52,877 matches
-
de pe continent" (și cît s-a mai murdărit de-atunci...), e un caleidoscop al cărui desen se face din străzi și din cartiere, din oameni și care, cai, cîini: Un cartier aduce aminte de Lucerna, altul pute. Astfaltul, întrerupt de piatra de rîu, continuă un drum de pămînt. Calea Moșilor vărsată în Obor e o lume; tramvaiul electric duce într-altă lume." Neprețuita ușurință cu care antitezele leagă prietenii, la porțile Orientului... Tablouri de album care merge-n picaj, din turnul
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
speria copiii și cocoșii. Oricum, am speriat tare, rău de tot și încă mai speriem orice duh rău. Numai să îndrăznească să se apropie de casă! În a doua zi a Festivalului am fost la celebra Stone Forest (Pădurea de Piatră) la aprox. 80 de kilometri de Kunming. Împreună cu noi l-am avut pe Michael (medic pneumolog britanic, scriitor, prieten și coleg cu Nick, băiatul meu) cu soția și băiețelul lor, Peter, de seamă cu Veronica. Eu am mai fost la
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
și voie bună. Nici urmă de„dans al dragonului”, o altă tradiție chinezească de Anul Nou. Dar, ce să vezi mai întâi? Cu toată aglomerația care ne-a cam deranjat la început, am optat pentru a vizita celebra „pădure de piatră”, neschimbată de milioane de ani! Atât noi, care am mai fost prin aceste locuri de vis (așa cum am menționat mai sus), cât și prietenii noștri, am rămas uluiți de măreția locului și am decis de a mai reveni printre eternii
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
milioane de ani! Atât noi, care am mai fost prin aceste locuri de vis (așa cum am menționat mai sus), cât și prietenii noștri, am rămas uluiți de măreția locului și am decis de a mai reveni printre eternii „copaci” de piatră ai celebrei și imensei „păduri de piatră” (cu o suprafață de aprox. 400 de kilometri pătrați!). Dacă pozele atașate nu o sa vă convingă de cele spuse mai sus, vă sugerez site-ul: h t t p : / / w w w . t
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
mai fost prin aceste locuri de vis (așa cum am menționat mai sus), cât și prietenii noștri, am rămas uluiți de măreția locului și am decis de a mai reveni printre eternii „copaci” de piatră ai celebrei și imensei „păduri de piatră” (cu o suprafață de aprox. 400 de kilometri pătrați!). Dacă pozele atașate nu o sa vă convingă de cele spuse mai sus, vă sugerez site-ul: h t t p : / / w w w . t r a v e l c h
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
de fier" care face suvenirurile atît de grele. Și am trecut cu toții. Vorba vulpii din anecdotă: ce bine e să știi limbi străine! Tot la Ha Noi am vizitat Templul Literaturii, de fapt un parc minunat unde broaște țestoase din piatră (înțelepciunea se asociază cu longevitatea) poartă pe carapace stele care au gravate numele "doctorilor" acestei veritabile academii. Titlul de "doctor" nu se acorda ușor și mulți trudeau o viață fără să-l obțină. După probe progresiv mai grele, ultima era
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
evidențiază în spatele decorurilor de carnaval, a jocurilor histriotice. Woland, "domnul Diavol", are o prezență barocă: ține în mână un baston cu o măciulie ce întruchipează un cap de pudel, la gât îi atârnă scarabeul sacru, are "mâna grea, ca de piatră, fierbinte ca focul", unul din ochii săi e negru aidoma morții și pustiului, altul verde asemeni vieții, culorile lor valpurgice inversându-se în cursul nopții. Rolul său e de necromant, psihopomp, specialist în știința decapitărilor și repunerilor capului. Azazello și
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
putere să urc, cine? Fiecare bucată de ură pe care o rup și o las să cadă În jos, În neant, acest efort al rupturii, mă Înalță pe o noua treapta. Eu parcă aș fi Încadrată Într-un paralelipiped de piatră și piatra aceasta gri și murdară Înseamnă ura. Dacă dau jos câte o bucată din acest trup diform În lumea visului, În realitatea minții Înseamnă că am urcat o treaptă. Da, da, am urcat Încă o treaptă! Nu mai sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
urc, cine? Fiecare bucată de ură pe care o rup și o las să cadă În jos, În neant, acest efort al rupturii, mă Înalță pe o noua treapta. Eu parcă aș fi Încadrată Într-un paralelipiped de piatră și piatra aceasta gri și murdară Înseamnă ura. Dacă dau jos câte o bucată din acest trup diform În lumea visului, În realitatea minții Înseamnă că am urcat o treaptă. Da, da, am urcat Încă o treaptă! Nu mai sunt În deșert
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În lumea visului, În realitatea minții Înseamnă că am urcat o treaptă. Da, da, am urcat Încă o treaptă! Nu mai sunt În deșert, sunt Într o altă realitate, Într-o altă existență a minții. Ura prin acest trup de piatră mi-a prins copilăria prizonieră. Nu există uși, nu există lacăte, doar cu puterea minții trebuie să fărâm acest Înveliș care mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
este pregătită de mult, de foarte de mult. Mă Îndrept cu nerăbdare spre ea. Chiar o iau În mână cu admirație, cu satisfacție pentru că am ajuns În sfârșit la ea. Dar privirea aceea demonică apare din nou cu Învelișul de piatră, de ură, de bătrânețe șimi este din nou teamă, teama mă cuprinde din nou și pune stăpânire pe mine. Îmi este frică să duc mâncarea la gură, dar dintr-o dată, nu-mi este teamă să privesc demonul În ochi, omul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
uite, pentru că el poartă cu el, toate răutățile lui la timpul prezent. Asta e până la urmă pedeapsa care se acutizează În timp. IMAGINEA A CINCEA Eu nu mai privesc Înapoi și numai el găsește paralelipipedul de ură, gri, urât, de piatră, de pământ, și se cuibărește acolo ca Într-o colibă. Își face casă În ura pe care eu am părăsit-o, În ura la care eu am renunțat. Ura a fost un trup pentru mine la care eu m-am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
șerpuiesc printre zgârienori și magazine luxoase. În mijlocul străzilor imense, firul de cărămidă arată antic și foarte ciudat. Oamenii Însă nu par să Îl perceapă, nu par să simtă fiorii de a pășii de-a lungul istoriei. Privesc clădirile. Sutele de pietre memoriale c a r e f o r m e a z ă monumentul Holocaustului mă Împresoară. În fiecare parte se ridică parcă munți, totul se apleacă, și totul pare să se Împletească. Î m i a m i n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
c ă monumen tu l ded i ca t evreilor e construit de un evreu american, chiar deasupra fostului buncăr al lui Hitler. Nu pot să Îmi rețin un zâmbet. Viața e uneori exact așa cum trebuie... un porumbel alb și pietre memoriale - natura plânge Închid ochii și mă las transfigurat În vremea aceea de demult. Aici au murit oameni, aici un zid de beton a separat familii, a strivit iubiri, a distrus tot ceea ce oamenii aveau mai scump. O lacrimă Îmi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
t e v a l e n c i a n ă . Soarele se oglindește În spuma albă a mării. Mă uit atent și mi se pare că până și el a Învățat să danseze... Mă aplec și iau o piatră mică. E pentru o prietenă. O miros și simt Încă o dată parfumul Îmbătător al L isabonei . Orașul te Învăluie din primul moment În care se deschide ușa avionului. Este ciudat, Însă pretutindeni totul pare să pulseze a viață, emană o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un ger năprasnic de 28șC, Împreună cu prietenul meu canadian, inginerul, poetul și scriitorul Alexandru Cetățeanu, cu un braț de flori, luat din Piața Coșbuc, ne-am dus la Bellu să-i mulțumim lui Augustin Z. N. Pop, pe a cărui piatră funerară stă scris epitaful sub semnătura lui autentică, scris cu caractere gotice: „Cred În Eminescu ca În soare, În magia frumosului și În veșnicia neamului românesc”. Bineînțeles, că același gest de Închinăciune și respect nețărmurit, l-am făcut și la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
păsării, poemul libertății. și aștept stihia anotimpului... să ne punem zâmbete de dovleac, să ne luminăm palmele cu gutui sentimentale. și te aștept și pe tine, amore-amore, să Îți fiu vioară, la miezul nopții, când Îngerii se vor ridica din pietre, căci iubirea are palme de sculptor. CEDO Îi dă dreptate lui Mărieș. Parchetul rămâne În afara legii. Fotocopia Dosarului Revoluției trebuie predata parților vătămate! Pe motiv ca e week-end și sunt plecați la munte, procurorul general și procurorii șefi de secție
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
candid, aprig și simultan inert. Pe care parcă îl drege un pic poemul, așa de confient, al lui Anton Jurebie, la doar câteva file distanță: "prietenii mei de la craiova/de la caracal/prietenii de la pitești/&bucurești. prieteni nevăzuți./ Ce inimi de piatră trebuie să aveți,/ borne kilometrice ale bucuriei mele/pe care numele meu stă/alături de numele voastre./ piatră pe piatră pun în sufletul meu/ Am în buzunar 29,99 arginți,/de sărutul meu să nu vă temeți." O nouă istorie a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
lui Anton Jurebie, la doar câteva file distanță: "prietenii mei de la craiova/de la caracal/prietenii de la pitești/&bucurești. prieteni nevăzuți./ Ce inimi de piatră trebuie să aveți,/ borne kilometrice ale bucuriei mele/pe care numele meu stă/alături de numele voastre./ piatră pe piatră pun în sufletul meu/ Am în buzunar 29,99 arginți,/de sărutul meu să nu vă temeți." O nouă istorie a literaturii române? Citind nr. 7 al revistei VATRA, cu un sumar substanțial, devenim, vrând-nevrând, melancolici. Și aceasta
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
Jurebie, la doar câteva file distanță: "prietenii mei de la craiova/de la caracal/prietenii de la pitești/&bucurești. prieteni nevăzuți./ Ce inimi de piatră trebuie să aveți,/ borne kilometrice ale bucuriei mele/pe care numele meu stă/alături de numele voastre./ piatră pe piatră pun în sufletul meu/ Am în buzunar 29,99 arginți,/de sărutul meu să nu vă temeți." O nouă istorie a literaturii române? Citind nr. 7 al revistei VATRA, cu un sumar substanțial, devenim, vrând-nevrând, melancolici. Și aceasta pentru că în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
nostru"; "lucrurile-s în ordine n-are cine să le deranjeze/ sunt ale mele/ sunt uneltele și podoabele regăsite zilnic sunt idolii/ personali la care mă-nchin/ inerțiile mele câinii mei loiali sterilizați deshumații mei/ trecutul meu neclintit stană de piatră/ la care tot adaug/ și pe care o tot iau de după umeri/ în zilele și nopțile turtite/ când nu mai crește nimic"; "nu mă modific profund/ la profund a-nchis// pe întuneric gurile noastre inspirau aerul unui cimitir părăginit/ ne
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
măsură încît nici agresiunea directă, fizică, împotriva operei sale nu mai impresionează cine știe cît. Astfel se explică faptul că aventurierii culturali au devenit peste noapte restauratori, negustorii de curiozități și-au transformat prăvăliile în en gross-uri pentru momîi de piatră sau de bronz pe care le livrează drept opere din tinerețe ale sculptorului, evident necunoscute specialiștilor, iar exegeți, pînă mai ieri doar scribi narcisiaci și autiști, au intrat direct în solda celor care, după ce au învestit bani mulți în falsuri
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
bravat, ci într-un (sic !) nedisimulat, uneori încrâncenat. "Spleen"-ul lor e în mod curent autentic. De aici derivă puterea contestației exprimate, virulența argumentației. Dar și ușurința cu care câteodată se aruncă în greșeala judecății pripite, furia cu care țintesc piatra în capul cui se nimerește, orgoliul cu care își etalează prea-plinul unor subiectivități exacerbate. Negarea continuă, intransigența punctului propriu de vedere, opoziția de plano, refuzul ca strategie au un miez distructiv, dizolvant. Susțin necondiționat puterea spiritului critic. Dar nu în
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
frustrărilor de tot felul. Și, culmea, terapia de doi bani își face efectul: lumea înghite hapul (nici nu știm exact dacă ține loc de medicament sau de hrană...) și, aparent întremată, supraviețuiește, merge mai departe. Cum calcă o pisică din piatră în piatră, așa pășim noi toți din poveste în poveste (repet, de obicei e vorba de povești terifiante, ne place gustul sângelui...), din criză în criză, din isterie în isterie. Cu inima strânsă, tensionați, urmărim la televizor (viața noastră s-
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
tot felul. Și, culmea, terapia de doi bani își face efectul: lumea înghite hapul (nici nu știm exact dacă ține loc de medicament sau de hrană...) și, aparent întremată, supraviețuiește, merge mai departe. Cum calcă o pisică din piatră în piatră, așa pășim noi toți din poveste în poveste (repet, de obicei e vorba de povești terifiante, ne place gustul sângelui...), din criză în criză, din isterie în isterie. Cu inima strânsă, tensionați, urmărim la televizor (viața noastră s-a mutat
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]