1,114 matches
-
b) Calcul: ... - TD (dB), degradarea de prag pentru receptorul perturbat TD = 10 log(1 + 10^(I - N)/10)) (13) 33 Metodă de calcul pentru linii de radiorelee cu repetoare pasive Figura 1 Receptor pasiv spate-spate Stație perturbată: legătura A-D-E-C Stație perturbatoare: stația I Metoda de calcul pentru degradarea de prag se bazează pe metoda descrisă mai jos Mecanismul de producere a perturbației de la emițătorul I asupra receptorului C este ilustrată în fig 2 Puterea totală perturbatoare poate fi împărțită în două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
Stație perturbată: legătura A-D-E-C Stație perturbatoare: stația I Metoda de calcul pentru degradarea de prag se bazează pe metoda descrisă mai jos Mecanismul de producere a perturbației de la emițătorul I asupra receptorului C este ilustrată în fig 2 Puterea totală perturbatoare poate fi împărțită în două, fiind rezultatul însumării puterii perturbatoare produsă de emițătorul I pe cale directă și puterea perturbatoare cauzată de repetorul pasiv spate-spate Pentru calculul în cazul repetorului pasiv spate-spate este necesară schimbarea doar a formulei pentru atenuarea totală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
calcul pentru degradarea de prag se bazează pe metoda descrisă mai jos Mecanismul de producere a perturbației de la emițătorul I asupra receptorului C este ilustrată în fig 2 Puterea totală perturbatoare poate fi împărțită în două, fiind rezultatul însumării puterii perturbatoare produsă de emițătorul I pe cale directă și puterea perturbatoare cauzată de repetorul pasiv spate-spate Pentru calculul în cazul repetorului pasiv spate-spate este necesară schimbarea doar a formulei pentru atenuarea totală dintre ieșirea emițătorului și intrarea receptorului (formula (12)) a(tot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
descrisă mai jos Mecanismul de producere a perturbației de la emițătorul I asupra receptorului C este ilustrată în fig 2 Puterea totală perturbatoare poate fi împărțită în două, fiind rezultatul însumării puterii perturbatoare produsă de emițătorul I pe cale directă și puterea perturbatoare cauzată de repetorul pasiv spate-spate Pentru calculul în cazul repetorului pasiv spate-spate este necesară schimbarea doar a formulei pentru atenuarea totală dintre ieșirea emițătorului și intrarea receptorului (formula (12)) a(tot) = a(tx) - G(tx) + a(propID) - G(D) + a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
cel mai de jos kilometru al atmosferei, (unități/km) = 45 N(0): Indicele de refracție la nivelul mări, (unități N) = 325 p: Presiunea = 1013 hPa t: Temperatura = 15°C 3 Pasul 1 al procedurii de predicție: NOTA 1 Pentru stațiile perturbatoare și perturbate: t: stație perturbatoare r: stație perturbată 4 Pasul 2 al procedurii de predicție: datele radio-meteorologice Valorile parametrilor radio-meteorologici, care trebuie să fie determinați în mod comun pentru toate țările din vestul, sudul și centrul Europei, sunt date în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
al atmosferei, (unități/km) = 45 N(0): Indicele de refracție la nivelul mări, (unități N) = 325 p: Presiunea = 1013 hPa t: Temperatura = 15°C 3 Pasul 1 al procedurii de predicție: NOTA 1 Pentru stațiile perturbatoare și perturbate: t: stație perturbatoare r: stație perturbată 4 Pasul 2 al procedurii de predicție: datele radio-meteorologice Valorile parametrilor radio-meteorologici, care trebuie să fie determinați în mod comun pentru toate țările din vestul, sudul și centrul Europei, sunt date în paragraful 2 În procedura de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
km Puține trasee de perturbație vor avea, de fapt, nevoie de o evaluare detaliată a acestor doi parametri TABELUL 4 Definiția parametrilor profilului căii d(i) Distanța pe cercul mare a celui de al i-lea punct de teren față de │ │ │perturbator (km) d(îi) Înălțimea suprafeței planului terestru neted (amsl) pentru │ │ │amplasamentul stației perturbate (m) h(i) Înălțimea celui de al i-lea punct al terenului amsl (m) h(te) Înălțimea efectivă a antenei perturbate (m) │ └─────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────��┘ TABELUL 5 Clasificarea căilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
te) Înălțimea efectivă a antenei perturbate (m) │ └─────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────��┘ TABELUL 5 Clasificarea căilor de perturbație și modelele de propagare necesare Trans-orizont │cu difracție (§ 612 pentru d ≤ 200 km) │ │ │cu difuzie troposferică (§ 613) │ └──────────��───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘ 51 Construirea profilului traseului Fiind date coordonatele geografice ale stației perturbatoare (Ø(t), psi(t)) și ale stației perturbate (Ø(r), psi(r)), vor fi deduse înălțimile terenului (deasupra nivelului mediu al mării) de-a lungul traseului cercului mare pe baza informației extrase dintr-o bază de date topografice sau de pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
de date topografice sau de pe o hartă corespunzătoare la scară mare Rezoluția distanței preferate a profilului este cea dată printr-un număr întreg de pași de 0,1 km Profilul va include înălțimile terenului având ca punct de start stația perturbatoare și ca punct final stația perturbată La valorile înălțimilor de-a lungul căii va fi adăugată valoarea curburii pământului, bazată pe valoarea lui a(e) dată prin ecuația (6) În cazul acestei Anexe, punctul de pe profilul căii ce corespunde stației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
și ca punct final stația perturbată La valorile înălțimilor de-a lungul căii va fi adăugată valoarea curburii pământului, bazată pe valoarea lui a(e) dată prin ecuația (6) În cazul acestei Anexe, punctul de pe profilul căii ce corespunde stației perturbatoare se consideră a fi punctul 1 și punctul ce corespunde stației perturbate se consideră a fi punctul n Astfel profilul traseului este compus din n puncte Figura 1 oferă exemplul unui profil de traseu de propagare cu înălțimi ale terenului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
pământului, a(e) Categoriile de trasee de perturbație sunt date în Tabelul 5 521 Pasul 1 al clasificării: test pentru un traseu trans-orizont Un traseu este clasificat ca fiind trans-orizont, dacă unghiul fizic al elevației cu orizontul văzut de antena perturbatoare (relativ la orizontul local) este mai mare decât unghiul (relativ la orizontul local al stației perturbatoare) subîntins de antena perturbată Testul pentru condiția de traseu trans-orizont este: theta(max) ι(td) (mrad) (8) unde: n-1 theta(max) = max(theta(i)) (mrad
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
Pasul 1 al clasificării: test pentru un traseu trans-orizont Un traseu este clasificat ca fiind trans-orizont, dacă unghiul fizic al elevației cu orizontul văzut de antena perturbatoare (relativ la orizontul local) este mai mare decât unghiul (relativ la orizontul local al stației perturbatoare) subîntins de antena perturbată Testul pentru condiția de traseu trans-orizont este: theta(max) ι(td) (mrad) (8) unde: n-1 theta(max) = max(theta(i)) (mrad) (9) i=1 theta(i): unghiul de elevație pentru al i-lea punct al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
pentru al i-lea punct al terenului h(i) - h(ts) 10^3 d(i) theta(i) = ──────────── - ─────── (mrad) (10) d(i) 2a(e) unde: h(i): înălțimea pentru al i-lea punct al terenului (m) amsl h(ts): înălțimea antenei perturbatoare (m) amsl d(i): distanța de la perturbator până la al i-lea element al terenului (km) h(rs) - h(ts) 10^3 d theta(td) = ───────────── - ─────- (mrad) (11) d 2a(e) unde: h(rs): înălțimea antenei perturbate (m) amsl d: distanța totală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
h(i) - h(ts) 10^3 d(i) theta(i) = ──────────── - ─────── (mrad) (10) d(i) 2a(e) unde: h(i): înălțimea pentru al i-lea punct al terenului (m) amsl h(ts): înălțimea antenei perturbatoare (m) amsl d(i): distanța de la perturbator până la al i-lea element al terenului (km) h(rs) - h(ts) 10^3 d theta(td) = ───────────── - ─────- (mrad) (11) d 2a(e) unde: h(rs): înălțimea antenei perturbate (m) amsl d: distanța totală pe cercul mare al căii (km) a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
vizibilitate, cu sau fără atingerea de către teren a primei zone Fresnel Determinarea parametrilor provenind din profilul căii pentru trasee trans-orizont Parametrii ce trebuie determinați din profilul traseului sunt cei enumerați în Tabelul 4 Unghiul de elevație a orizontalului pentru antena perturbatoare, f2ι(t) Unghiul de elevație a orizontului pentru antena perturbatoare este unghiul maxim de elevație a orizontului pentru antenă atunci când se aplică ecuația (9) pentru a n - 1 înălțime a profilului terenului theta(t) = ι(max) (mrad) (12) cu ι
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
Fresnel Determinarea parametrilor provenind din profilul căii pentru trasee trans-orizont Parametrii ce trebuie determinați din profilul traseului sunt cei enumerați în Tabelul 4 Unghiul de elevație a orizontalului pentru antena perturbatoare, f2ι(t) Unghiul de elevație a orizontului pentru antena perturbatoare este unghiul maxim de elevație a orizontului pentru antenă atunci când se aplică ecuația (9) pentru a n - 1 înălțime a profilului terenului theta(t) = ι(max) (mrad) (12) cu ι(max) determinat conform cu ecuația (9) Distanța orizontului antenei perturbatoare, d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
antena perturbatoare este unghiul maxim de elevație a orizontului pentru antenă atunci când se aplică ecuația (9) pentru a n - 1 înălțime a profilului terenului theta(t) = ι(max) (mrad) (12) cu ι(max) determinat conform cu ecuația (9) Distanța orizontului antenei perturbatoare, d(lt) Distanța orizontului este distanța minimă de la emițător la punctul pentru care este calculat unghiul maxim de elevație a orizontului pentru antenă, prin ecuația (9) d(lt) = d(i) (km) pentru max(theta(i)) (13) Unghiul de elevație a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
sub-cale (cazul în care prima zonă Fresnel nu este complet liberă de obstacole) Un traseu care nu este cu trans-orizont este cu vizibilitate și cu difracție de sub-cale, dacă unghiul de elevație deasupra orizontului fizic, așa cum este perceput de antena perturbatoare (relativ la orizontala locului) și care permite o degajare egală cu raza primului elipsoid Fresnel în punctul de orizont, este mai mare decât unghiul (relativ la orizontala locului perturbatorului) subîntins de antena perturbată Traseul este cu difracție de sub-cale dacă: f2ι(f
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
sub-cale, dacă unghiul de elevație deasupra orizontului fizic, așa cum este perceput de antena perturbatoare (relativ la orizontala locului) și care permite o degajare egală cu raza primului elipsoid Fresnel în punctul de orizont, este mai mare decât unghiul (relativ la orizontala locului perturbatorului) subîntins de antena perturbată Traseul este cu difracție de sub-cale dacă: f2ι(f(max)) ι(td) (mrad) (17) unde: n-1 f2ι(f(max)) = max[ι(f(i))] (mrad) (18) i=1 Pentru a finaliza această analiză, este necesar un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
adultă mijlocie afectează toți analizatorii fundamentali. Astfel, după 40 de ani, ochiul și „accesoriile” aferente traversează o serie de deteriorări ce diminuează acuitatea vizuală de a recepta obiectele apropiate, cele slab luminate sau cele aflate într-un noian de stimuli perturbatori. Comparativ cu vederea centrală, cea periferică scade și ea. De asemenea, declină adaptabilitatea vederii atât la lumina intensă, cât și la întuneric. În plus, se diminuează abilitatea de a identifica anumite culori,îndeosebi nuanțele de albastru și verde (Dacey și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adultă mijlocie afectează toți analizatorii fundamentali. Astfel, după 40 de ani, ochiul și „accesoriile” aferente traversează o serie de deteriorări ce diminuează acuitatea vizuală de a recepta obiectele apropiate, cele slab luminate sau cele aflate într-un noian de stimuli perturbatori. Comparativ cu vederea centrală, cea periferică scade și ea. De asemenea, declină adaptabilitatea vederii atât la lumina intensă, cât și la întuneric. În plus, se diminuează abilitatea de a identifica anumite culori,îndeosebi nuanțele de albastru și verde (Dacey și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai sus că organizarea de noi unități administrativ-teritoriale comune, orașe, municipii și chiar județe trebuie să se facă, în exclusivitate numai pe baza unor criterii obiective, științific determinate, măsurabile și cuantificabile, care să elimine aprecierile subiective, intervențiile sau alți factori perturbatori. În acest context, apare evident că nu se pot crea unități administrativ-teritoriale pe criterii etnice, lingvistice sau altele asemenea, criteriile trebuind să fie generale și comune pentru toate unitățile administrativ-teritoriale de același rang sau de același nivel. Admiterea unor asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acesteia cu des]vârșirea personal], concretizat] într-un mod de viat] decent, în practicarea virtuților și a meditației. Practică meditației a evidențiat importantă atenției acordate oric]rei activit]ți individuale pe întreg parcursul ei, f]r] a permite influență ideilor perturbatoare. Dezvoltarea acestei sensibilit]ți a devenit baza oric]rui exercițiu de meditație, orientat spre diverse aspecte care fac obiectul concentr]rii. Practică meditativ] s-a extins și în sfera activit]ților zilnice, consolidând morală individual]. În acest sens, etică budist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
SRI-ului: "Măi dragă, ia predați voi toată arhiva securității CNSAS-ului! Executarea!" ar putea reabilita anemica instituție, atît de emasculată postdecembrist (oricum antipatică mai ales unui Năstase, în virtutea mefienței acestuia față cu istoria recentă ca îndeletnicire anacronică aceasta și perturbatoare într-un prezent, vai, de cu totul alte priorități). Pesimism? Nu chiar. Să fim convinși că pînă și mistica noțiune de "președinte permanent" e, și ea, una nu numai relativă, ci de-a dreptul aberantă. (Ca tot ce vine dinspre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în benzi de frecvențe a caror utilizare este supusă doar regimului de autorizare generală, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) din Ordonanța-cadru, furnizorul de rețele de comunicații electronice are obligația de a utiliza aceste frecvente radioelectrice fără a produce interferente perturbatoare asupra altor rețele de comunicații electronice existente în zonele lor de amplasare. 3.11. Utilizarea resurselor de numerotație 3.11.1. În cazul în care pentru furnizarea serviciilor de comunicații electronice destinate publicului sunt necesare resurse de numerotație, furnizorul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153690_a_155019]