1,600 matches
-
stilizat Într-un relief foarte puțin adânc și modelatura fațadelor, similară monumentelor anterioare din stuc), este reprezentată aproximativ de toate ctitoriile brâncovenești. Pictura murală de la Hurezi - variantă postbizantină a stilului academic paleolog - dovedește un program iconografic foarte răspândit În mediul pictural atenian și cretan din secolele XVI-XVII, introdus și În pictura românească: Scara lui Ioan Climax, Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr, Arca creștinătății, Moartea lui Efrem Sărul, Buna Vestire, imnuri de nuntă, Fecioara Protectoare. În plus, acești pictori, cu ajutorul unor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr, Arca creștinătății, Moartea lui Efrem Sărul, Buna Vestire, imnuri de nuntă, Fecioara Protectoare. În plus, acești pictori, cu ajutorul unor iconografi renumiți, de exemplu arhimandritul Ioan sarețul mănăstirii și mare Învățat - au introdus În programul pictural imagini ale unor sfinți autohtoni (Nicodim de la Tismana, Grigore Decapolitul), ca și personaje din romanul religios Varlaam și Iosif - tradus În românește după 1650 - și viața Sfântului Constantin - patronul ctitorului -, chiar și teme importante cu caracter moralizator și escatologic: Judecata
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
aspect aparent luxuriant, nu înseamnă că eu vreau să creez ce în aparență nu a creat Dumnezeu. Pentru că aceste plante, flori, etc. există, dar noi în graba noastră nu le observăm și le călcăm în picioare. Ori tocmai hiperbolizarea motivelor picturale, exacerbarea dimensiunilor, a coloritului - uneori convențional - susțin ideea relatată anterior. De altminteri se poate spune că NAIVUL este un copil mare, iar fiece tablou pictat înseamnă o călătorie înapoi în timpurile fericite ale copilăriei.” Născut la 21 aprilie 1950 în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
grafică: Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44, 48, 121. Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. „El se dovedește un fin analist, un artist dotat cu simțul umorului, atent totodată la calitatea materiei picturale, așa cum rezultă și din altă lucrare...” (Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Balan Ion 1966 Sculptor Născut la 13 august 1966, în comuna Ciortești, județul Iași. Studii: Liceul Racoviță, Iași, urmează Universitatea de Arte
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
progres chiar și la o vârstă înaintată, dovadă excelenta pânză intitulată Trecerea Dunării.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 24) „Revenind la Pictura lui Ghiță Mitrăchiță trebuie spus că arta lui este profund socială. Imaginea picturală are în primul rând o funcționalitate impusă de o colectivitate socială care în virtutea tradiției îi abrogă dreptul de a interveni activ în viața, în manifestările oamenilor, de a-i educa în spiritul legilor nescrise, în vederea ilustrării unor comportamente civice exemplare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pe scara trăirii. Creează o lume ancestrală am zice, îmbrăcată în port național, o lume surprinsă în zi de sărbătoare, duminica, după Sfânta Liturghie. Lumea satului. apa, fântâna cu ciutură, dealul și grădina, cerul înstelat sunt elemente nelipsite din universul pictural al micuței artiste.” (Valentin Enache - Revista „Satul Natal” nr. 13/2004) „Adina Mocanu are stil, simte frumosul prin culoare, este echilibrată pictează viu și luminos, creează fecund, puțin abstract, puțin clasic, modern. Are imaginație, creativitate, originalitate, sensibilitate și puritate, stăpânește
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
portrete sau icoane, au un aspect îngrijit, trădând atenția pe care o acordă fiecărui detaliu, până și celei mai mici pete de culoare. În special florile pe care le pictează Gabriela Păunescu au personalitatea și frumusețea lor. Floarea, ca motiv pictural, îi oferă resurse nebănuite pentru compoziții cromatice cu profunde semnificații. Am întâlnit în compozițiile sale multe peisaje, predomină însă cele hibernale. Se autodepășește în mânuirea albului, dându-i o expresivitate aparte. În pictura românească sunt puțini artiștii care au reușit
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
dialogul cu opera unora precum Andreescu, Luchian, Iser, Palady, Gheață, Țuculescu. Mai apoi, când împrejurările i-au fost prielnice, s-a încumetat să-și încropească o colecție cuprinzând câteva din aceste celebre semnături... Predoiași trăiește mai puțin sub imperiul dramei picturale ca act, cât sub nevoia dozajului temperat al suprafețelor în care subiectul își reclamă partea lui. Tablourile sale, de economie expresivă, uneori sumară, descoperă mereu lumea unei experiențe directe, cu chipuri de oameni simpli, cu ploi și colțuri de natură
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 67, 69, 126; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 154, 155, 221. „Eugenia Stănescu a reușit totuși să adauge spațiului edulcorat al subiectelor despre copilărie și adolescență o materialitate picturală mai susținută, un plus de plasticitate ce articulează mai robust o viziune personală. Lirismul, gingășia, sunt dublate de ea de profunzime ale emoției pe care le obține printr-o insistentă revenire asupra aspectului de suprafață al motivului. Ea știe să
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Michelangelo Buonarroti 13 și Rafael 14. Contemporaneitatea lor a marcat în domeniul istoriei artelor un moment de apogeu. Toate realizările lui Leonardo invită la meditație. Tablourile sale neterminate, ca "Sfântul Ieronim" și "Adorația magilor", sunt surse de inspirație pentru tehnica picturală. Capodoperele "Fecioara printre stânci", "Sfântul Ioan Botezătorul", "Sfânta Ana", "Maria și Isus", "Cina cea de Taină" și "Gioconda", împreună cu "Autoportretul", sunt catalogate de specialiști ca monumente ale picturii Renașterii. "Autoportretul", aflat în Biblioteca Națională din Torino, exprimă adâncimea gândirii unuia
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
limbaj de programare, algoritm, operând, funcție, variabilă, procedură. În cultură putem trata diferite tipuri de creații drept concepte culturale particulare sau generalizate, avem astfel conceptele distincte roman, poezie, drama și conceptul înglobând literatura, avem operele concepte specifice din spațiul muzical, pictural sau regizoral. În filozofie întâlnim concepte generalizante, numite categoriale, o categorie fiind un sens generalizant, care denominează și înglobează o largă gamă de particularități provenite din același substrat, aceiași acțiune creativă sau aceiași acțiune abstractizantă. Exemplu clasic de concept filozofic
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pictura religioasă, biserica papală va relua argumentele folosite de clericii umaniști ai Renașterii, ca și pe cele în favoarea rolului catharctic al imaginii, de propensiune morală și spirituală. Dacă Reforma exalta cultul Scripturii și rolul muzicii religioase, Contra-Reforma va adula reprezentările picturale ale Sfintei Familii numite "iezuite" (Iisus, Maria, Iosif), ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
obiectelor de artă în spațiul conotativ duc la transformarea lor în înțelesuri identice conotativ, ce pot fi înțelese și interpretate prin metaforă. În orice tip de artă întâlnim metafora sau tropul care duce la diferite tehnici artistice și literare. Metafora picturală, ca și imaginea artistică duce la definirea și înțelegerea ontologică a artei picturale. Construcția metaforei presupune o unire a imaginilor disimilare creând expresivitatea poetică. Metafora nu permite unui obiect să apațină unei clase din care face parte, ci încearcă să
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
conotativ, ce pot fi înțelese și interpretate prin metaforă. În orice tip de artă întâlnim metafora sau tropul care duce la diferite tehnici artistice și literare. Metafora picturală, ca și imaginea artistică duce la definirea și înțelegerea ontologică a artei picturale. Construcția metaforei presupune o unire a imaginilor disimilare creând expresivitatea poetică. Metafora nu permite unui obiect să apațină unei clase din care face parte, ci încearcă să-l facă o parte a unei categorii care nu se poate baza pe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sinonime, nu-și depășește contextul și nu are o poziție stabilă în limbajul picturii sau al filmului. Metafora grafică nu are prospecte ale existenței dincolo de opera de artă în care există. Procesul de a crea sau de apariție al metaforei picturale diferă de cel al creării sau al apariției metaforei verbale: ele fac parte, în mod obligatoriu, din două categorii diferite. Metafora este definită de un subiect de bază, care aparține metaforei, și de un subiect auxiliar ce oferă înțelesul direct
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de cel al creării sau al apariției metaforei verbale: ele fac parte, în mod obligatoriu, din două categorii diferite. Metafora este definită de un subiect de bază, care aparține metaforei, și de un subiect auxiliar ce oferă înțelesul direct. Metafora picturală nu are niciun fel de subiect întrucât este o imagine care însușește, într-un anumit context artistic, o valoare simbolică. Însă, metafora în pictură joacă un rol esențial întrucât creează opere figurative. Pe de altă parte, metafora verbală nu poate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
creativ al picturii sunt folosite elemente exterioare ce duc la identificarea tipului de pictură și scopul picturii; de exemplu, sticla - pictura pe sticlă ce obișnuiește să desemneze obiectele de cult sau vitraliile. Creația expresivă duce la diferite forme ale artei picturale, ca schița, desenul, compoziția sau obiecte finale abstracte, ce au ca scop manifestarea expresivă și conceptuală a artistului. Pictura poate fi naturalistă sau reprezentațională și este dominată de motive și idei ce țin de viața religioasă, mitologie sau viața socială
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
imediat, întrucât relația dintre reprezentare și materialitatea lor trebuie să apară, și trebuie să fie o parte a reprezentării"3. Stratificarea ontologică se aplică în cadrul picturii în mod disparat, acolo unde tropii ontologici și elementele exterioare duc la diversitatea operei picturale. Titlul unei picturi duce la identificarea temei picturii, de exemplu Melancolia de Albrecht Dürer sau autoportretele, dar și la identificarea narativității picturii și este cheia de descifrare a poveștii. Dacă elimină din titulul Dante și Virgiliu în infern numele proprii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
relației dintre cele două tipuri de straturi este dată de funcționalitatea și de rolul elementelor picturii. Elementele picturii funcționează în același fel ca tropii ontologici și au un rol specific în cadrul relației dintre obiect și artă. Dar relația dintre arta picturală și obiectul său nu este una de identitate. Actul artei vizuale nu descrie o singură artă sau un singur tip de obiecte, ci generează multiple obiecte și instanțe ale artei. Acest lucru a dus la interpretarea picturii ca idee. Obiectul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Pentru că pictura utilizează pigmenți, culoarea diferă în funcție de contextul semnificațiilor și duce la o nouă simbolistică formând o familie a unei culori complementare. Prin urmare, petele de culoare sunt dinamice și oferă un ton aparte fiecărei picturi, ducând spre individualizarea modalității picturale. Astfel se construiesc și tipurile de tablouri ca pastelul, fresca, guașa, tempera sau emailul. Ritmul poate fi înțeles ca pauză între nuanțele de culori, el duce la forme sau culori noi. Forma devine esențială și servește experienței estetice, întrucât valoarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
au o natură asemănătoare și pot fi înțelese ca "o apreciere personală, reprezentată prin senzații și pe care priceperea o organizează în pictură"5. Cercetarea naturii devine un mod de a face pictură, prin care anumite inovații pot determina procesul pictural. Stilul picturii este folosit în două sensuri. În primul rând, se poate referi la elementele, tehnicile și metodele vizuale distincte ce duc la individualizarea unui anumit tip de artă. În al doilea rând, se poate referi la curentul artistic din
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la altul: în pictura abstractă se folosește limbajul vizual al formei, culorii și liniei pentru a aduce în existență o compoziție ce poate exista independent de referința vizuală a lumii. Abstracția gestuală folosește pata de culoare sub impulsul actului. Actul pictural este un act esențial ce intră în compoziția picturii. Fotorealismul duce la identificarea fotografiei cu pictura, prin intermediul folosirii culorii și întră în opoziție cu expresionismul abstract. Suprarealismul folosește elemente ale neașteptatuluii, juxtapuneri neașteptate și non sequitor. Astfel, pictura este o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
întră în opoziție cu expresionismul abstract. Suprarealismul folosește elemente ale neașteptatuluii, juxtapuneri neașteptate și non sequitor. Astfel, pictura este o valoarea spirituală, în timp ce culorile primare sunt indentificate cu sentimente sau concepte. Anumiți tropi ontologici își fac simțită prezența în compoziția picturală. Alegoria are scopul de a comunica un mesaj prin figuri, acțiuni sau reprezentări simbolice. Prin alegorie, ideea operei este activată și duce la reprezentarea completă a picturii. Tropii ontologici diferă de la un idiom artistic la altul. Astfel, în natura statică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
duce la reprezentarea completă a picturii. Tropii ontologici diferă de la un idiom artistic la altul. Astfel, în natura statică, înțeleasă ca bodegones, se folosesc diferite elemente din viața socială ducând spre reprezentarea unei imagini statice sociale. Sau în arta vedutelor picturale oferă, cu ajutorul imitației, decupaje reale sub imboldul sentimentelor. Autoportretul sau pictura figurativă oferă figuri sociale, mitologice, alegorice sau imaginare. Ele duc la înțelegerea societății și a tradițiilor unui spațiu restrâns. Valoarea și experiența lor estetică transformă natura picturii într-una
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca având diferite tipuri de variații și etape în raportul său cu obiectul real. Dacă pictura poate fi interpretată în termenii iluziei, fotografia și cinematografia se axează doar în sfera realismului. Pictura oferă, prin intermediul ideii originare, o caracteristică subiectivă. Imaginea picturală poate fi mereu acuzată de subiectivism, în timp ce imaginea fotografică este definită de un obiectivism independent de subiect. Ideea fotografică este descoperită, în timp ce ideea picturală este creată. "Diferența dintre originalitatea fotografiei și originalitatea picturii constă în caracterul esențial obiectiv al fotografiei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]