7,871 matches
-
vol. II, pp. 151, 301, 327, 343. Sursele pe care le-am folosit În vederea schițării biografiei lui Dálnoki sunt, pe lângă memoriile sale, următoarele: Nagy Iván, Magyarország családai címerekkel és nemzékrendi táblákkal [Familiile Ungariei, cu blazoane și tabele genealogice], Ráth Mór, Pesta, 1859, vol. V, pp. 237-239; Szinnyei József XE "József" , Magyar írók élete és munkái [Viața și operele scriitorilor maghiari], Hornyánszky Viktor, Budapesta, 1897, vol. V, col. 112-113; Schönherr Gyula, Magyar Könyv-Szemle [Revista Cărților Maghiare], Magyar Nemzeti Múzeum Könyvtára, Budapesta, 1894
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mutatis mutandis) Mediterana lui Braudel sau Caietele din Închisoare ale lui Gramsci, ne poate semnala analogii, dar nu ne oferă nici o certitudine. Vezi Szilágyi XE "Szilágyi" Sándor XE "Sándor" , A magyar forradalom története 1848-és 1849-ben [Istoria revoluției maghiare din 1848-1849], Pesta, Heckenast, 1850; Kőváry László XE "László" , Erdély története 1848-1849-ben [Istoria Ardealului la 1848-1849], Emich, Pesta, 1861. Vezi Istoria românilor din Dacia Superioară, I-II, Gerold, Viena, 1851-1852, respectiv Părți alese din istoria Transilvaniei. Pre două sute de ani În urmă, I-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
analogii, dar nu ne oferă nici o certitudine. Vezi Szilágyi XE "Szilágyi" Sándor XE "Sándor" , A magyar forradalom története 1848-és 1849-ben [Istoria revoluției maghiare din 1848-1849], Pesta, Heckenast, 1850; Kőváry László XE "László" , Erdély története 1848-1849-ben [Istoria Ardealului la 1848-1849], Emich, Pesta, 1861. Vezi Istoria românilor din Dacia Superioară, I-II, Gerold, Viena, 1851-1852, respectiv Părți alese din istoria Transilvaniei. Pre două sute de ani În urmă, I-III, Krafft, Sibiu, 1889-1891. Prima ediție a romanului a apărut la Paris, În anul 1845
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Michelet (doamna Rosetti, fugarii de pe Dunăre) și terminând cu moartea legendară a lui Bălcescu XE "Bălcescu" . Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből [Tablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849], I-II, Heckenast, Pesta, 1850. Așa cum este cazul principalilor editori și exegeți ai memorialisticii românești pașoptiste, Nicolae Bocșan și Valeriu Leu (vezi, pe lângă lucrarea citată În nota 955, și ultimul volum editat de către cei doi autori, intitulat Revoluția de la 1848 din Transilvania În memorialistică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de calm instalată în oraș, „îmbătându-se cu succesul momentului”. Critica atitudinea lui Mihail Sturdza față de consulat, care i-a fost loial în circumstanțe dificile . Intr-adevăr, era o liniște aparentă, căci la scurt timp, o scrisoare anonimă sosită din Pesta, din 2 aprilie 848, punea pe jar autoritățile. Această scrisoare scotea la iveală faptul că moldovenii emigrați în Ungaria puneau la cale planul unei viitoare insurecții în Moldova. Ei își propuneau ..să-l prindă și să-l asasineze pe prinț
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
să-l prindă și să-l asasineze pe prinț, să-i omoare pe toți grecii considerați trădători, pe evrei și pe armeni, care s-au îmbogățit prin șmecherii, protejați fiind de guvern și de administratorii greci” . Tinerii din gruparea de la Pesta se aflau în legătură cu o altă grupare din Paris. Ei doreau ca, odată ajunși în Moldova, să propovăduiască libertatea și egalitatea. Astfel, nimeni nu mai trebuia să posede pământuri în Moldova și țăranii nu vor mai fi cei care le cultivă
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
în focare se caracterizează prin acumularea exsudatului hemoragipar sub forma unor insule sau zone de dimensiuni variabile. Se observă în stomac la porcii cu variolă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 125 complicată cu salmoneloza cât și în limfonodurile și rinichii porcilor cu pesta (Fig. 2.25, Fig.2.26Ă. Fig. 2.25. Cistita hemoragica acută la câine (După Thompson, 1984Ă Fig. 2.26. Glosita hemoragica în bluetongue la oaie. Infiltrații hemoragice în papila linguala (După Smith și Jones, 1958Ă. Inflamația hemoragiconecrotică este o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
interval nefavorabil săptămânile 2, 3, 4; interval favorabil - din săptămâna 5-6 până la 4-6 luni. i. dirijat terapeutic favorabil: la peste 1-2 luni de evoluție normală spre vindecare a unor forme de colecistită acută, inițial temporizate cu rezultat ulterior stabil; la peste 2-4 luni: În formele subacute; după plastroanele subhepatice. ii. la interval nefavorabil Ț decisă de instalarea unor complicații chiar sub tratament medical corect aplicat; iii. la interval variabil, dar nefavorabil - impusă de prezentarea cazului În momente tardive de evoluție a
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Universitatea din București. În același spirit, fostul egumen al Mănăstirii Văcărești, Arhidiaconul Iov lăsa la 18 iunie 1856 suma de 20 000 de lei școlilor naționale. De asemenea și averea Episcopului Buzăului, Inokentie Kitzulescu (1819-1893), fost bursier la Universitatea din Pesta; director al seminarului Mitropoliei Ungro-Vlahiei din București, egumen la Mănăstirea Dealul, „câștigată și nu moștenită”, În valoare de 287 930 de lei a fost Îndreptată spre susținerea elevilor săraci, dar plini de sârguință pentru Învățătură. Conform testamentului său, banii au
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
aromâni au contribuit la formarea burgheziei preluând comerțul, meșteșugurile, mica industrie și în cazuri mai rare au pătruns în finanțe și agricultură. Ei au lăsat construcții monumentale urbane precum și două poduri peste Dunăre în centrul capitalei. La 1815, la Buda Pesta s-a înființat „Societatea Culturală a femeilor române” unde aromâncele au avut o pondere însemnată. Un lung șir de nume s-au ilustrat în societatea maghiară și Austria unele rămânând celebre: Sina, Roza, Duca, Mangiarli, Manase, Darvari, Popp, Diaconovici, Cociu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a altor caracteristici pe care le au. Încă din antichitate,plantelor aromatice li se atribuiau calități terapeutice și le includeau în alimentația lor zilnică.Plantele aromatice erau consumate crude sau gâtițe și în combinație cu anumite feluri de mâncare din peste,carne.Toate plantele își păstrează ingredientele active și calitățile chiar și atunci când sunt gâtițe(preparate). Modelul alimentar românesc include o gamă largă de plante aromatice cunoscute că “plante aromatice de bucătărie” deoarece ele pot fi consumate zilnic,ajută la sănătate
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
și aurii. De la Dimitrie Cantemir avem informații despre obiceiurile românilor la nunți și la înmormântări dar și despre ospitalitatea românească. În anul 1749 apare o lucrare a lui Gaster în care sunt redate o serie de rețete pentru mâncărurile din peste, răci, strivii, legume și alte mâncăruri de sec și de dulce. Mihail Sadoveanu, în monumentala să opera ne reda modul cum încă de la sfârșitul veacului al XVII-lea, în Moldova, se pregăteau și se serveau diferite mâncăruri din peste, răci
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
din peste, răci, strivii, legume și alte mâncăruri de sec și de dulce. Mihail Sadoveanu, în monumentala să opera ne reda modul cum încă de la sfârșitul veacului al XVII-lea, în Moldova, se pregăteau și se serveau diferite mâncăruri din peste, răci, berbec, pita de grâu, zeama de găină, sarmale și poale-n brâu și altele. Despre mâncărurile din ultima jumătate a veacului trecut, aflăm de la George Călinescu, în Enigmă Otiliei că mâncărurile se făceau cu untdelemn și mirodenii, în tingiri
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
prepararea salatelor ,cu roșii ,salată verde și ceapă. Caperele datorită gustului lui picant se folosește pentru aroma și culoare la foarte multe feluri de mâncare. De obicei se folosesc la salate cu roșii și legume, la spaghete, la sosurile pentru peste și la diferite feluri de mâncare din carne de iepure, din carne de pui. La Neapole există un fel de mâncare foarte populară care consta din vinete umplute cu parmezan râs, pâine, ouă fierte și multe capere. Caperele se mai
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
încins pe ambele părți. După frigere, peștele se așează într-o tavă. Saramura se prepară din 2 litri de apă fierbinte, sare, boia de ardei, ardei iute și se lasă să dea câteva clocote, apoi se toarnă în tavă peste peste. Separat se pregătește mămăliguța. Se pune apă la fiert cu sare, se adăuga puțin mălai deasupra. Când apa începe să fiarbă se adaugă mălaiul puțin câte puțin amestecând continuu pentru a nu se forma cocoloașe. Se lasă să fiarbă ciorbă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
primară la Leta Mare, în 1851 se înscrie la gimnaziul din Oradea, unde îl va avea profesor pe Alexandru Roman și va fi membru a Societății de Leptură. Își continuă studiile la Facultatea de Drept și Științe de Stat din Pesta (1859-1863). Debutează în 1859, publicând o corespondență la „Telegraful român” și versuri la „Gazeta Transilvaniei”. Mai scrie acum la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Concordia”, „Aurora română” (la care este și redactor), „Muza română”, dar și la
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
corespondență la „Telegraful român” și versuri la „Gazeta Transilvaniei”. Mai scrie acum la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Concordia”, „Aurora română” (la care este și redactor), „Muza română”, dar și la numeroase periodice de limba maghiară din Pesta. La inițiativa sa, în 1862 aici se fondează o societate academică (purtând ulterior numele lui Petru Maior), în al cărei consiliu de conducere intră ca „notar” (secretar), mai târziu fiind vicepreședinte, apoi președinte mai bine de un deceniu. Cum cariera
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
Cum cariera de avocat nu îl atrage, se hotărăște să se dedice gazetăriei. Scoate împreună cu George Ardeleanu revista „Umoristul” (1863-1866), iar în continuarea acesteia „Gura satului”(sub direcția sa din 1867 până în 1871). În 1865 face să apară, tot la Pesta, revista „Familia”, mutată în 1880 la Oradea, periodic pe care îl conduce patruzeci și doi de ani. Este experiența care îi va capta integral energia, titlul său de noblețe în istoria culturii române. Gândită ca o revistă enciclopedică, având ca
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
morală. Există un comic al întâmplărilor, un dialog cu savoare populară, adesea plin de haz și de culoare. Comediile „poporane” așezau prezentarea datinilor, a folclorului în centrul acțiunii, ceea ce făcea ca ele să devină și atrăgătoare spectacole etnografice. SCRIERI: Poezii, Pesta, 1866; Panteonul român, Pesta, 1869; Novele, I-III, Pesta, 1872-1874; Sclavul amorului, I-III, Pesta, 1873-1875; Goronul lui Horia, Budapesta, 1876; Ranele națiunii, I-III, Budapesta, 1876; Mireasă pentru mireasă, Budapesta, 1877; Orfana Crișului, Budapesta, 1877; Lira mea, Oradea, 1882
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
al întâmplărilor, un dialog cu savoare populară, adesea plin de haz și de culoare. Comediile „poporane” așezau prezentarea datinilor, a folclorului în centrul acțiunii, ceea ce făcea ca ele să devină și atrăgătoare spectacole etnografice. SCRIERI: Poezii, Pesta, 1866; Panteonul român, Pesta, 1869; Novele, I-III, Pesta, 1872-1874; Sclavul amorului, I-III, Pesta, 1873-1875; Goronul lui Horia, Budapesta, 1876; Ranele națiunii, I-III, Budapesta, 1876; Mireasă pentru mireasă, Budapesta, 1877; Orfana Crișului, Budapesta, 1877; Lira mea, Oradea, 1882; De la sate, Oradea, 1883
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
savoare populară, adesea plin de haz și de culoare. Comediile „poporane” așezau prezentarea datinilor, a folclorului în centrul acțiunii, ceea ce făcea ca ele să devină și atrăgătoare spectacole etnografice. SCRIERI: Poezii, Pesta, 1866; Panteonul român, Pesta, 1869; Novele, I-III, Pesta, 1872-1874; Sclavul amorului, I-III, Pesta, 1873-1875; Goronul lui Horia, Budapesta, 1876; Ranele națiunii, I-III, Budapesta, 1876; Mireasă pentru mireasă, Budapesta, 1877; Orfana Crișului, Budapesta, 1877; Lira mea, Oradea, 1882; De la sate, Oradea, 1883; Ruga de la Chiseteu, Oradea, 1890
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
și de culoare. Comediile „poporane” așezau prezentarea datinilor, a folclorului în centrul acțiunii, ceea ce făcea ca ele să devină și atrăgătoare spectacole etnografice. SCRIERI: Poezii, Pesta, 1866; Panteonul român, Pesta, 1869; Novele, I-III, Pesta, 1872-1874; Sclavul amorului, I-III, Pesta, 1873-1875; Goronul lui Horia, Budapesta, 1876; Ranele națiunii, I-III, Budapesta, 1876; Mireasă pentru mireasă, Budapesta, 1877; Orfana Crișului, Budapesta, 1877; Lira mea, Oradea, 1882; De la sate, Oradea, 1883; Ruga de la Chiseteu, Oradea, 1890; Dimitrie Cichindeal. Date nouă despre viața
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
1983; [Scrieri], îngr. și introd. Lucian Drimba, vol. I: Poezii. Proză. Teatru, București, 1987, vol. II: Publicistică, București,1989, vol. III: Însemnări de călătorie (I), București, 1994, vol. IV: Însemnări de călătorie (II). Corespondență, București, 2002. Traduceri: Al. Dumas, Colomba, Pesta, 1865; Victor Hugo, Heinrich Heine, Pierre-Jean de Béranger, [Versuri], în Poezii, Pesta, 1866; Ponson du Terrail, Cavalerii nopții, I-V, Pesta, 1870-1871; Román népdalok [Cântece populare românești], introd. trad., Budapesta, 1877 (în colaborare cu Ember György și Iulian Grozescu). Repere
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
București, 1987, vol. II: Publicistică, București,1989, vol. III: Însemnări de călătorie (I), București, 1994, vol. IV: Însemnări de călătorie (II). Corespondență, București, 2002. Traduceri: Al. Dumas, Colomba, Pesta, 1865; Victor Hugo, Heinrich Heine, Pierre-Jean de Béranger, [Versuri], în Poezii, Pesta, 1866; Ponson du Terrail, Cavalerii nopții, I-V, Pesta, 1870-1871; Román népdalok [Cântece populare românești], introd. trad., Budapesta, 1877 (în colaborare cu Ember György și Iulian Grozescu). Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 178, 197-200, III, 271-272; Pop, Conspect, II, 195-197
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
Însemnări de călătorie (I), București, 1994, vol. IV: Însemnări de călătorie (II). Corespondență, București, 2002. Traduceri: Al. Dumas, Colomba, Pesta, 1865; Victor Hugo, Heinrich Heine, Pierre-Jean de Béranger, [Versuri], în Poezii, Pesta, 1866; Ponson du Terrail, Cavalerii nopții, I-V, Pesta, 1870-1871; Román népdalok [Cântece populare românești], introd. trad., Budapesta, 1877 (în colaborare cu Ember György și Iulian Grozescu). Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 178, 197-200, III, 271-272; Pop, Conspect, II, 195-197; Bogdan-Duică, Studii, 11-15, 55-62; Chendi, Scrieri, III, 257-258, 373-374
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]