvântul nogaică, pentru cravașa folosită de cavaleria moldovenească. Merită menționat, de asemenea, ca aparținând aceleiași perioade de fricțiuni dintre genovezi și mongoli, alcătuirea unui lexicon cuman și persan cu o traducere latină, în Crimeea, scris în anul 1303, care cuprinde o serie de termeni orientali, cunoscut astăzi sub titlul de Codex cumanicus. Operă a unui genovez negustor sau misionar franciscan, Codex-ul se adresează negustorilor și clericilor în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Faptul, trebuie să recunosc, m-a cam emoționat. Dar și mai mare mi-a fost mirarea citind unul dintre editorialele fostului premier în care autorul mărturisea că a avut un moment de răgaz în care a recitit a treisprezecea scrisoare persană a lui Montesquieu din care și citează faimosul adagiu: „Ce lucru nemaipomenit! Cum poate cineva să fie persan?”. Cusurgiu cum sunt, hop și eu cu „Ce lucru nemaipomenit! Cum poate un fost prim-ministru să fie editorialist?”. Dar mirarea mirărilor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
hop și eu cu „Ce lucru nemaipomenit! Cum poate un fost prim-ministru să fie editorialist?”. Dar mirarea mirărilor rămâne pentru mine cum e oare cu putință atâta stranietate - în timp ce dl Năstase, doctor în Drept, recitește din Montesquieu tocmai Scrisorile persane, eu, un pârlit de scriitor, copleșit de a fi devenit coleg de editorial cu dl Năstase, recitesc din Montesquieu tocmai Spiritul legilor. Și, asediat de atâtea bizarerii disperante, mă întreb: n-ar fi fost mai natural ca eu să recitesc
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
un pârlit de scriitor, copleșit de a fi devenit coleg de editorial cu dl Năstase, recitesc din Montesquieu tocmai Spiritul legilor. Și, asediat de atâtea bizarerii disperante, mă întreb: n-ar fi fost mai natural ca eu să recitesc Scrisorile persane, iar dl Năstase să recitească Spiritul legilor, pe care, orișicâtuși de puțin, ar fi trebuit să-l știe pe dinafară când era premier? Poate că editorialistul Adrian Năstase are dreptate scriind despre președintele Traian Băsescu: „Atunci când popularitatea este criteriul exclusiv
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cu multiple calități și înconjurați numai de oameni competenți și adecvați funcțiilor aferente, s-au jucat cu noi de-a unde-i baba, să-i rup laba? Cum mi-e imposibil să găsesc de unul singur răspuns la această întrebare persană, iar dl Năstase nu are timp să se gândească la ea, căci tocmai scrie editorialul de săptămâna viitoare, propun să ne adresăm amândoi dlui Dan Voiculescu. De ce tocmai Domniei sale? Păi, nu se poate ca dânsul să nu aibă răspunsul potrivit
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
tocmai scrie editorialul de săptămâna viitoare, propun să ne adresăm amândoi dlui Dan Voiculescu. De ce tocmai Domniei sale? Păi, nu se poate ca dânsul să nu aibă răspunsul potrivit pentru această bagatelă de întrebare, când a găsit cheia pentru ditamai megașarada persană. „De ce atunci când se afla la guvernare cu PUR, PSD nu era un partid-stat, iar după ieșirea de la guvernare a PUR, PSD a (re)devenit un partid-stat; iar atunci când PUR a (re)intrat în alianță electorală cu PSD, partidul condus de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Călărași, Pavel Stratan nu filozofează la nesfârșit în legătură cu ceea ce ar fi putut sau ar fi trebuit să fie Basarabia astăzi. Nu se întreabă nici măcar cine ar fi putut fi el însuși. Nu se omoară să dea un răspuns la întrebarea „persană” cum poate cineva să fie basarabean. Cu o intuiție extraordinară, el merge direct la țintă, povestind cine este. Asemeni celebrului personaj Forrest Gump, Stratan este cel mai bun Stratan care poate rezulta din multele, iremediabilele lui handicapuri. „Dacă” nu intră
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sunt evocate foarte sugestiv de o altă deținută care a trecut prin această închisoare în anii '50, artista Lena Constante: "Mislea era singura închisoare manufactură din țară. Femeile țeseau acolo covoarele înflorate ale tradiției populare. Învățau să facă nodurile covoarelor persane. Munca cea mai grea era confecționarea plaselor de pescuit. Picături de sânge pătau, adesea, cu urmele lor uscate, sfoara ochiurilor. Dar majoritatea femeilor lucrau în atelierele de lenjerie masculină. Tăiau și coseau miile de cămăși vândute în marile magazine din
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
fost supusă, iar cele 10 triburi ale lui Israel au dispărut, fiind probabil integrate de populațiile în mijlocul cărora au fost exilați. În perioada cât au trăit în Mesopotamia, evreii au scris Talmudul. Cucerirea asiro-babilonienilor de către perși a marcat începutul perioadei persane (530-332 î. Hr). În acea epocă, evreii nu mai aveau stat propriu și se autodefineau prin naștere. Biblia vorbește despre evrei care s-au căsătorit cu localnice „stricând” originea sfântă. S-au făcut diferențieri între evreii care s-au amestecat
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Fiind un teritoriu de tranzit între mari imperii, fiecare din acești vecini lacomi dorea să-l stăpânească. De aceea, a fost mult mai mult un teritoriu al războiului decât al păcii. A fost, rând pe rând, sub stăpânire egipteană, asiriană, persană, greacă (seleucidă), romană, bizantină, arabă, cruciată, otomană (1516-1918). Între cele două războaie a fost sub administrație franceză și abia în 1941 a devenit independent sub numele de Liban. Moștenirea lăsată de o istorie atât de încărcată a fost pe măsură
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
actor pe scenă, se ridica repede o putere opusă, sau mai multe, care restabileau echilibrul; pacea era urmată de războaie, războaiele de pace, și așa la nesfârșit. Egiptului faraonilor i s-au opus, pe rând, hicsoșii, hitiții, asirienii, perșii; Imperiului Persan i s-au opus grecii lui Alexandru; Imperiului Roman i s-au opus parții, popoarele germanice etc. Să venim mai încoace. Spaniei catolice și apoi Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană i s-au opus Franța și turcii, Imperiului Otoman
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
unei științe apropiate de ceea ce va fi sociologia. Bibliografie Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet, București, f.a., pp. 27-31 Lipatti, Valentin, Montesquieu, gânditor iluminist, ESPLA, București, 1955 Montesquieu, Charles, Despre spiritul legilor, Editura Științifică, București, 1964 Montesquieu, Charles, Scrisori persane, Editura Științifică, Buc, 1970 Pantazi, Radu, "Societate și istorie în concepția lui Montesquieu", în: Studii de istorie a filozofiei universale, Vol.VI, Editura Academiei RSR, București, 1979, pp. 103-115 Revol, Rene, "Montesquieu", în: Ferreol Gilles (coord.), Istoria gândirii sociologice. Marii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]